2,440 matches
-
de funcția sa, astfel că excesele de orice gen nu au pus nicicând la îndoială viabilitatea modului de organizare a structurilor statului bizantin. 10. Omul ca viețuitor: tunica de piele În mod paradigmatic, spiritualitatea bizantină și-a găsit specificitatea discursului antropologic în descrierea pe care a dat-o existentei actuale a umanității, rezultată în urma căderii protopărinților. Este identificabilă aici o reală diferență între modul răsăritean de înțelegere a omului și rosturilor sale și ceea ce a conturat spiritualitatea europeană apuseană în discursul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a ceea ce este în mod esențial natura omenească a condus la o evaluare statică a modului uman de ființare. Renașterea, cu felul în care se interesează un Leonardo da Vinci de om și putințele sale, este emblematică pentru acest model antropologic. Deși, începând cu textele renascentiste, omul este pus în centrul preocupărilor filosofiei, această schimbare nu a însemnat însă o ruptură esențială de perspectiva antropologică a scolasticii, punctul comun fiind acela al căutării a ceea ce reprezintă constituția esențială, grundul ființării umane
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
se interesează un Leonardo da Vinci de om și putințele sale, este emblematică pentru acest model antropologic. Deși, începând cu textele renascentiste, omul este pus în centrul preocupărilor filosofiei, această schimbare nu a însemnat însă o ruptură esențială de perspectiva antropologică a scolasticii, punctul comun fiind acela al căutării a ceea ce reprezintă constituția esențială, grundul ființării umane. Bizantinii nu numai că nu au avut preocupări de acest gen, dar au accentuat că omul, așa cum este lumea de după căderea adamică, nu este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
căutării a ceea ce reprezintă constituția esențială, grundul ființării umane. Bizantinii nu numai că nu au avut preocupări de acest gen, dar au accentuat că omul, așa cum este lumea de după căderea adamică, nu este într-o situație de autenticitate, așa că discursul antropologic trebuie să fie circumspect atunci când este vorba de a preciza ce este cu adevărat caracteristic și propriu omului ca mod de ființare. Aceasta însă din perspectiva apofatismului persoanei, cale explicativă ce a exclus identificarea oricăror esențe invariabile în dimensiunea ipostatică
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
hainelor de piele poate fi descoperit la foarte mulți autori bizantini, dar probabil că cea mai interesantă implicare și interpretare după Maxim, el o primește în atmosfera creată de Renașterea bizantină târzie, care a pus față în față două modele antropologice într-o evidentă contradicție: cel hesychast și cel al umaniștilor bizantini din tabăra lui Varlaam, Achindin și Gregoras. Pentru a clarifica atitudinea antropologică bizantină, să urmărim calea interpretativă pe care s-au cercetat semnificațiile sintagmei „haine de piele”. Căderea, potrivit
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o primește în atmosfera creată de Renașterea bizantină târzie, care a pus față în față două modele antropologice într-o evidentă contradicție: cel hesychast și cel al umaniștilor bizantini din tabăra lui Varlaam, Achindin și Gregoras. Pentru a clarifica atitudinea antropologică bizantină, să urmărim calea interpretativă pe care s-au cercetat semnificațiile sintagmei „haine de piele”. Căderea, potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul, este urmarea încercării adamice de a se crea pe sine în mod autonom, acesta vrând să dobândească caracteristicile lui Dumnezeu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Această a doua natură a omului, cea care se potrivea înclinației sale de autono¬mizare, este marcată de iraționalitatea „materialului” care se adăugase trupului „gol” paradisiac, forma cea mai evidentă fiind instinctivitatea. Un aspect interpretativ cu consecințe majore asupra viziunii antropologice bizantine este că această a doua natură nu înseamnă doar o schimbare a înfățișării și lucrărilor trupului, ci la fel de mult a cuprins și sufletul, mai precis, omul în ansamblul său. Funcțiile psihice au dobândit și ele „corporalitate”, fiind la rândul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
relație improprie cu lumea pune sub semnul întrebării menirea omului de mijlocitor între creație și Creator. De aceea, toată creația, până la ultima piatră suferă și așteaptă izbăvirea. Panayotis Nellas, exegetul modern care s-a ocupat în mod special de viziunea antropologică răsăriteană, atrage atenția că tema „hainelor de piele” trebuie privită sub un dublu aspect, așa cum lasă să se sugereze chiar textul Genezei. Pentru că se precizează în acel pasaj biblic că Dumnezeu în milostivirea Sa a făcut această „tunică de piele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lui Hristos, devenind mai mult decât om, ajungând un dumnezeu prin har, nu prin fire. Tema hainei câștigă în acest fel o importanță aparte, nu doar pentru antropologie, ci și pentru ansamblul modelului cultural bizantin. Se dovedește că pentru înțelegerea antropologică bizantină haina, îmbrăcămintea, nu este nicicând un adaos, un accesoriu, ci are un caracter conatural omului. În Paradis, Dumnezeu a țesut o haină potrivită naturii simple adamice, care era din har, după cădere omul a fost îmbrăcat cu „tunica de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
spațiului cosmic, a macrouniversului sau În intimitatea microuniversului, a atomului; să intuiască structuri microscopice sau ultramicroscopice; structuri și funcții ale corpului omenesc, construcția și funcționarea dispozitivelor tehniceetc. Filme științifice sau documentare, emisiuni de televiziune etc. de interes geografic, geologic, biologic, antropologic, astronomic ori din domeniul industriei, al economiei agrare sau al medicinii chirurgicale etc., toate acestea aduc la scară perceptibilă realități care anterior nu puteau să facă decât obiectul unor ipoteze sau al unor descripții fanteziste ori supoziții pur teoretice, speculative
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
precădere în capitolul 9, unde autorul ne povestește, cu amănunte picante, felul în care Teodora a ajuns împărăteasă a Constantinopolului, din curtezană de mîna a doua, ca urmare a unui decret imperial), istoria lui Procopiu este, în fond, un studiu antropologic, încercînd să pătrundă în mentalitățiile obscure din spatele evenimentelor politice și militare. Dacă ar fi să căutăm o motivație absolută a alcătuirii ei (pentru postumitate!), atunci ea se află în dorința autorului de a demonstra că, și la nivel istoric, se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Raport final, http://www.presidency.ro/static/ ordine/RAPORT FINAL CPADCR.pdf Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Securității, Editura Nemira, București, 2004. Constantinescu, Silvia, Exil. Oameni și idei, Editura Curierul Românesc, Skogås, 1995. Corbea, Andrei, Despre "teme", Explorări în dimensiunea antropologică a literarității, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1995. Cornea, Paul, Interpretare și raționalitate, Editura Polirom, Iași, 2006. De Flers, Al., René, Radio Europa Liberă și exilul românesc, Editura Vestala, București, 2005. Djuvara, Neagu, Amintiri din pribegie (1948-1990). Ediția a
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
La apa Vavilonului, ed. cit., pp. 343-344. 158 Idem, Pragul. Unde scurte V, ed. cit., p. 99. 159 Vintilă Horia, apud Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc: 1945-1989, ed. cit., p. 380. 160 Andrei Corbea, Despre "teme". Explorări în dimensiunea antropologică a literarității, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1995, p. 74. 161 Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, Editura "Jurnalul Literar", București, 1998, p. 84. 162 Eva Behring, op. cit., p. 72. 163 Ibidem, p. 69. 164 Ibidem, p. 71. 165 Monica Lovinescu
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pe om, cu ajutorul neliniștii». Se înțelege de ce «psihologia, imediat ce termină de studiat angoasa, o încredințează dogmaticii». Angoasa apare în momentul în care omul devine conștient că-i lipsește sensul absolut, ultim și definitiv. Iată, deci, că angoasa este o trăsătură antropologică. De altfel e adevărat că «dacă omul ar fi un animal sau un înger, nu ar putea cunoaște angoasa». Prin urmare, a ne recunoaște drept ființe contingente înseamnă a ști că angoasa se află în fața fiecărui om și, totodată, a
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
emergența unei culturi plurale de tip hibrid în care se recunosc distinct elementele specifice ale fiecărei națiuni, religii sau civilizații, într-un spirit de „ecumenism cultural”. O versiune a „conversaționalismului” o constituie așa-zisa paradigmă a „consumului creativ”, de inspirație antropologică și care statuează „creolizarea” culturilor locale într-un întreg hibrid în condițiile în care comunitățile locale specifice valorifică oportunitățile oferite de piața globală într-o manieră proprie, astfel încât fiecare dintre aceste grupuri continuă să producă o expresie și o identitate
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dârzenia și tenacitatea ce îl caracterizau, continuă să scrie și să traducă. Din 1990 lucrează din nou în calitate de cercetător la Institutul de Istoria Artei. Contribuțiile lui vizează uneori discipline hiperspecializate - numismatica, epigrafie, gliptica ș.a. -, dar au o perspectivă amplă, culturală, antropologica și filosofica. Dintre scrierile sale, două interesează studiul literaturii: cartea de debut, Moiră, mythos, dramă (1969), un remarcabil eseu critic de factură academică, si, tangențial, Civilizația elenistica (1974). Volumul postum de eseuri Antichitate și modernitate (2000) reunește texte cu tematică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
Nietzsche despre tragedia greacă și ecourile teoriei nietzscheene la diferiți exegeți), lucrarea lui G. e cu deosebire interesantă și prin ultimele capitole, unde se face referire la contemporaneitate și la teatrul modern, într-o viziune cu largă deschidere filosofica și antropologica. Eseistul schițează o paralelă între condiția omului în Antichitatea greacă și condiția omului modern, susținându-și demonstrația prin referiri detaliate la actualitatea reprezentărilor teatrale din România epocii în care apare cartea (moment de efervescenta creatoare în materie de înnoire a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
noi" și comparația universală cu "străinul": "Termeni că goyim, barbaroi și nemtsi implică deopotrivă percepția incompletitudinii umane a persoanelor ce nu pot comunica cu cei din grup, care constituie singurii "oameni adevărați"". În concepția să, Armstrong a pornit de la abordarea antropologica a lui Frederik Barth 38, cercetător pentru care etnicitatea este o categorie social definită, atribuită de alții și de către grupul însuși. Pentru ambii autori, simbolurile sunt esențiale pentru supraviețuirea identificării etnice, ele păzind granițele dintre grupuri. Aceste simboluri sunt stabilite
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă o cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
și un „obiect”, în care subiectul urmărește o schimbare, o transformare a obiectului în conformitate cu o anumită finalitate; - în al doilea rând, relația dintre subiect și obiect are caracteristica unei interacțiuni active și creative, este o relație socială și antropologică, la ambii poli aflându-se ființe umane; - în al treilea rând, acțiunea educațională este componentă a unui ansamblu social care reglează și direcționează într-un fel acțiunea; - în al patrulea rând, desfăsurarea acțiunii educaționale are caracter funcțional-dinamic, probabilist, prin relațiile
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
explicate prin propria experiență; Încadrează cunoștințele În contexte noi, scoate În evidență utilizarea diferitelor cunoștințe; explorează limitele unor domenii de aplicare a acestor cunoștințe; trimite la o gândire epistemologică, solicitând o structurare a cunoștințelor; trimite de asemenea la o gândire antropologică care cere să ne interesăm: care sunt Întrebările fundamentale la care răspunde fiecare disciplină; permite reliefarea distanței dintre teorie și practică; permite elevului, de exemplu, administrarea unor idei parazite, date lipsă, date care urmează a fi prelucrate Înainte de a fi
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
alte societăți, știm puține lucruri despre istoria timpurie a celei slave; soarta populației autohtone este de asemenea controversată. Este necesar să ne ocupăm aici de evenimentele asupra cărora nu există documente scrise, așa că trebuie să apelăm la dovezile arheologice sau antropologice sau la cunoștințele dobîndite prin intermediul studiilor lingvistice. Este evident că triburile slave au străbătut peninsula, pătrunzînd în sud pînă în Pelopones, ba chiar și în insula Creta. În multe regiuni, populația indigenă a fost obligată să se retragă pe dealurile
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Antiteze”. Cartea de debut a lui L., Introducere în opera lui Ion Pillat (1980), este o monografie în care criticul reușește să identifice și să caracterizeze metamorfozele prin care trece poezia lui Ion Pillat. Metoda utilizată este cea a criticii antropologice, cu ajutorul căreia se operează o lărgire a orizontului critic și o mai atentă studiere a detaliului. Cele șapte capitole circumscriu două tendințe fundamentale în poezia lui Pillat: pe de o parte, „identificarea unei incinte originare, care să favorizeze declanșarea imemorialului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
încearcă plasarea acestuia în contextul literaturii universale și în spațiul, mai larg, al culturii. „Semnificația” propriu-zisă a textului investigat, „decriptarea” vor deveni obiective ale analizei numai după ce opera lui Eminescu va fi plasată în contextul filosofic adecvat; critica de tip antropologic primează și în acest studiu, ducând într-o oarecare măsură la o aparentă dezinteresare de text. De fapt, demersul critic demitizează, dar și reconstruiește, având ca punct de reper tot timpul lectura proaspătă a textului. SCRIERI: Introducere în opera lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
2003. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, „Introducere în opera lui Ion Pillat”, F, 1981, 2; Laurețiu Ulici, Structurile imaginarului, RL, 1981, 9; Dan C. Mihăilescu, Pertinența metodei, LCF, 1981, 16; Dan Mutașcu, Epica spațiului poetic, SPM, 1981, 531; Sorin Pârvu, Critică antropologică, CRC, 1981, 18; Mircea Muthu, „Introducere în opera lui Ion Pillat”, CREL, 1982, 2; Ion Simuț, „Scene din viața imaginară”, ST, 1983, 7; Vasile Spiridon, Ițe și noduri ale fantasticului. Cristian Livescu, F, 1996, 10; Gheorghe Grigurcu, Ideea de geniu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]