1,523 matches
-
editura ie@yahoo.com • www.euroinst.ro 1 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn, Antropologie, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 23. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Ibidem, p. 100. 6 Cristina Gavriluță, "Lumea văzută prin ochii antropologului vizual. Interviu cu Jean-Paul Colleyn", în volumul Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, București, Editura Paideia, 2008, p. 188. 7 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn, op. cit., p. 102. 8 Ibidem. 9 Ibidem, p. 30. 10 Ibidem, p.
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
atenția pe modul în care evoluează cultura, ca și creștere a dominației naturii de către om. Cultura are o anumită autonomie față de celelalte aspecte ale vieții sociale are o viață proprie și evoluează după mecanismele și regularitățile ei specifice. Julian Steward, antropolog american, este mai interesat de evoluția culturilor particulare, de nișă, pe care le vede evoluând diferit, nu uniliniar. Evoluția se produce diferit atât între diferitele culturi și societăți, cât și în interiorul aceleiași culturi sau societăți. Din domeniul sociologiei, Gerhard Lenski
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
susținerea celor din interiorul sistemului de către cei din afară. Toate aceste forme de expresie al societății civile, s-au întâlnit în toate țările fost comuniste și au întreținut dincolo de suprafață, de nivelul vizibil, societatea civilă (Schöpflin, 1993). La acestea, un antropolog străin ce a studiat impactul comunismului și al revoluției în Țara Oltului, remarcă alte câteva forme de rezistență indirectă a oamenilor față de stat: deturnarea atenției interesului și preocupării spre familie și prieteni apropiați în detrimentul relațiilor sociale mai largi, manipularea relațiilor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ruralul de urban și concluzionează că între cele două tipuri polare sunt alte tipuri intermediare, în loc de opoziție existând mai degrabă un continuum. 2.2.2. Perspective teoretice actuale în cercetarea comunității După ce au debutat cu metode caracteristice monografiei (realizate de antropologi ca R. Redfield și M. Gluckman), studiile comunitare au devenit începând cu anii 1920-1930 foarte frecvente în antropologie și sociologie. Comunitatea a devenit un concept foarte seductiv, datorită valorii lui simbolice și aspiraționale, datorate faptului că face referire la calități
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în primul rând, prin această raportare. Pentru a da un singur exemplu: Comment peut-on Œtre Roumain, butada (cât de fericită?) a lui E.M. Cioran, este definită ca un indiciu al stigmatului românesc. Iar acesta, la rândul său, este integrat tipologiilor antropologului american Erving Goffman din lucrarea clasică Stigma (1963), despre identitatea distrusă (spoiled identity). Evident, întreaga perspectivă se schimbă. Cazul particular devine doar un aspect și o ilustrare a unei situații generale. Ierarhiile se modifică și ele. Cioran devine numai un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lui Selmer Bringsjord și David Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Sauvan, medic și cibernetician 8, doi oameni pe care îi vom regăsi mai tîrziu în Grupul celor Zece. Timp de aproape zece ani, între 1969 și 1976, în acest ultim grup s-au întîlnit, lunar, medici, biologi, ingineri, economiști, sociologi, antropologi, filosofi și oameni politici care petreceau o seară pe lună schimbînd idei și informații pentru a încerca să apropie oamenii de știință și oamenii politici. Obiectivul anunțat era de a remedia "latura magică a deciziei politice". Istoria acestui grup începe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
creșterii. Ca în toate situațiile supraexponențiale, curba avea să devieze la un moment dat și avea să se producă o explozie. Cartea sa i-a marcat pe mulți dintre noi. Filosof al științelor, François Meyer era de asemeni biolog și antropolog. A coordonat capitole despre epistemologia biologiei din Logique de la croissance (Logica creșterii), lucrare coordonată de Jean Piaget și publicată în colecția "Pléiade". El aducea o viziune transversală a problemelor creșterii economice într-o perioadă în care această creștere cantitativă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
analizate în lumina realizărilor unora dintre mașinile analogice. Modelul propus înlocuia tradiționala rela-ție cauză-efect a unui stimul funcțional ce conduce la un răspuns printr-o cauzalitate circulară ce are nevoie de un feed-back negativ. Erau prezenți neurofiziologii McCulloch și Rosenblueth, antropologii Gregory Bateson și Margaret Mead, psihanalistul Lawrence Kubie, filosoful și directorul fundației, Frank Fremont-Smith, căruia Mc Culloch i-a propus, după război, să organizeze un ciclu de conferințe, care vor deveni celebrele conferințe Macy. După această întîlnire, schimburile între grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
humain aux cerveaux artificiels (Cibernetica: de la creierul uman la creierele artificiale). B.C. În Franța, mulți medici și-au manifestat interesul pentru cibernetică, în timp ce si-tuația e alta în Statele Unite. Primul grup de ciberneticieni a fost constituit din matematicieni, ingineri, psihologi, neurofiziologi, antropologi. Cum vă explicați acest fapt? J.S. Cibernetica îngloba în Statele Unite ansamblul mecanismelor gîndirii artificiale și ei nu amestecau religia în conceptele gîndirii intelectuale. Toți cei pe care îi interesa acest lucru s-au consacrat lui, fără a avea impresia că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Adler a fost inclus în echipa CREA. Alți cercetători, în majoritate reprezentanți ai filosofiei analitice, au fost integrați în CREA: Dan Sperber, François Récanati, Pierre Jacob, Pascal Engel, Joëlle Proust, care formează încă echipa actuală a CREA. Acești filosofi sau antropologi se întîlniseră des cu ocazia unor reuniuni precum cele ale Grupului de Vineri, unde se studiau tezele filosofiei limbajului și raporturile dintre filosofie și psihologie. În anii '80, prima echipă își continua cercetările despre fundamentele economiei și des-pre raporturile acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unei societăți viitoare egalitare. Unul dintre mijloacele pe care le-a imaginat, alături de Jacques Robin, pentru a construi acest edificiu apela la întîlnirea dintre cei care de obicei nu se întîlnesc deloc sau foarte puțin: medici, biologi, politicieni, sociologi, filosofi, antropologi, ingineri, economiști. Aceste schimburi nu se făceau fără primejdii, căci, dacă unii erau sceptici cu privire la transferul conceptelor din biologie la politică, alții dădeau adesea dovadă de naivitate, luînd anumite ipoteze drept sigure sau făcînd abuz de extrapolări și analogii, trecînd
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dezbatere despre creșterea economică. E vorba de un proiect pentru specia umană, iar Jacques Robin critică faptul că, deși Clubul de la Roma numără printre membrii săi economiști, ingineri, informaticieni și sociologi remarcabili, nu fac parte din el nici biologi, nici antropologi. Jacques Robin amintește că, în primăvara lui 1972, Clubul de la Roma a publicat un raport despre limitele creșterii, ce a fost scris pornind de la un studiu realizat de Grupul de studiu al dinamicii sistemelor al MIT), numit Raportul Meadows, după
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
tout de suite / Totul, imediat (Fayard), pornind, ca odinioară Flaubert sau Balzac, de la un fapt divers autentic, ce a zguduit Franța în 2006. Deși autorul se delimitează de o asemenea interpretare superficială: "Cartea mea este una politică. Mă consider un antropolog al societății noastre", declara autorul într-un interviu. "Descriu un simptom social și nu un fapt divers." 2006 e anul în care Ilian Halimi, un tînăr evreu, presupus bogat, pentru că era evreu, a fost răpit, sechestrat și torturat vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că e o falsă problemă, căci deîndată ce încep dezba terile, Garde se arată într-o cu totul altă lumină: spontan, profund, cu replică promptă și precisă, plin de umor și autoironie. Romanul său i-a exasperat pe etnologi, sociologi, antropologi etc., spune el, pentru că propune o imagine cu totul personală despre aborigenii din nord-vestul Australiei, departe de documentatele scrieri științifice referitoare la zona respectivă. Dar autorul se amuză de aceste controverse, afirmînd că adevărul unui scriitor nu e cel al
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Bull 1977: capitolele 6-10). Fără a putea fi redus nici la societățile interne, nici la lipsa totală de guvernare, sistemul internațional ar trebui înțeles ca o societate singulară în genul său, comparabilă mai degrabă cu unele societăți primitive explorate de antropologi. Bull revendică această concepție aparte asupra societății internaționale de la "tradiția grotiană", numită astfel după olandezul Hugo Grotius, un faimos jurist internațional al secolului al XVII-lea. Școala engleză a relațiilor interna-ționale poate fi caracterizată deopotrivă prin încercările sale timpurii de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
le-a ridicat de-a lungul timpului studiul scriiturii. Astfel, scriitura a fost confundată, în general, fie cu funcțiile ei, fie cu resursele sale materiale. În plus, istoricii au asimilat-o cu o colecție de sisteme și tehnici variate, iar antropologii au privit-o numai din perspectiva consecințelor sale politice, sociale sau intelectuale. Toate aceste interpretări duc la concentrarea atenției spre operația de separare a mesajelor în două categorii: cele pe care le putem scrie și cele pe care nu le
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ Nr. 76 Nicu GAVRILUȚĂ este profesor universitar doctor și decan al Facultății de Filosofie și Științe SocialPolitice a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Sociolog, antropolog și eseist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat volumele: Mentalități și ritualuri magicoreligioase (1998), Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Imaginarul social al tranziției românești (2001), Fractalii și timpul social ( 2003), Hermeneutica simbolismului religios (2003), Mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
număr viitor al revistei Convorbiri literare. În sfârșit, Manipularea politică și religioasă a sacrului. Cazul Charlie Hebdo este un text foarte recent despre nefericitele atentate teroriste din Franța (7-9 ianuarie 2015). Conține analize și diagnoze din perspectiva unui sociolog și antropolog familiarizat timp de mai bine de 20 de ani cu tema islamului, a fundamentalismului religios și cu cea a Jihad-ului. Toate sunt interpretate în carte din perspectiva istoriei și sociologiei religiilor. Ca suport al unei conferințe publice susținută la
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
socială a comunităților exotice, așa-zis primitive. Nefuncționând social sub semnul democratic al separării puterilor în stat și al exercitării diferențiate a autorității, societățile neeuropene sunt în continuare sensibile și la ipostazele simbolice și spirituale ale realităților cotidiene. De exemplu, antropologul sosit ,,să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre aborigenii din Australia, el va fi condus, cu multe eforturi, să înțeleagă complexitatea organizării clanului și procesul de denumire a clanurilor și a generațiilor. Dacă a venit să studieze
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
corectă și profundă a acestei coregrafii pune în jocul antropologiei prezența Celuilalt și gândirea dialogală. Este realmente excelentă pledoaria autorilor pentru gândirea dialogală și acceptarea Celuilalt. Ce este gândirea dialogală? Este actul rațional care ,,a trecut prin proba Celuilalt,,7. Antropologul care gândește dialogal și-a asumat deja în propria-i conștiință- bogăția spirituală a întâlnirii a două sau mai multe culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește ,,experiență
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
bogăția spirituală a întâlnirii a două sau mai multe culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește ,,experiență antropologică,, și are o importanță capitală în cercetarea de teren. Ca antropolog, tu atingi acel nivel rafinat al înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care ceilalți mi aduc mie, cu străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care ceilalți mi aduc mie, cu străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe ,,mirarea sistematică,, a mea ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care ceilalți mi aduc mie, cu străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe ,,mirarea sistematică,, a mea ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea, deseori dificilă, a primelor impresii și prin pornirea firească de a interpreta și înțelege provocările celorlalți prin grila- clasică a propriilor mele mentalități. În joc este dominanța propriului habitus. Tocmai de aceea antropologul ,,trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]