4,171 matches
-
atunci încoace. În esență, dincolo de unele învolburări ale postistoriei naționale - inaugurată și marcată simbolic de intrarea în Uniunea Europeană -, precum și dincolo de o criză majoră în existența mea, acum depășită, ideile, intelectualii și spiritul public îmi apar în aceeași lumină. Poate doar antropologia mea metafizică, în general pesimistă, să fi cunoscut o parțială revizuire în sens pozitiv, grație unor oameni din toată lumea și din mai multe generații, care mi-au oferit fără să cer prietenie, înțelegere, respect, solidaritate colegială, motivația unui nou început
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de toate pseudoîndrăznelile și ambiguitățile îngăduite de o cenzură mai perversă, mai interactivă (până la negocierea unor cuvinte) și uneori mai creativă, dar oferă o imagine integral falsificată a epocii pe care pretinde a o resuscita ad usum delphini. Tipologia (sau antropologia) romanescă e considerabil mai săracă și mai ideologizată, iar tentativele mai sofisticate de verosimilizare a textului nu pot convinge decât pe cei gata convinși, deși reușesc uneori să genereze o falsă memorie socială aparent subversivă, în realitate un produs al
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în ultima vreme, din toată lumea, fiindcă utopismul modern este global, nu local), nu este altceva decât o himeră, ca multe alte viziuni ale Luminilor, chiar și atunci când ideea de „cea mai bună formă de viață” este serios moderată de pragmatism, antropologie politică (sau metafizică) negativă, experiență istorică, de convingerea că omenirea trebuie să se mulțumească întotdeauna cu răul cel mai mic, pentru a se apăra de tradiționalii inamici ai binelui, mai binele și binele absolut. Fantasma consensului rațional universal este însă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
calitative, mai rafinate decât cele cantitative, preponderente în cercurile lor. Politologul Samuel P. Huntington a recurs pentru aceasta la resuscitarea „pesimismului cultural” al lui Spengler și Toynbee, mai curând decât să facă apel la paradigma extrem de complexă și rafinată a antropologiei culturale contemporane sau la ceea ce este valoros și inovator în paradigma studiilor culturale. Un candidat serios la Premiul Nobel pentru economie ca Amartya Sen este tipic pentru tentativa de a crea un culturalism economico-juridic, bazat pe redefinirea drepturilor-libertăți (individuale ale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
protagoniștii mișcării Ihud, care promova ideea unui stat binațional (arab-evreiesc). Cartea cea mai influentă a lui Buber, Ich und Du (1923; ed. rom.: Eu și tu, traducere de ștefan Aug. Doinaș, Humanitas, București, 1992), este deopotrivă o teologie și o antropologie filozofică dialogică, în care credința religioasă înseamnă o întreagă viață de dialog între om și Dumnezeu, un Dumnezeu revelat în existența cotidiană (teza i-a influențat mult pe marii teologi protestanți Paul Tillich și Walter Nigg). Omagiindu-și cu multă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
civismul - perfect ilustrată de fundamentalismul islamic, mai cu seamă dacă nu vrem să vedem determinările covârșitor seculare ale acestuia din urmă. Toate controversele pe tema religiei civile se pot înțelege, pentru a simplifica puțin categoriile printr-un împrumut teoretic din antropologie, ca tot atâtea încercări de a înlocui valorile „reci” ale democrației moderne cu valori „calde”. Habermas însuși, care a făcut multă vreme campanie filozofică și ideologică pentru patriotismul constituțional (Verfassungspatriotismus) ca valoare supremă a democrațiilor contemporane, privind mai mult la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mulți dintre clasicii noștri îi împărtășesc soarta), iar numeroase traduceri sunt de calitate proastă și sporadic difuzate. Rămâne un mister cum se poate naște la noi o solidă știință socială fără asemenea fundamente. Situații asemănătoare se observă în istoriografie, filozofie, antropologie. Doar știința literaturii a ieșit mai bine din național-comunism. În Germania, monumentala Gesamtausgabe a operelor lui Tönnies, începută în 1998 la de Gruyter, progresează bine (a apărut de curând volumul 14, puțin mai înainte volumul 22, acoperind ultimii ani din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aflat, de la finele anilor ’50, în căutarea unei formule cuprinzătoare prin care să descrie și eventual să explice asemănările, afinitățile și recurențele morfologico-funcționale ale culturii (în sens antropologic) și societății/comunității mai bine decât prin recursul la determinismele și cauzalitățile antropologiei culturale clasice, încă marcată de eurocentrism. Structuralismul a avut un impact enorm asupra studiilor lingvistico-literare internaționale, precum și asupra antropologiei culturale - în Statele Unite, în primul rând prin opera lui Clifford Geertz -, evoluând către versiuni tot mai complexe, cunoscând un apogeu „neoformalist
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
afinitățile și recurențele morfologico-funcționale ale culturii (în sens antropologic) și societății/comunității mai bine decât prin recursul la determinismele și cauzalitățile antropologiei culturale clasice, încă marcată de eurocentrism. Structuralismul a avut un impact enorm asupra studiilor lingvistico-literare internaționale, precum și asupra antropologiei culturale - în Statele Unite, în primul rând prin opera lui Clifford Geertz -, evoluând către versiuni tot mai complexe, cunoscând un apogeu „neoformalist” în anii ’60, deschizându-se prin semiotică spre o reconsiderare critică - după ce respingerea dogmatică a intrat în impas - a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de la servitude volontaire, ou le Contr’Un, câtuși de puțin anunțat de poeziile publicate până atunci de tânărul autor, a fost „camuflat” de marele său prieten și admirator, Montaigne, în mult mai cunoscutele Essais), a găsit răspunsul definitoriu pentru noua antropologie filozofică negativă - încă metafizică, dar deja intrată pe povârnișul secularizării -, din care aveau să se nască în următoarele două secole constituțiile democratice. În opinia lui Étienne de la Boétie, omul este predispus la „servitute voluntară”. Cauzele lipsei de atracție a libertății
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de persoane de diferite etnii și religii din România, completând apoi studiul cu investigații clinice și paraclinice. Principala noastră preocupare a fost aceea de a stabili concluzii cu importanță teoretică și aplicabilitate practică în domeniul medicinei clinice, sănătății publice și antropologiei. Dintre factorii determinanți pentru starea de sănătate, stilul de viață joacă un rol important. Factorii decisivi în determinarea stării de sănătate continuă să ne intrige; rezultatele publicate ale unor cercetători prestigioși susțin că 90% dintre bolile cardiovasculare (McGrinnis, Foege, 1993
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fi utilizat în analiza unei game largi de texte narative, de la opere literare la jurnale intime și autobiografii, conversații sau povești ale vieții obținute prin intervievare. E de la sine înțeles că aceste studii țin de discipline diverse: literatură, istorie, psihologie, antropologie și așa mai departe. Scurtă trecere în revistă a literaturii de specialitate În mod tradițional, literatura de specialitate publicată atât pe hârtie, cât și pe Internet, rapoartele și bazele de date depun, toate, mărturie asupra validității concluziei următoare: utilizarea textelor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
atât pe hârtie, cât și pe Internet, rapoartele și bazele de date depun, toate, mărturie asupra validității concluziei următoare: utilizarea textelor narative în cercetare a devenit din ce în ce mai frecventă în ultimii 15 ani. În psihologie, în studiile de gen, în educație, antropologie, sociologie, lingvistică, drept și istorie, studiile narative devin din ce în ce mai utile deoarece deschid o poartă înspre înțelegerea identității personale, a stilului de viață, a culturii și a mediului istoric în care trăiește naratorul. Acest lucru se poate vedea clar în figura
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și celebra universitate a Göttingenului, acolo unde avea să-și desăvârșească pregătirea în filologie clasică și istorie, și unde avea să pornească studiile de orientalistică ce îl vor face celebru. Einhorn în istorie, Heyne în filologie și hermeneutică, Blummenbach în antropologie comparată, îi vor crea temelii solide pentru experiența unică pe care urma s-o întreprindă în Orientul îndepărtat. Opera sa de orientalist, materializată în volumele: Dicționar tibetan-englez, Calcutta, 1834; Gramatica tibetană, Calcutta, 1834; Vocabular sanscrit tibetan-englez (rămas în manuscris); „Studii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aceleași; ceea ce se schimbă este doar fenomenologia stimulilor exteriori, ce impune noi replieri ale secvențelor procesuale ale învățării umane. Noua schemă de realizare a învățării schimbă multe dintre datele problemei arhicunoscute. Dacă e să ne raportăm la teoriile învățării, la antropologia cunoașterii, la științele cognitive sau la problematica inteligenței artificiale, observăm că teoriile standard nu mai au „puterea” de a explica noile contexte de învățare. Nu numai metodologia de predare suferă schimbări, ci și formele de realizare a învățării, procedurile de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în figura de mai jos: Figura 24. Competențele-cheie Reunind cinci perspective de analiză concretizate în tot atâtea rapoarte elaborate de experți, se ajunge la o sinteză de trei competențe-cheie generice, cuprinzătoare pentru toate abordările propuse din interiorul unor discipline (filosofie, antropologie, psihologie, economie și sociologie). Nu mai insistăm acum asupra definițiilor date conceptului de competență în versiunea diverșilor autori, ci semnalăm doar sintetic cele trei competențe-cheie care, deși având o natură mai generală, întrunesc acordul majorității experților implicați și sunt plasate
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
viguros în eseurile istorico-literare ale lui B. Volumul Eterna regăsire (1979), bunăoară, încearcă o interpretare a sensurilor „mai profunde” ale unor texte (din Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Al. Russo, Eminescu, Labiș, Nichita Stănescu, Caraion ș.a.), folosind metode structuraliste ale antropologiei, pentru „regăsirea” spațiului mitic dacic-mioritic. Autorul pornește de la ceea ce el numește „fondul homeric” al literaturii române vechi, ca să ajungă pe urmele „Mioarei totem” până la Cezar Ivănescu. Următorul volum, Regăsirea continuă (1986), extinde, cu alte metode, cercetarea elementelor de „mioritism” de la
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
ale creierului, dar concomitent și asupra „facultăților și dispozițiilor psihologice” ale indivizilor. De aici, până la stabilirea unor „tipuri umane” distanța părea să fie foarte mică. Teoria lui F.J. Gall a avut un mare răsunet medical În epocă, dar și În antropologie și filosofie. În filosofie, cea mai mare influență a avut-o asupra lui Hegel și Maine de Biran. Pentru a-și demonstra tezele, Hegel a recurs la teoriile lui Galll, În lucrarea sa Fenomenologia spiritului, apelând la frenologie. Hegel face
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și explica umanul, considerat ca semnificație a persoanei umane. Umanul este calitatea de a fi a omului, care-l diferențiază de toate celelalte lucruri ale lumii, făcându-l să fie un mod de existență personală. Astfel, ne plasăm În sfera antropologiei. Omul reprezintă o realitate cu un caracter particular. El este parte a lumii, dar și obiect al cunoașterii și subiect cunoscător, având prin aceasta o semnificație antropologică (N. Berdiaevă. Orice doctrină care Încearcă să explice omul este personalistă. Persoana umană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Berdiaev, De la destination de l’hommeă. Astfel, descoperim că o simplă definiție a persoanei ar fi unilaterală și incompletă. Să Încercăm, prin urmare, să vedem mai Întâi ce este persoana, și apoi să Încercăm să o definim. În perspectiva unei antropologii spiritualiste, „omul este o ființă tainică, cu rădăcinile În niște adâncimi spirituale despre care nu se poate ști până unde merg”, susține D. Stăniloae. Din acest motiv, omul nu poate fi niciodată cunoscut În totalitate. El rămâne mereu un mare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
umană, iar aceasta este prin natura ei o ființă a contrastelor, putem considera umanismul ca o doctrină a persoanei sau ca pe o construcție utopică despre persoană, care caută să o idealizeze? N. Berdiaev răspunde la această Întrebare cu argumentele antropologiei creștine, conform căreia „omul este o ființă creată de Dumnezeu, o ființă liberă care, prin această libertate, se desprinde de Dumnezeu păcătuind, dar se regenerează prin grația care o salvează” (De la destination de l’hommeă. Pentru M. Scheler, omul se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cele prezentate mai sus, se poate afirma că nu există o definiție general acceptată, univocă, asupra a ceea ce este normalitatea. Există, însă, în această direcție un efort susținut și multe încercări din partea practicienilor și cercetătorilor din domeniul psihiatriei, psihologiei, sociologiei, antropologiei, deși demersurile lor se dimensionează conceptual foarte distinct, având în vedere diferențele de conținut conceptual ce se impun între normalitatea clinică și cea socială, spre exemplu. Pentru realizarea acestui deziderat, D. Offer și M. Sbashin au încercat să readucă în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lor”. Lucrarea are o importanță deosebită în metodologia științelor sociale și generează o utilitate atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic, fiind de un real folos studenților, cercetătorilor și practicienilor din mai multe domenii: asistență socială, psihologie, sociologie, antropologie, economie, istorie, științe politice, politici publice, management, administrație publică, urbanistică. Încheiem prezentarea acestei lucrări făcându-vă cunoscută opinia lui Robert K. Yin despre importanța și avantajele pe care le implică utilizarea unei astfel de tehnici: „...studiile de caz sunt [...] folosite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
n. Postică), profesoară, și al scriitorului A. E. Baconsky. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București (1981), după care a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din același oraș (1982-1986). În 1994 a obținut titlul de doctor în antropologie religioasă și istoria comparată a religiilor la Universitatea Paris-Sorbonne. De asemenea, a făcut studii postdoctorale la New Europe College, București (1997). Între 1987 și 1989 a fost redactor la Editura Institutului Biblic, apoi consilier în Ministerul Culturii (1990). După perioada
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
europene plecând de la un fenomen atât fiziologic, cât mai ales social și cultural: râsul, act ale cărui semnificații, simple în aparență, dezvăluie la o analiză atentă o întreagă țesătură de implicații simbolice și determinări psiho-mentale, care, organizate într-o adevărată antropologie a derizoriului, funcționează ca principiu de inserție a ființei umane în ordinea socială și cosmică. Sistematizând, într-un stil elevat și echilibrat, principalele demersuri teoretice care au încercat circumscrierea aspectelor esențiale ale râsului de-a lungul istoriei civilizației - de la Platon
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]