2,333 matches
-
opere originale, ca de exemplu palatul Ț�, �n apropiere de Mantua (1526-1534), de G. Româno (1492-1526), asistent al lui Rafael. Edificiul, construit �n jurul unei cur?i aproape p?trate, se �nvecineaz? cu o gr?din? �nchis? �n semicerc de arcade rustice. Ordinul doric domne?te pe toate fă?adele. La exterior, pila?trii subliniaz? un apareiaj cu bosaje rustice; spre curte, eleva?ia unui nivel se ordoneaz? �n travee ritmice cu coloane angajate, dar, ciudat, triglifele antablamentu-lui apar c?zute
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vreme de mai bine de dou? secole. Vila Medici (1485-1519), construit? dup? un proiect de G. Da Sangallo, la Poggio a Caiano, �n apropiere de Floren?a, este una dintre primele vile rustice nobile. A?ezat pe o teras? cu arcade, volumul s?u elementar de plan p?-trat se �mpodobe?te cu o singur? logie ionic? cu vederea spre domeniu. Palladio este cel care confer? un stil acestui tip, �n vilele pe care le construie?te �nc? din anii 1540
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1545 c?r-?ile I ?i ÎI din manualul s?u de arhitectur? ?i lucreaz?, �n 1546, la castelul Ancy-le-Franc. Inspirat din vilele rustice vene?iene, acest edificiu pierde, �n timpul construc?iei, pitorescul bosajelor ?i transparen?a galeriei cu arcade d�nd spre curte, �n favoarea unor ordon?ri clasice, stricte ?i orizontale, cu travee ritmice c?tre curte. Tot �n 1546, se construie?te noul Luvru, desenat de P. Lescot (1500-1578) pentru Francisc I. ?i aici, orizontală subliniaz? cele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
te de foarte cur�nd numero?i constructori ?i decoratori italieni, pentru a construi, de-a lungul �ntregului secol al XVI-lea, emblemele puterii sale, �n primul r�nd castelul Wawel (1502-1536) de la Cracovia, cu al s?u cortile cu arcade �n stil florentin. De asemenea, �n 1580, vene?ianul B.�Morando deseneaz?, �n spiritul ra?ionalismului urbanistic italian, ora?ul Zamosc (1578-1599), cl?dirile sale de prestigiu ?i fortifica?iile sale. Pe l�ng? Rusia sau Ungaria, unde italienismul este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sau de Michelangelo (palatul Capitoliului). Cu Sala Banchetelor (Whitehall, Londra, 1619-1622), Jones st?p�ne?te complet folosirea vocabularului antic � ordine, frontoane, balustrade, ghirlande, modenaturi � �ntr-o expresie monumental? ?i totu?i de o excep?ional? ele-gan??. ?i pentru casele cu arcade care m?rginesc Covent Garden (1631-1638, distruse), prima pia?? londonez? �n manieră pie?îi Arme din Livorno sau a pie?îi Royale din Paris, el reg?se?te o monumentalitate clasic? cu ordin colosal, dar mai afectat?. �n ciuda opozi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dimensiunile sale, este totu?i o verig? esen?ial? �n istoria bisericilor cu dom, de dup? catedrală din Floren?a. Printre construc?iile civile ale lui Wren, bibliotecă de la Trinity College (Cambridge, 1676-1694) �mbin? la fă-?ad? ordine clasice ?i arcade �ntr-un echilibru perfect, foarte sobru. �n acela?i timp ce la castelul de la Hampton Court (1689-1701), o utilizare original? a c?r?mizii ?i a pietrei albe confer? fă?adelor bog??ie ?i elegan??. Al?i arhitec?i, măi pu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pe linia clasicismului Secolului de Aur, aceast? pozi?ie se integreaz?, dup? 1750, �ntr-o oarecare ��ntoarcere la manieră antic? , măi degrab? romanic?, �n cele dou? palate din pia?a Ludovic al XV-lea (1758-1775), ast?zi pia?a Concorde, cu arcadele lor puternice av�nd deasupra un ordin colosal corintic. �n acela?i timp, puritatea formelor ?i rigoarea ordon?rîi de la Micul Trianon (1763-1768) pot evocă esen?a arhitecturii grece?ți. Panteonul (Paris, 1756-1790), fostă bazilic? Sainte-Genevi�ve, construit de J.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i mai luminoase; filatura de bumbac Philip ?i Lee (Manchester, 1801) de Boulton ?i Watt este un bun exemplu �n acest sens. �n parcuri ?i �n oră?e, serele ?i galeriile cu acoperi? de sticl? s�nt la mod?: Burlington Arcade (Londra, 1818) sau galeria Orl�ans de Percier ?i Fontaine (Paris, 1829) s�nt dovad?, �ntre altele, a acestui entuziasm, men?inut ?i dup? secolul al XIX-lea. atunci, folosirea fierului nu este dec�ț o manier? de substituire a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iu construit: gol, �nc?pere, nav?; exemple: arc, bolț?, ?arpant? etc. Plan centrat: Dispunere la sol a unui edificiu concentric ?i simetric urm�nd axe, contrar planului alungit. Portic:�Galerie deschis? la parter, deschiz�ndu�se printr�o colonad? sau arcade, de exemplu. Pot��feu: Element decorativ sculptat con?în�nd un vas care are fl?c?ri �n partea de sus ?i adesea plasat �n amortisment. Pronaos: Element al naosului, care precede naosul propriu-zis, de care este separat printr-un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i d�nd spre interiorul unui naos, de exemplu. Trofeu: Motiv decorativ sculptat ?i compus din ar-me, drapele, armuri; �n general, plasate �n amortisment. Triforium:��ntr�o biseric?, pasaj �ngust care se deschide spre o suit? de goluri deasupra marilor arcade ale naosului. Ansamblu de trepte de scar? delimitat de paliere. Vut?: 1.�Bolț? dimensionat? dup? ad�ncimea ambrazurii golului care o are; 2.�Suprafa?? arcuit?, care leag? plafonul cu pere?îi unui salon, de exemplu. BIBLIOGRAFIE 1. Lucr?ri generale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se inseră mușchiul pectineu; - creasta pectineală (pectin ossis pubis), care delimitează suprafața pectineală, fiind în același timp și o continuare a linei nenumite; - în vârful suprafeței pectineale se pune în evidență spina pubisului pe care se fixează extremitatea internă a arcadei crurale; - suprafață ruaoasă pentru inserția mușchilor: drept abdominal și piramidal. Marginea posterioară prezintă: -spina iliacă postero-superioară (spina Wiaca posterior superior,; - șanțul fără nume; - spina iliacă postero-inferioară (spina Wiaca posterior inferior); - marea scobitură ischiatică (incisura inschiadica major) prin care trec următoarele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase carpiene așezate pe două rânduri determină formarea următoarelor articulații: 1. articulațiile proximale ale primului rând de oase carpiene, 2. articulațiile distale ale celui de al doilea rând de oase carpiene, 3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
suprapiriform. - liaamentele: - pubian superior (lia. pubicum superius), unește cele două oase în partea superioară aăsindu-se în continuarea liniei albe a abdomenului; - arcuat (lia. arcuatum superius), situat în partea inferioară a simfizei pubiene de la disc la ramurile inferioare ale pubisului formând arcada pubisului; - pubian anterior, ligament care nu este în unanimitate acceptat. 1. Pubis (secțiune) 2. Liaamentul pubian anterior 3. Liaamentul pubian posterior 4. Cartilajul hialin 5. Discul interpubian Raporturile articulației sunt: 1. anterior: pielea, țesutul adipos subcutanat, venele cavernoase și vena
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Fibrele se pot grupa în trei porțiuni: lombară, costală și sternală. Porțiunea lombară pornește de pe vertebrele lombare prin stâlpii musculari și de pe două perechi de arcade aponevrotice- ligamentele arcuate medial și lateral. Stâlpul drept al diafragmei se formează de pe corpurile primelor trei vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul stâng al diafragmei se formează de pe primele două vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale învecinate. Marginele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de pe corpurile primelor trei vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul stâng al diafragmei se formează de pe primele două vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale învecinate. Marginele tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. Ligamentul arcuat medial (arcada mușchiului psoas) este un arc aponevrotice care trece ca o punte peste mușchiul respectiv pornind de la corpul vertebrei a doua lombară până la procesul costiforme al primei vertebre lombare. Ligamentul arcuat lateral (arcada mușchiului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de pe discurile intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul stâng al diafragmei se formează de pe primele două vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale învecinate. Marginele tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. Ligamentul arcuat medial (arcada mușchiului psoas) este un arc aponevrotice care trece ca o punte peste mușchiul respectiv pornind de la corpul vertebrei a doua lombară până la procesul costiforme al primei vertebre lombare. Ligamentul arcuat lateral (arcada mușchiului pătrat al lombelor) se întinde de la procesul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o arcadă înaintea arterei aorte. Ligamentul arcuat medial (arcada mușchiului psoas) este un arc aponevrotice care trece ca o punte peste mușchiul respectiv pornind de la corpul vertebrei a doua lombară până la procesul costiforme al primei vertebre lombare. Ligamentul arcuat lateral (arcada mușchiului pătrat al lombelor) se întinde de la procesul costiforme al primei vertebre lombare la marginea inferioară a ultimei coaste. Porțiunea costală se găsește pe fața medială a ultimelor șase coaste de fiecare parte. Digitațiunile formate se intersectează cu cele ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Originea se realizează prin două porțiuni (Figura 107): - capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - capul ulnar: pe marginea medială a olecranului și la nivelul a 2/3 superioare ale marginii posterioare a cubitusului. Cele două capete sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trece artera recurentă ulnară posterioară împreună cu nervul ulnar. Inserția terminală este la nivelul osului pisiform. Raporturi: - cu nervul ulnar aflat între capetele de origine ale mușchiului; - acoperă mușchii flexor superficial și profund al degetelor; - posterior și medial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acestei aponevroze pornesc septuri care separă tecile musculaturii flexorilor degetelor. Fibrele longitudinale se grupează în fascicule pretendinoase localizate anterior față de tecile mușchilor flexori ai degetelor. Fibrele transversale sunt slab reprezentate în porțiunea proximală, fiind mai evidente distal unde delimitează șapte arcade: patru pe sub care trec tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și trei pe sub care trec mușchii lombricali împreună cu pachetele vasculo-nervoase ale degetelor. Părți din aponevroza palmară sunt situate de o parte și de alta a fasciculelor pretendinoase formând fasciculele laterale și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervului plantar lateral. ANEXELE MU ȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR FASCIILE ȘI APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca) Fascia iliacă acoperă mușchiul iliopsoas pe toată întinderea sa. Fascia iliacă se comportă diferit: - în sus: formează ligamentul arcuat medial, sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă și se întinde între ligamentul inghinal și marginea anterioară a coxalului. La nivelul coapsei, fascia iliacă devine subțire, fuzionează cu foița profundă din fascia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
transport înainte de a ajunge la inductor. Capetele ce trebuie încalzite ies în afara dispozitivului de transport. Conductorul inductor este format din două spire din țeavă de cupru dreptunghiulară. Capetele lui sunt îndoite în sus și formează o scoabă în formă de arcadă, pe sub care trec semifabricatele de încălzit la intrare cât și la ieșirea din inductor. Concentratorul este montat într-o carcasă de cupru sub forma de jgheab, răcită cu apa ce circula prin țevi. În interiorul carcasei, la distanțe de 20 mm
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Vasile CAȚARSCHI, Smaranda CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93160]
-
lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare (2006), care reconstituie biografia acestui concept și a mișcării care l-a promovat (Thesis), patronată de liderul Alexandru Dima. Un an mai târziu, Lucia Olaru Nenati publica Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar-culturale din Țara de Sus (2007). Cartea monografiază câteva personalități și reviste din nordul Moldovei din perspectiva localismului, fără o teoretizare aprofundată a acestui fenomen. În afară de aceasta, relevantă este și lucrarea semnată de Elena Emilia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Intelectualii și promovarea socială în România (sec. XIX-XX), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004. Nemoianu, Virgil, O teorie a secundarului: literatură, progres și reacțiune, Editura Univers, București, 1997. Nicoară, S., Națiunea modernă. Mituri, simboluri, ideologii, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2002. Olaru Nenati, Lucia, Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar-culturale din Țara de Sus, Editura Academiei Române, București, 2007. Oldson, W. O., The Historical and Nationalistic Thought of Nicolae Iorga, East European Quarterly, Boulder, 1973. Opriș, Tudor, Istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul școlii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și comentarii, Editura Ramuri, Craiova, 1938, p. 30. 26 Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006, p. 32. 27 A. Dima, Fenomenul românesc..., p. 33. 28 Lucia Olaru Nenati, Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar- culturale din Țara de Sus, Editura Academiei Române, București, 2007, p. 27. 29 În Revista Moldovei, V, nr. 1, 1926, p. 2. 30 Apud I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești (1790-1990), Editura Fundației Culturale Române
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dintr-o piatră sau dintr-o peșteră, este legată de doctrina transmigrației sufletului și a avut mare trecere în lu-mea romană. Și pe tăblița 44 care consemnează moartea marelui get Boero Bisto, în centrul jos se vede o peșteră cu arcadă iar în interiorul ei, în stînga stă îngerul păzitor cu roata vieții în mînă și în dreapta este un tripod cu un cap de taur deasu- pra. Ne spune altă legendă că Mitra s-a născut într-o peșteră, dintr-o lespede
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]