2,485 matches
-
subordonare de gen. Connellxe "Connell, R.W." spune că relațiile de gen apar în orice instituție. Fiecare organizație (el le include aici și pe cele formale, precum școlile, dar și instituții mai difuze, cum ar fi piețele, statul sau chiar anturajul din cartier) adoptă practici care construiesc diverse tipuri de feminitate și masculinitate. În cazul Mexicului și al Statelor Unite, instituțiile relevante ar fi familia, organizațiile religioase, școlile, latifundiile, ca edijos mexicane (comunitate agricolă care este și unitate de producție), și, de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dintre ele din cauza folosirii excesive a forței de către poliție a stârnit o reacție socială de amploare împotriva guvernului (demonstrații sindicale și studențești), mai ales la Seul, Masan și Pusan, unde se află reședința politică a liderului opoziției, Kim. Neînțelegerile din anturajul președintelui cu privire la modul de soluționare a problemei au dus la asasinarea lui Park, în 1979, de către directorul propriilor servicii secrete. Acesta a fost sfârșitul conducerii de optsprezece ani a lui Park Chungxe "Chung, Hyun-Back" Hee și al sistemului antidemocratic Yushin
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
tensiune existentă între deservenți, între aceștia și ierarhie, între credincioși și deservenți. Atribuțiile sale erau cele ale unui intermediar între stat și instituțiile religioase. Împuternicitul știe cine colaborează, unde trebuia făcută presiune pentru a forța o colaborare; el intervenea în anturajul ierarhilor pentru a cunoaște intențiile acestora, făcea uz de tehnici de intimidare sau de recompensă pentru a-și duce la bun sfârșit însărcinările. Activitatea acestor funcționari era dirijată în multe cazuri de două centre decizionale, Ministerul Cultelor și Securitatea, din
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
din această atmosferă și să se ocupe mai mult de «cele lumești», el totuși a continuat cu izolarea. Explicația pe care a dat-o a fost aceea că, în jurul mitropoliei, foiesc tot felul de elemente care au fost și în anturajul fostului mitropolit D.F., care ar putea să încerce compromiterea lui, pentru a le rezolva. Din această cauză, relațiile lui sunt puține la număr și legăturile cu aceste elemente sunt foarte sporadice. De aceea este necesar să se insiste pe această
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
S., după care a venit la Episcopie și a servit cina. Sursa l-a dus la „Felix”, iar la plecare a venit și a dormit o noapte, ca a doua zi să plece la București. T.R. a fost numai în anturajul preasfințitului. Alte persoane din rândul preoților sau din oraș nu am cunoștință să-l fi vizitat. Nici nu și-a manifestat dorința de a contacta persoane din Oradea. [...]”. „Sarcini Informatorul [„Budacu Ion”-n.a.] (candidatul) a fost instruit cum să
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cu propuneri. Cu această ocazie, susnumitul a avut o poziție corectă, acceptând colaborarea cu organele noastre, angajându-se în scris a furniza informații în mod secret și organizat cu privire la aspectele care ar favoriza comiterea unor fapte antisociale naționaliste maghiare din anturajul său. [...] Lt. col. Oprea Florian lt. col. Ungvari Iosif” Notă de analiză, 20.07.1984: „La data de 20.07.1984 activitatea informatorului «Turdean» a fost analizată de șeful serviciului I/B , lt. col. Oprea Florian, cu care ocazie au rezultat următoarele: Deși
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
perioada studiului în vederea recrutării, o persoană era contactată de către ofițer, aveau loc niște discuții î cursul cărora ofițerul își dădea seama dacă persoane era sau nu pretabilă să fie recrutată. De obicei, în timpul acestor contactări, erau puse întrebări referitoare la anturajul persoanei. De cele mai multe ori, pe parcursul discuțiilor, candidatul dădea informații utile Securității. Odată verificate, aceste informații aveau consecințe grave. De exemplu, cazul prezentat mai jos dovedește cum activitatea pastorului baptist a fost consistentă înainte de recrutare. A fost dirijat în străinătate și
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cetățeni străini, vom folosi și alte mijloace ale muncii organelor noastre ca: filajul, investigația, pătrunderea secretă, percheziția secretă și altele. După documentarea cazului, vom trece la cercetarea suspectului în scopul prevenirii și lichidării acțiunilor sale ostil-dușmănoase sub masca religiei, destrămării anturajului său cu elementele sale din țară și străinătate și descurajarea acestora, pentru a-i determina să înțeleagă că în țara noastră nu există teren pentru desf. unor astfel de activități.” Plan de măsuri în mapa de verificare deschisă numitului I.I.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de miliție au stat date și informații certe din care rezultă că susnumitele făceau parte din secta «Biserica Nou Apostolică» de nuanță anticomunistă, întreținând totodată legături neoficiale cu emisari din Austria și RFG. Persoanele în cauză făceau parte dintr-un anturaj polarizat în jurul numitei A.S., cunoscută cu preocupări similare, lucrată prin dosar de urmărire informativă, atenționată, de asemenea, sub acoperirea organelor de miliție, la data de 28.08.1986. În procesul atenționării, persoanele în cauză au recunoscut faptele comise și s-
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
acestei activități, părinții au tendința de a considera că adolescentul nu este „cu adevărat” deprimat, ceea ce înseamnă o eroare profundă de apreciere. Lucru esențial, ansamblul acestor simptoame conduce la o „stare” pe care chiar adolescentul și cu atât mai mult anturajul său o percep ca fiind foarte diferită de trăsăturile de personalitate obișnuite: „nu-l mai recunoști” spun părinții săi; „nu mai este același...”. Chestionat într-un context empatic, adolescentul recunoaște și el această schimbare: el are impresia că nu mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
multe depresii, dar ea ocupă un loc privilegiat la această vârstă. Din punct de vedere clinic ea se manifestă la adolescent prin sentimentul că nu este iubit, apreciat, înțeles în mod satisfăcător de către ceilalți, și mai ales de către cei din anturajul său. Acest sentiment că nu este iubit este asociat în general unui comportament de dezimplicare mai mult sau mai puțin important. Se pot dezvolta de asemenea unele sentimente de devalorizare într-un sector mai specific, adolescentul având impresia că nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul o simte mai întâi, caută s-o elimine apoi (la începutul adolescenței), înainte de a găsi soluții prin sublimare. Această agitație internă este adesea resimțită de către adolescent ca un semn de agresivitate cu atât mai mult cu cât cei din anturajul lui o numesc astfel. Winnicott (1958, 1975) redă pe scurt acest punct de vedere astfel: „a crește este prin natura lucrurilor un act agresiv”. El adaugă „dacă în fantasmele primei copilării întâlnim moartea, în cele ale adolescenței întâlnim crima”. Am
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cuminte căruia îți este dificil să-i descoperi retrospectiv o „consistență”, o profunzime, o trăire. Pentru părinți, totul s-a schimbat atunci când Sandra a intrat la liceu. Ei dau vina pe o lipsă de maturitate, un exces de libertate, un anturaj nefast etc. Totuși, din spatele acestei fetițe cuminți vor țâșni la suprafață alte amintiri în legătură cu perioada copilăriei mici mai ales. Aceste amintiri vor apare puțin câte puțin pe parcursul discuțiilor comune cu Sandra și cu mama ei, rememorări care vor fi însoțite
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a avut relații cu bărbați care erau adesea mai mari ca ea, mai ales cu un funcționar de la o instituție unde tatăl său ocupa un post de conducere. Acesta a fost constrâns să-și schimbe locul de muncă datorită presiunilor anturajului. Pentru a-și justifica relațiile, Catherine vorbește ea însăși despre „fixație”, cuvânt pe care îl va prelua mama sa: în mod brusc ea se simte atrasă total de o persoană. Toate gândurile îi sunt consacrate, nu mai are decât o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nici să fie recunoscuți în cadrul suferinței lor depresive, constrânși s-o nege și s-o apere în maniera unei negări maniacale. Credem că aceste metode de apărare psihice se manifestă foarte des la adolescenți, cu atât mai mult cu cât anturajul familial reacționează la problemele tânărului cu o rigiditate lipsită de empatie (putem spune că aceasta este situația atât pentru Nathalie cât și pentru Christine). În cazul episoadelor delirante acute, unul dintre colaboratorii noștri a avansat ipoteza unei rupturi developmentale în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
societate cu atât mai inacceptabil cu cât acest gest pare să repună în discuție chiar fundamentele acestei societăți, denunțându-i carențele. Act care, întotdeauna, desemnează drept responsabil și vinovat (orice s-ar putea spune despre acesta, asocierea se face întotdeauna) anturajul celui care îl comite și societatea în care acesta trăiește, ceea ce, începând cu lucrarea lui Durkheim (Le suicide, 1897) este demonstrat în mod regulat în lucrările sociologilor, sinuciderea, problemă „medicală”, orientează medicul spre acordarea unei mai mari importanțe factorilor cauzali
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
literatura de specialitate, accentul fiind pus în general pe dispariția inhibiției și creșterea impulsivității induse de majoritatea substanțelor. Putem adăuga, de asemenea, modificarea pragului de apariție a durerii, alterarea raționamentului și creșterea riscului de conflict și deci de ruptură cu anturajul (Renaud și colab., 1999; Wichstrøm și colab., 2000). Shaffer și colab. (1996) constată, în studiul lor bazat pe principiul autopsiei psihologice asupra unui număr de 160 tineri sinucigași, că 35% dintre ei consumau substanțe. Autorii precizează că acest consum de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în cadrul familiei, cum ar fi decesul unui părinte, sunt de asemenea mai frecvente la adolescenții cu tentativă de suicid. În studiul lui Larsson și Ivarsson asupra populației clinice (1998), „expunerea la suicid”, spre exemplu antecedentele privind tentativa de suicid în anturajul imediat (familial și extra-familial) și numărul de tentative de suicid efectuate de către adolescent sunt într-o strânsă relație: 72% expuneri la suicid în cazul tentativelor de suicid repetate, 50% în cazul unei singure tentative de suicid și 36% la adolescenții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
episod depresiv major, de a avea idei suicidare sau de a avea o tentativă de suicid. Există cel puțin două moduri de a interpreta acest rezultat. Putem considera că homosexualitatea favorizează tentativa de suicid expunând subiectul unor atitudini homofobe ale anturajului și expunându-l unor evenimente de viață negative. Invers, putem să ne punem întrebarea dacă nu cumva adolescenții care prezintă o patologie psihiatrică (având deci un procent mai mare de risc de sinucidere) nu au o tulburare mai accentuată a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în general tulburări grave de personalitate (impulsivitate majoră, depresie gravă de tip narcisiac sau de abandon, personalitate de limită, debilitate mentală etc.). Acești pacienți „folosesc” TS (tentativa de suicid) fie ca pe o modalitate relațională, pentru a face presiune asupra anturajului și a obține ceea ce doresc amenințând cu recidiva, fie ca pe un mod de a rezolva orice tensiune sau conflict psihic, modalitate de a trece la act care alină pe moment această tensiune sau îndepărtează conflictul, dar care împiedică în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
remarci dorim să subliniem faptul că tentativa de suicid a unui adolescent nu este doar gestul unui individ izolat și „separat” de ceilalți, de cei apropiați lui în special. Tentativa de suicid este de asemenea un limbaj interactiv care solicită anturajul acestui tânăr. Modul în care acest anturaj va răspunde este susceptibil de a determina evoluția ulterioară. Este vorba de necesitatea, atât cât este cu putință, de a include familia în acțiunea de îngrijire terapeutică, primele convorbiri având de altfel drept
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid a unui adolescent nu este doar gestul unui individ izolat și „separat” de ceilalți, de cei apropiați lui în special. Tentativa de suicid este de asemenea un limbaj interactiv care solicită anturajul acestui tânăr. Modul în care acest anturaj va răspunde este susceptibil de a determina evoluția ulterioară. Este vorba de necesitatea, atât cât este cu putință, de a include familia în acțiunea de îngrijire terapeutică, primele convorbiri având de altfel drept scop esențial evaluarea parametrilor evocați mai sus
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este important să fim atenți și să analizăm cu grijă funcția acestei inhibiții înainte oricărei prescripții medicamentoase. În unele cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja anturajul) de o impulsivitate sau de o trebuință pulsională resimțită ca violentă și periculoasă. La polul opus, inhibiția și interiorizarea pot fi rezultatul unei dezinvestiri obiectuale reale și pot exprima scufundarea progresivă într-o depresie. În cel de al doilea caz
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care adolescentul n-a reușit s-o stăpânească doar prin mecanismele de apărare psihică. Excitația însoțește în mod frecvent gestul suicidar, amplificând excitația internă și participând la o anume consolidare negativă. Dacă avem în vedere faptul că această excitație a anturajului, combinată cu aceea a tânărului, poate să aducă beneficii secundare notabile (de exemplu atenuarea temporară a conflictelor familiale sau obținerea unor lucruri pe care părinții refuzau să i le ofere înaintea tentativei), atunci se poate pune problema apariției unei apetențe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu cei de o seamă cu el în detrimentul relațiilor cu familia. Prezența acestor factori familiali sau de mediu ne fac să ne temem de banalizare și de absența unei reorganizări după o tentativă de suicid, propice unei recidive. Necesitatea implicării anturajului, a părinților în primul rând, este esențială în acest context. O îngrijire în cadrul familiei, cel puțin a adolescentului și a părinților săi, se va dovedi adesea utilă în prima fază, înainte de a propune o terapie a adolescentului însuși. FACTORII DE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]