3,180 matches
-
acest animal nu ți-ar fi permis să-l atingi pentru că tu nu ești moartea lui, și, În penumbra molatică a dormitorului, acele două ființe vii care Încredințate somnului te ignorau n-au făcut decât să sporească În conștiința ta apăsarea eșecului. Tu, care te obișnuiseși să poți ceea ce nimeni altcineva nu mai poate, te vedeai acolo neputincioasă, legată de mâini și de picioare, cu licența ta de a ucide zero zero șapte fără valabilitate În acea casă, niciodată, de când ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
figură umană, lucrurile astea trebuie că se iau, gândi ea. Din Întâmplare se uită pe fereastra taxiului și recunoscu strada pe care treceau, aici locuiește violoncelistul și acela este parterul unde stă el. Morții i se păru că simte o apăsare bruscă În plexul solar, o agitație subită a nervilor, putea fi fiorul vânătorului când zărește prada, când o are În cătarea puștii, putea fi un fel de teamă obscură, ca și cum ar fi Început să-i fie frică de ea Însăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
fata cu ochelari sau de un individ înalt, tuns scurt, cu picioare incredibil de lungi și încălțat cu bascheți albi. Aprilie a trecut, a venit luna mai, dar aceasta a fost și mai groaznică. În plină primăvară, eu simțeam o apăsare dureroasă pe inimă și aceasta se accentua la apusul soarelui, când parfumul magnoliilor stăruia mai puternic în aer. Închideam ochii, strângeam din dinți și așteptam să-mi treacă palpitațiile. Treceau, dar încet de tot, lăsând în urmă o durere surdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
înțeles prea bine de ce părăsise natalul Vințu de Sus. Acolo familia sa se bucura de prestigiu, iar el ar fi putut împleti afacerile cu firea lui profund contemplativă; căci Ionică era o mare promisiune mistică. Plecase însă din sat sub apăsarea unei misiuni universale. Știu că termenii mei ar putea părea hazardați, dar eu l-am cunoscut pe acest om. Salvarea mondială era în mâinile lui. De cum sosi în monstruosul oraș, Ionică începu să alerge și, în nici trei zile, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
făptura, vietățile cele ce mișună, se târăsc sau înoată și va doborî păsările zburătoare, din văzduh! Va stârpi și va pârjoli pajiștile, florile și verdeața câmpului, soiurile ierburilor celor cu sămânță și pomii roditori...! Pe Avocat, îl chinuie din rărunchi apăsarea, viermuirea brutală, căznită, a morților înnebuniți și năvăliți ca viespile la stupină, tăbărâți pe spinarea Poetului, care continuă să-l apere, ca o pavăză, cu întregul lui trup. Apoi, Stăpânul va înnegri Soarele și va înghiți Luna! Va scufunda munții
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Numai după câteva clipe Vasile Zidaru observă tărăgănat și ușurat, parcă i-ar fi luat o piatră de pe inimă: ― Mă miram eu să fi îndrăznit băiețelul să le facă vreun rău! Zeci de glasuri aprobară acuma grăbite și cu diferite apăsări: ― Nu, nu, cum să îndrăznească copilul! Dintre toate însă se desprinse tocmai glasul cârciumarului Busuioc, aproape poruncitor: ― De ce nu-ți iei tu copilul de mână, măi Pavele, să te duci cu dânsul, așa oblojit și chinuit cum e, la curtea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vârful lansatorului. Nu era nici un semn al existenței vietății dincolo de aceste coturi, dar era mai bine să-și încerce norocul. Rezervorul armei era practic plin, iar creatura va da înapoi de frică, fiindcă făcuse deja cunoștință cu focul. O ușoară apăsare pe butonul roșu aruncă o limbă arzătoare pe lângă pereții, departe în față. Să ia o gustare! Flacăra tună în țeava îngustă și căldura îi arse pielea. Înaintă, având grijă să nu pună mâinile pe metalul încins. Îmbrăcămintea, din fericire era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
răsuci iute ridicând țeava armei. Sursa zgomotului se legăna în fata ei. Din plafon atârna un imens cocon. Semăna cu un hamac închis, tanslucid, urzit dintr-un fel de fibră albă foarte fină și foarte solidă. Degetele-i accentuară involuntar apăsarea pe trăgaciul armei. Înaintă. Lumina lanternei traversă învelișul coconului. Un corp înăuntru... Dallas! Terorizată, Ripley îi văzu ochii deschizându-se și privind-o țintă. Buzele se dezlipiră, conturând cuvinte. Ea se apropie mai mult și scârbită și fascinată. ― Ucide-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
plante, așa călduță. Puneam punguța cu plante călduță, direct pe ochiul stâng. Cu degetul, practicam o concavitate în punguța cu plante, pentru a se așeza și mula perfect pe convexitatea ochiului închis. Atunci, ochiul stâng era sensibil și dureros , la apăsare. Peste punguța cu plante, așezată pe ochiul stâng, puneam o foiță de plastic, apoi înfășuram ochiul și capul cu un prosop gros, pentru a se menține căldura cât mai mult timp. În timpul acestei comprese practicam și tratamentul REIKI, indicat de
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
apă curgătoare, făcând duș și făcând terapia Reiki, cu propriile mâini. După modelele de mai sus, puteți interveni, să nui lăsați să moară pe cei dragi, dacă doriți, asumându-vă riscul preluării din suferințe. Acea resuscitare, prezentată la TV, cu apăsarea toracelui, până se rup coastele, nu a fost eficientă în toate cazurile. 2.6.DESPRE MENȚINEREA VOCII Un cântăreț sau un actor (vorbitor, orator, profesor, politician) dă din energia sufletului său, atunci când cântă sau vorbește. Cu calitatea energiei sufletului său
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
menținută 2-3 zile. Pentru îndepărtarea sângelui de la nivelul globului ocular se utilizează tamponamentul. Se tamponează cu atenție numai în zona conjunctivală, cu un tampon de vată sau de tifon umezit. Se vor absorbi lichidele fără să se șteargă, evitându-se apăsarea. Mâinile se vor îndepărta imediat din câmpul operator. Coagulii de sânge sunt îndepărtați cu pensa sau tamponul. Se va evita atingerea corneei, pentru a nu produce eroziuni epiteliale. În concluzie, tehnicile de hemostază sunt ușurate de unele manevre: - irigarea cu
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
și o sprijiniră de caroseria crem a Daciei 1300. Instalarea dură mai mult de trei ore, dar în sfârșit, pe la cinci și ceva, vecinii care rânjeau pe la ferestre și balcoane putură să audă primele note cacofonice scoase de orgă sub apăsarea degetelor stângace ale arhitectului. Din fericire, fiind amplificat de o stație care costase și ea o grămadă de bani, volumul sunetului putea fi reglat după dorință, astfel că vecinii nu se supărară văzând că arhitectul, original, nu mai catadicsea să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
-se „reînvierea Basarabiei”, renașterea puternică a mișcării naționale după mai mult de un secol de stăpânire străină cu consecințe grave pentru românismul de acolo. Ziarul „Mișcarea”, organ al Partidului Național Liberal, principalul partid de guvernământ, se referea la întunericul și apăsarea la care au fost supuși basarabenii care n-au avut viață politică, socială și slujbă religioasă în limba română. Evenimentele din Basarabia erau socotite deosebit de semnificative pentru mișcarea de eliberare a întregii națiuni: „Dacă mai trebuie o dovadă de trăinicia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
iar transcendența se relevă ca demiurgie activă. Cuprins Sacrificiul sinelui în ascensiunea mistică / 11 Demonizarea eului și introspecția eșuată / 41 Asumarea transcendenței în metamorfozele suferinței / 61 Ipostaza ontică a reculegerii în templu / 113 Fluxul mundaneității inserate temporalului ce mistuie întru apăsarea disoluțiilor ontice se poate dovedi incapabil de a controla și asimila anumite experiențe intensificate până la sublim ale spiritului uman? Străfulgerarea inspirației și truda demiurgică ce definesc creația artistică generează o breșă metafizică în continuumul banalității cotidiene? Se deschide această breșă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ontice sunt preluate și încadrate în eșantioanele structurii formale impusă de vigilența socială. Această autoritate se dovedește suveranul ce supraveghează și conduce mobilitatea existențială din și chiar dincolo de cetate, în exterioritatea comunității umane stigmatul social menținându-și, cel mai adesea, apăsarea imprimării sale. Să presupunem acum că omul căruia i-am recunoscut stabilizarea și ancorarea în cotidian, integrarea în resorturile societății dintru începutul șovăitor al vieții cunoaște experiența unei crize mistice fundamentale pentru ființa sa. Tumultul existenței sociale poartă prezența omului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a celei dintâi și celei din urmă pulsații spirituale în țesuturile corporalității. Viața în albia trupului nu este, aici, ignorată ci abordată ca segment supus efemerității, interval temporar în care omul valorizărilor sociale se autoiluzionează fiind copleșit întru final de apăsarea disoluțiilor trupești ce triumfă în moarte. Urmând același scenariu doar mult mai extins temporar, cumulările personale ale omului ce a fost integrat vieții mundane de zi cu zi se relevă și ele supuse fragmentației, redistribuirilor și întru final ruinei spulberate
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sacrificiului întotdeauna se topește și cel ce sacrifică. În acest sens, se poate spune că în demersul jertfei autentice, ființa care sacrifică își oferă supliciului propria individualitate prin intermediul multiplelor forme de ofrandă, ea este cea care își așează pulsația sub apăsarea ontică a plângerilor ce-și revarsă suspinul. Absența sa din ofrande este semnul întunecat al falsității acestora, al vidului de spirit ce le însoțește abandonul fantomatic. Așezate în orizontul existenței de un suflet ce și-a întors în grabă de la
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sale spirituale agent al transcendenței răsturnate, mistic al demonicului ce-i insuflă tentația îndumnezeirii negative. Aproape de cerul zeilor învăluiți în taină, sacerdotul luminos al compasiunii își urmează poteca astrală neatins de tentacolele mândriei atemporale. Pasul său spre transcendent străpunge selenar apăsarea nopții imanentului descoperind umanității sacralitatea izbăvitoare a spiritului. Întâlnirea cu răutatea celulalt implică o ciocnire opozitivă în care negativitatea opresivă își poate aroga o formă deschisă a demersului său incisiv sau una înșelătoare, vicleană. Acest chip viclean al răutății se
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
trup și cele care lovesc sufletul fără intermedierea acestuia, există stări ale unor crize totale ce copleșesc atât corporalitatea cât și spiritul. Aceste crize nu pot fi definite nici ca dureri spasmotice ale fizicului nici drept convulsii numai afective sub apăsarea cărora sufletul își consumă agonia. Ele sunt situări extreme într-o condiție de insuficiență și damnare existențială, de perpetuuă descomplectare, dezarmonie și dezacord între elementele ce nu mai pot alcătui astfel echilibrul unei integrale unități. Ființa umană care suportă drama
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
În esență, de ce suferim când cel drag se distanțează, se desprinde de proximitatea noastră? Una dintre stările profunde ale interiorității noastre care este disipată ca experiență traumatizantă prin întovărășirea și inter-cuplarea cu cel drag se relevă a fi singurătatea. Așadar, apăsarea metafizică a solitudinii, imposibilitatea de a-i mai suporta povara ontică determină căutarea și conexiunea întru final cu cineva de care ne atașăm întru naivitatea adâncă a iubirii. A fi singur implică, mai exact, a fi singur pe drumul pașilor
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sfâșietor sufletul nostru captiv neputinței de-a privi înlocuirea unui vis printr-un terifian coșmar. Zborul crepuscular al morții ce planează aici spre noi susține nu doar dialectica dintre chipul vieții și al morții celui drag ci și rezultanta acesteia, apăsarea necruțătoare a spiritului nostru, suferința sufletească ce ne apropie, poate, cel mai mult de înțelegerea destinului nostru terestru ca scenariu demiurgic pe care îl tranzităm fulgurant. Suferința prin mijlocirea corporalității, suferința adusă de terifiante deficiențe ale trupului ce induc experiențe
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
un suferind implică, doar într-un sens superficial, a-i fi aproape înțelegându-i durerea și regretând-o. Semnificația profundă a compătimirii ca sentiment și atitudine implică sacrificiul de sine prin proiecția sub povara suferinței celuilalt și preluarea din terifianta apăsare ce traumatizează sufletul astfel încercat. Ori, privirea suferindului pătrunsă de o luciditate din ce în ce mai pătrunzătoare nu întâlnește, cel mai adesea, survenirea în mijlocul majorității conștiințelor cel înconjuară a unei înclinații spre o autentică compasiune. Dimpotrivă, ce se relevă aici este absența realei
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
repede-repede, făcându-ți vânt cu pălăria de panama, învârtindu-ți cu nervozitate bastonul, smulgându-ți la fiece pas tălpile panto filor tăi de șevro din asfaltul moale ca un șerbet. Ca un bigi-bigi... Iar teama continuă să-ți crească - o apăsare ca o sufocare, ca o lipsă de aer. Cu grijă, mai arunci câte o privire spre casă pentru a te asigura că la vreo fereastră nu s-a ivit cineva. Și iarăși te întrebi : cât adevăr există în imaginile prin
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai mici - inavuabile. Consolându-te singur, mergi, învârtind mai departe bastonul. Căldura și neliniștea, laolaltă, te-au grizat, ți-au dat o ușoară exaltare, ca un alcool. Iată și poarta cu bolta de trandafiri roșii, agățători ; în creștet, mai departe, apăsarea fierbinte a soarelui, iar deasupra boschetelor de liliac - halucinație bine cunoscută a verii și a câmpiei -, aerul vibrând lichefiat, tremurând ca o pânză de apă. Ce oră nepotrivită, și ce zi, atât de caldă ! Dar te silești să nu-ți
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cum ar fi faptul că aceste istorii nu doar că sînt dureroase În sine, dar preț de zeci de ani au fost un secret de care depindea supraviețuirea lor de refugiați, așa că s-au voalat, s-au Împuținat sub această apăsare. Și poate că mai sînt și alte explicații... cine știe... Trebuie să sap În inefabilul cu care a Înconjurat-o și s-o scot de- acolo, mîndru de mine, o istorie comună despre suferință, despre... — Cum Îl cheamă? mă Întreabă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]