26,529 matches
-
care face eforturi vizibile pentru a-i dărui clipe de fericire rupte din seninul său sufletesc. Un om generos, atent, adesea duios, necăjit uneori pentru a nu fi reușit să-i ghicească dorința „din prima”. Și este la fel de cald și apropiat când, comentând, analizând, disecând fapte și întâmplări, se străduiește să afle linia dreaptă, echilibrul în judecăți și corectitudinea aprecierilor făcute „la rece”. Chiar și trimiterile erudite nu-l fac „nesuferit” pentru că știe să le lege de lucruri obișnuite, să le
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-i recunoască sexagenarului „dom'Profesor” calitatea de „tătic”? „Deja se aud râsete în sală...” - notează scriitorul, ironic, dar și cu anume compătimire. În schimb, autorul nu-l poate „opri” pe eroul său să gândească intens (și chiar cu emoție!) la apropiata postură de ... „tătic”. Teodora este hotărâtă (de astă dată, ea!) să-l protejeze, păstrând un secret total asupra paternității. Și aceasta din două motive: ca să nu îl expună nici unui comentariu răutăcios (și este de presupus că n-ar fi puține
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
trăiască dragostea pentru Teodora, la modul cel mai concret cu putință (și, evident, pe cât l-au ajutat... puterile nota mea). Totuși, trebuie să recunoască, toate momentele de bucurie petrecute lângă ea au fost umbrite mereu de o teamă: teama de apropiatul sfârșit al timpului, timpul acela „material” ritmat de freamătul cărnii și al sângelui. Când Teodora i-a comunicat că poartă în ea o nouă viață, nu și-a dat seama prea repede că îi aruncă un „colac de salvare” din
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
unde te duci așa, ca un berbec, fără să te uiți nicăieri? Cel care-l strigase era Virgil Năsturel, tot elev, dar mai mare decît el cu un an. Terminase clasa a VIII-a la Liceul de construcții din orașul apropiat și luase premiul I. Ei, uite asta nu-i plăcea deloc Bărzăunului, să te lauzi cu o chestie de asta!... Ce, parcă el... dac-ar fi vrut... Dar mai bine să nu mai vorbim despre premii! E mai bine! Bărzăunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
unui flâmînd despre păstrăvi fripți N u vreau să mă acuze nimeni că țin cu Bărzăunul și că aș fi împotriva lui Vlad, adică nu-l pot suferi. Nu-i adevărat nimic din ce se spune, că aș fi prieten apropiat al Bărzăunului și că aș fi fost zărit jucînd țintar cu el într-o poieniță de la marginea satului. Vorbe fără nici un căpătîi! Adevărul este cu totul altul și de asta vreau să se cunoască bine de la început, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ne uităm la copilăriile altora! Și Ilinca revărsă asupra sa toată căldura ochilor, zîmbindu-i prietenoasă și lovindu-l încet cu palma peste obraz: Blegule! Tomiță lăsă ochii în jos pierdut, dar grozav de fericit că Ilinca i-a vorbit mai apropiat ca niciodată. După două ore și mai bine de la acest schimb de vorbe întregul grup se pomeni, sfîrșind un urcuș cumplit de greu și de întortocheat, pe vîrful Pietrei Domniței. În acea sălbăticie totală, unde se părea că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din lumea morților la care asistăm și ne amuzăm. Nemurirea sufletului meu m-a ajutat să cunosc un extraterestru nemuritor care a adus sămănța de om pe Pămănt iar maimuța mea a rămas doar în istoria umanității ca o rudă apropiată. Evelin: Asta-i evoluția, selecția naturală, transmiterea genetică de la o generație la alta de milioane de ani. Pentru toate acestea vă admir, vă consider un geniu și geniile nu pot ieși niciodată din istorie! Dacă sunteți de acord facem o
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
transformându-l în prezent etern. * Se poate contura mai bine viziunea cosmică eminesciană referindu-ne la lirica lui Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Autorul Cuvintelor potrivite, manifestă o pregnantă tendință de a reduce dimensiunile mari. Infinitul, veșnicia, azurul, stelele devin apropiate, intime, pe măsura micilor lucruri. Calea pe care o urmează Arghezi este inversă celei a lui Eminescu. Acesta pleca de la elementul limitat și-i conferea nemărginire. Arghezi pleacă de la marele orizont pentru a-i restrânge în jurul terestrului. O prezență măruntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
simțul, conștiința axiologică a omului încearcă să depășească o lume a pătimirii printr-o alternativă superioară, perenă valoric. * Suferința a fost creatoare cu deschidere cosmică în primul rând la omul în contact cu marile dimensiuni ale naturii, omul cel mai apropiat de cer, de începuturi. Ca atare, omul arhaic a creat poezia cea mai sublimă, constituind invocarea și nostalgia sa cerească. La polul opus, în epoca noastră, când viziunea cosmică a omului este blocată de invazia bunurilor de consum, a satisfacțiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Că nici una nu e blondă. În spatele zăbrelelor, giuvaierul lui Musa sticlește în noapte. Ce-o fi făcând-o atât de prețioasă? Omalissan se roagă, pe limba ei, pentru sufletele berberelor care mor în locul ei. Cuvintele ei curg în șoapte din ce în ce mai apropiate și se usucă în întuneric, ca uleiul devenit una cu pielea cafenie a stăpânului. 10. Tu. În sfârșit, tu. ...și hai să-ți spun eu mai departe ce se întâmplă. E tot noapte. Noapte în Al-Isbili. Așa se numea atunci
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fi dus și orice ar fi făcut. O vedeam reflectată în pupile mărite de admirația hămesită, invidioasă, adoratoare, impudică, violentă, ale altora. O vedeam. Incapabilă să se hotărască să se bucure de strălucirea ei. De mine era ba entuziasmată, ba apropiată ca ntr-o amiciție caldă și non-autoritară, ba ruptă total, ca și cum nu aș fi fost cu nimic diferit de ei, de celelalte gângănii adulatoare. Eram mamășifiumamășifiumamășifiumamășifiu. Și nu eram. Nu. Eram doi nebuni tineri și înstrăinați, plângându-l, fiecare în felul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
dată, ceva nou, chiar dacă am ajuns să cunosc ținuturile ca-n palmă; și învăț în fiecare zi ceva nou. Asta nu mă miră deloc, Lupino. Neamul nostru a trăit dintotdeauna cu drag de pădure. N-am avut alt prieten mai apropiat decît ea, și dacă am respectat-o și i-am urmat învățăturile, pădurea ne-a ocrotit fără părtinire. Urmă o pauză încordată. Arus căuta modalitatea de a-i aduce la cunoștință puiandrului decizia luată și nu era lucru ușor. Lupino
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
unitatea oamenilor au fost religia și limba vorbită, care au asigurat de-a lungul timpului dăinuirea valorilor culturale și spirituale. 1.1. Originea și semnificația termenului “lipovean” Creștini de rit vechi trăiesc în numeroase țări ale lumii, pe continente mai apropiate sau mai îndepărtate de spațiul nostru (Europa, America de Nord, America de Sud, Asia, Australia), însă numele de lipoveni îl poartă doar cei din România. Până la apariția, răspândirea și permanentizarea termenului de lipovean, rușiiortodocși de rit vechi din România se numeau între ei staroveri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în care s-au stabilit lipovenii în târgul Lespezi însă, după datele statistice din anul 1880, în acest sat locuiau 389 familii de evrei, 200 familii de români și 47 familii de lipoveni. Primii staroveri au venit din alte comunități apropiate (Manolea, Brătești, Tg.Frumos) și sau așezat în două minicartiere numite Median și Mahala, unde și-au ridicat și o biserică. Venirea acestora în târgul Lespezi a fost condiționată de factori naturali Ărelief neted, soluri fertile, aproprierea apei, învelișul vegetal-pădurea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și populația medie: M=D/Pmx1000. În perioada 1966-2011 valorile mortalității prezintă o evoluție mai echilibrată față de cele ale natalității, cu perioade de creșteri și reduceri mai lente. Pentru perioada 1966-1990 cele 2 grupe de populație au valori ale mortalității apropiate, sub 10‰. După 1990 mortalitatea populației orașului se menține la valori cuprinse între 6 și 4,5‰, în timp ce mortalitatea rușilorlipoveni ajunge la 13,3‰ în 1995 și la 15,5 ‰ în 2002, scăzând apoi la valoarea de 7,3 ‰. Mortalitatea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ruso-lipovenești se observă deja o modificare semnificativă a structurii populației pe grupe de vârstă, fapt care va avea în viitor implicații și mai profunde atât de ordin social, cît și economic. La Tg.Frumos și la Brătești se înregistrează valori apropiate ale bilanțului natural la cele două grupe de populație, iar la Focuri valoarea mai ridicată a natalității populației rusolipovenești determină valoarea pozitivă a bilanțului natural, în condițiile în care mortalitatea la cele două grupe de populație are valori apropiate. 2
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
valori apropiate ale bilanțului natural la cele două grupe de populație, iar la Focuri valoarea mai ridicată a natalității populației rusolipovenești determină valoarea pozitivă a bilanțului natural, în condițiile în care mortalitatea la cele două grupe de populație are valori apropiate. 2.3. Structurile geodemografice Structura populației este o componentă cu o forță deosebită de exprimare a transformărilor economico-sociale. Populația, ca forță de producție în relația natură-producție, acționează atât prin caracteristicile cantitative cât și prin cele calitative (V. Trebici, 1979). Structura
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
populației totale: 17,53% grupa 014 ani, 61,27% grupa 15-59 ani, 21,19% grupa >60 ani la staroveri și 17,02% grupa 0-14 ani, 62,46% grupa 15-59 ani și 20,51% grupa >60 ani la nivelul localității. Valori apropiate celor de la Brătești le întâlnim și la minoritatea din Focuri, diferențele de circa 4 procente fiind la grupa 15-59 ani în favoarea satului Brătești, iar la grupa >60 ani, în “favoarea” satului Focuri, care are o populație mai îmbătrânită (25,25
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
zile, închinatul darurilor dura foarte mult timp, deoarece nașii negociau cu nuntașii, în serios și în spirit de glumă, obținând astfel mai mulți bani sau daruri în natură Ăanimale, cereale, legume). A treia zi de nuntă era dedicată petrecerii rudelor apropiate, bucătăreselor și celor care s-au implicat în organizarea evenimentului. Nunțile din zilele noastre se desfășoară într-o singură zi, de regulă la restaurant, iar obiceiurile sunt asemănătoare cu cele ale românilor din zonă. La nunțile de odinioară nu erau
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și Focuri. Un eveniment foarte important în viața unei familii este botezul nou-născutului, care se face prin scufundarea totală a copilului de trei ori în cristelniță. La botez se pun doi nași-unul din partea mamei, altul din partea tatălui, rude foarte apropiate, frați sau veri “ca să nu se depărteze neamul”. La cumătrie, în mod tradițional, se aduceau diverse produse ca să aibă copilul belșug, iar în prezent se dau bani. În trecut, în alegerea prenumelui se ținea cont de sfinții din calendar din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
-ul opțional Geografie locală se adresează elevilor din învățământul gimnazial și liceal care au posibilitatea să afle cât mai multe date despre geografia locală și a județului Iași. Prin conținuturile stabilite se urmărește familiarizarea elevilor cu aspectele geografice din orizontul apropiat, precum și dezvoltarea de capacități, deprinderi de a utiliza informația din sursele mass-media, de a cerceta și întocmi referate, lucrări cu caracter științific, toate cu scopul de a cunoaște cât mai bine locurile din vecinătate si de a identifica anumite oportunități
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
informația din sursele mass-media, de a cerceta și întocmi referate, lucrări cu caracter științific, toate cu scopul de a cunoaște cât mai bine locurile din vecinătate si de a identifica anumite oportunități în ocuparea unui loc de muncă în viitorul apropiat. Explicarea la fața locului a unor concepte de geografie fizică și regională, de geografie umană și economică, determină apariția unor noțiuni noi care pot avea o largă aplicativitate în viața cotidiană. De asemenea, prin tematica deosebit de atractivă și de larg
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Respectul, atat pentru diversitatea naturală și umană, cât și pentru trecutul și prezentul localității natale; Dezvoltarea sentimentului identității și al apartenenței la un grup etnic și la marea familie a poporului român; Conservarea și ocrotirea mediului de viață din orizontul apropiat, din țară și din lume; Disponibilitatea pentru învățarea permanentă. Competențe specifice și exemple de activități de învățare Competențe specifice Activități de învățare 1.1. Identificarea termenilor geografici in texte diferite. -exerciții de utilizare a unor termeni geografici întâlniți la diferite
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și al județului Iași și favorabilitatea procesului de populare. 1. Așezarea geografică; 2. Geologia Ăevoluția paleogeografică, litologia, resursele subsolice); 3. Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate; 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. Capitolul IV. Dinamica populației orașului Târgu Frumos 1. Mișcarea naturală a populației; 2. Densitatea populației; 3. Mobilitatea teritorială a populației. Capitolul V. Structura populației 1. Structurile pe grupe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]