2,478 matches
-
și mari suprafețe de pămînt drept recompensă pentru unele servicii sau celor cu suficientă influență ca să obțină o astfel de donație. Biserica catolică și cea ortodoxă dețineau amîndouă moșii întinse. Din cauză că toate pămînturile acestea erau lucrate de iobagi sau de arendași, ele se confruntau cu aceleași probleme ca și ținuturile învecinate și erau în egală măsură afectate de reforme. Cea mai mare parte a populației era ortodoxă, dar sîrbii aveau o poziție mai bună decît românii. Cu toate acestea, populația românească
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tocmai în perioada de afirmare a acestora. O politică la fel de mioapă era dusă și în privința proprietăților funciare ale statului. Prin Legea Pămîntului din 1858 s-a încercat redobîndirea controlului asupra posesiunilor ajunse în mîinile particularilor, dar efectul a fost contrariu. Arendașii și perceptorii continuau să considere posesiunile lor drept proprietate privată. Pe lîngă poverile financiare menționate, guvernul otoman trebuia să suporte cheltuielile impuse de soarta tragică a locuitorilor musulmani din fostele teritorii ale imperiului. Ocupația rusească din aceste ținuturi a creat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dragostei nemăsurate a părinților, iubitori de frumos și care au deslușit și cultivat la micul copil aplecarea spre cunoașterea și aprofundarea domeniului preferat. Cum aș putea oare să comentez altfel apariția uimitoare a celui de al optulea fiu al familiei arendașului Costache Enescu și al soției sale Maria, fiica preotului Cosmovici? Fiind ultimul urmaș, care nu a murit de copil, ca ceilalți frați dinaintea sa, s-a bucurat mereu, din firească dragoste părintească, de împlinirea dorințelor și cultivarea stăruitoare a preocupărilor
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
civilizației central-europene, întemeietorii „ordinii economice” în Rădăuți se afirmă ca „mari constructori de proiecte”. În trecerea spre civilizația urbană se produce o adevărată revoluție în mentalitate. În avântul demografic al localității, omul învață să se depășească. Meseriașul și neguțătorul, antreprenorul, arendașul, bancherul, tipograful și librarul de carte, preotul, învățătorul și profesorul, elitele profesiunilor liberale impun activismul în viața cotidiană. „Omul de inițiativă, dar și cap limpede”, care crede în experiență, în organizare și metodă influențează, într-un climat legislativ stimulator, destinul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
Aceste anormale schimbări din timp în timp, uneori chiar dela un an la altul, istoricii le explică a fi urmarea exploatării nemiloase a iobagilor din partea proprietarilor donatari și anume 1. Fiscul, 2. Nobilii care țineau zălog moșiile fiscale, 3. Sașii arendași a vreo 36 sate întregi și părți din ele pe 99 de ani (dela 1765), la care se mai adăugau rechizițiile și întreținerea armatei austriace, care se așezase pe capul nefericiților români, mai ales în vremea ocupării Olteniei 1718 - 1739
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
paie, cu pereții din bârne, destinate ca locuințe de servici pentru lucrătorii angajați ai glăjăriei. - o moară de pisat piatra cu o roată, acoperită cu paie, având pereții din bârne. Afară de toate acestea mai există câteva construcții care după cum declară arendașul, au fost realizate integral pe cheltuiala sa: - o moară pentru tăierea sticlei, cu pereți din bârne și acoperiș de paie, dotată cu o roată exterioară și două interioare. - trei case separate una de alta, acoperite cu paie, cu pereți din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Coroanei, ale Casei Rurale și ale tuturor persoanelor morale publice sau private, apoi în întregime proprietățile rurale ale supușilor statelor străine ale absenteiștilor (proprietari de pământ, moșierii care își petreceau tot timpul în străinătate, moșiile lor fiind cultivate exclusiv de arendași) și în sfârșit o întindere de 2 milioane de hectare de teren cultivabil din proprietățile rurale particulare. La 2 aprilie 1920, apărea decretul de împroprietărire a țăranilor. Au fost expropriate atunci în întreaga țară 6.008.098 hectare, cu care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1. Banciu Z. Matei, fiind proprietar a 14 ha. teren agricol. 2. Trântor Victor, pentru că deținea 10 ha. teren agricol și avea un număr de vite ceva mai mare de3cât restul locuitorilor. 3. Mitea Gheorghe, pe motivul că fusese cândva arendaș al morii din Streza. 4 Paștea Dumitru fiindcă a avut joagăr, piuă de haine și făcuse comerț cu cereale. 5. Vlad Ioan (șustărul), pentru că avusese cazan de țuică. 6. Tarcea Petru, învățător, proprietar a 8 ha teren agricol și fusese
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
utilizeze în propriul comportament manifestările de violență și de bădărănie întâlnite la tot pasul; Să disprețuiască munca... E drept că sărăcia și multele poveri puse în spinarea truditorilor pământului existau și pe vremea copilăriei lui. Sunt și acum. Boierii și arendașii care storceau fără milă vlaga țăranilor, cârciumarii și comercianții hulpavi ce veneau la sate ca să se îmbogățească își recapătă încet încet privilegiile pierdute. Populația îmbătrânită și neputincioasă a satelor trăiește la limita subzistenței (așa este exprimată într-o formulare elegantă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
endnote id="(129, p. 56)"/>, cât și de George Călinescu În 1941 <endnote id="(130, pp. 314- 315)"/>. Acesta din urmă i-a reproșat lui Alecsandri și imaginarea unor personaje care ar fi, „profesional vorbind, inverosimile”, precum orândarul evreu și arendașul grec, din Lipitorile satului. În aceeași epocă (prin 1876), evreii habotnici erau prezentați caricatural chiar și pe scena teatrului evreiesc, care se năștea În acei ani, sub conducerea lui Avram Goldfaden, la Iași, În grădina cârciumii „La pomul verde” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
diversionistă. Comentând pogromurile antievreiești Înfăptuite de țăranii moldoveni În primăvara anului 1907, un personaj - ziarist - din romanul lui Rebreanu Răscoala spune : „E o supapă de siguranță. Bătând pe jidani, țăranii se vor răcori și vor uita pe ceilalți boieri și arendași care nu-s jidani, dar Îi exploatează la fel, dacă nu și mai rău [...]. Urmărește toată presa ! Pretutindeni, mai În surdină, mai pe față, sunt justificate, aprobate, chiar blagoslovite sălbăticiile țăranilor răzvrătiți, cu scuza subînțeleasă «Jos jidanii !»” <endnote id="(209
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
percepție era destul de răspândită În epocă, astfel Încât nu este de mirare faptul că, la sfârșitul deceniului patru, scriitorul evreu F. Aderca Îi scria următoarele lui W. Filderman, președintele Comunității Evreilor din România : „Evreii-români n-au dat și nu dau numai «arendași», «cârciumari», numai «paraziți», cum se crede și se afirmă de zeci de ani fără răspuns. [...] Trebuie să arătăm că nu suntem numai comercianți [...], ci și creatori de valori culturale” <endnote id=" (510, pp. 121 și 160)"/>. Pentru un antisemit ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
consumul În exces al „băuturilor tari”. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, germanul Adolf Schmidl nota următoarele despre românii din nord-vestul Transilvaniei : „Duminica și sărbătorile, Întreaga populație bărbătească se adună la cârciumi, care de cele mai multe ori sunt În mâinile unor arendași evrei [...]. În timpul săptămânii, și mai cu seamă În zilele de târg, românii nu pot deloc trece pe lângă ele fără să bea zdravăn, iar În astfel de zile se iau la Întrecere ambele sexe” <endnote id="(299, pp. 168-169)"/>. Darul beției
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
400, p. 202)"/> dispunea ca evreii din Basarabia „să fie Împărțiți În tagma negustorilor, a târgoveților și a lucrătorilor de pământ, după Îndemânările lor” (similar, În Transilvania, o lege din 1807 Îi Împărțea pe evrei În cinci categorii : negustori, meșteșugari, arendași, agricultori și slujitori ; <endnote id="cf. 535, p. 73"/>). Pe vremea țarului Nicolae I (1825-1855) s-au Înființat 16 colonii agricole evreiești, În nordul și centrul Basarabiei, În viitoarele județe Hotin, Soroca, Bălți, Orhei și Chișinău. În satele respective s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scria următoarele : „În Noua-Suliță, evreii Încep a le lua [țăranilor români și ruteni] și rostul de plugari, căci, de când cu războiul [ruso-japonez], s’au oploșit aici destui dezertori din Rusia, nenorociți gata la orice muncă și cu orice preț, și arendașul evreu, om cu milă față de ai săi, i-a pus [...] să lucreze la sfecle” <endnote id="(429, p. 6)"/>. Istoricul român comenta un caz accidental, ignorând fenomenul socio-economic În asamblul său. În 1913, proporția evreilor agricultori din România era de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 56-57 ; 344, I, pp. 120-127)"/>. În ceea ce privește zona creștin-ortodoxă a Europei, primele acuzații de omor ritual sunt atestate În a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Un caz devenit foarte popular s-a produs În 1690, În Bielorusia. Un arendaș evreu a fost acuzat că a omorât un copil În vârstă de șase ani, Gavriil Belostokski, pentru a-i folosi sângele În scopuri rituale. Acuzația nu a fost niciodată probată, dar un cult religios al acestui copil s-a răspândit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Prin publicații se anunță populația și autoritățile. Puținele date consemnate în primii ani ai perioadei interbelice, ne permite înțelegerea că funcția de președinte au avut-o evreii: dr.Adolf Wittner, Iulius Fischer proprietar de moară), I.L.Bercovici (librar), Hoișie Moscovici (arendaș și proprietar de păduri), Mayer Zoller, avocatul Jean Chisis, iar din anul 1933 până în anul 1938, președinte 1 DJANB, Fond primăria orașulu. Doar pentru anul 1924 este consemnată conducerea comunității din care făceau parte: Mayer Zoller președinte, Adolf Witner, și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
comunității, președintele dr.Isac Axler face cunoscut că, din 10 martie 1941, cu adresa nr.126, către medicului orașului Dorohoi, a precizat că imobilului în care funcționează baia este în proprietatea Comunității, dar că, aceasta este exploatată de Burah Nadler, arendaș care, în schimbul chiriei ce plătește comunității, are dreptul de a o pune la dispoziția populației în schimbul unei taxe. Baia deservea și populația creștină pentru că în săptămâna igienei din 18-25 decembrie 1941 a fost îmbăiată populația civilă în număr de 694
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
voi reîncepe colaborarea. Pe 14 iunie apar cu un articol despre Eminescu , apoi cu semnalarea unor contribuții din Moldova și niște execuții. Nu voi răspunde relei-credințe din Romînia literară, regizată de mîrșavul grecotei ștefanachis (numele adevărat al bunicului său, fost arendaș la Panciu), nu voi răspunde reluării mîrșăviei în Era socialistă (nr. 10, mai 1974) de către un A.I. (Adrian Isac), de același calibru cu M.I. ; A.I. a vorbit luni la Rev[ista] lit[erară] T.V. despre romanul Așteptarea talentului. Nu răspund
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de cînd este școlar. Vei fi văzut că iar am început să public , după ce, anul trecut, Direcția Presei mi-a făcut destule greutăți, ultima dată la sfîrșitul lui noiembrie. La Iași, revista condusă de fostul activist sindical și descendent de arendaș grec are dreptul să defăimeze în dreapta și în stînga, să atace prin ciomăgașii primitivi, inculți și de rea credință, dar nouă nu ni se dă voie să spunem că au greșit. Doar Herivan e și el critic și chiar colaborator
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la cunoștința „guvernatorului” județului Fălciu faptul că „...de câțiva ani” era antreprenorul „...feredeului israelit din Hușși cu un contract semnat cu obștea israelită din acest oraș”. Scandalul izbucnise odată cu pretenția unui român (Ștefan Theodor) de a se erija În adevăratul arendaș al stabilimentului fără a-i aduce lui Moisă Ițic Segal vreun act doveditor. Mai rău, acesta Îl amenințase cu bătaia În public și Moisă Îi amintise prefectului că Ștefan Theodor „...umblă cu o pușcă la el”. În fine, evreul scrisese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la depistarea și pedepsirea banditului sau al grupului de bandiți ruși. a.f. Abuzuri boierești Cu toate că nu toți bărbații plecaseră la concentrare În vederea participării la războiul ruso-româno-turc, forța de muncă În agricultură devenise deficitară. Încălcând grosolan Legea Învoielilor agricole, unii arendași și mari proprietari au eludat-o comițând abuzuri. În acest sens am găsit adresa nr.4620/11 iunie 1877, emisă de Prefectura Fălciu și trimisă Poliției Huși. Iată ce informații deținea ministrul de Interne pe marginea subiectului: „Domnul Ministru de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Prefectura Fălciu și trimisă Poliției Huși. Iată ce informații deținea ministrul de Interne pe marginea subiectului: „Domnul Ministru de Interne, prin Telegrama no.13.304 ne comunică informațiunea ce are, că fimeile soldaților chemați sub arme se obligă de arendași și proprietari a Îndeplini Învoelile de lucru ce au cu bărbații lor”. Ministrul Ion C. Brătianu, prin portavocea sa, prefectul de Fălciu, recomanda prudență În luarea măsurilor ce se impuneau În aceste cazuri: „Fără a prejudicia Întru nimic Legea tocmelilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Administrative că fimeile În principiu de dreptu nu potu fi Îndatorate a Îndeplini datoriile bărbaților lor singuru bărbatul rămânând răspunzător pentru datoriile sale particulare”. Problema fiind extrem de delicată, ministrul apelase (pentru a câta oară?!) la sentimentele patriotice ale proprietarilor și arendașilor În acest fel: „[Datoriile particulare] negreșit se vor Îndulci În urma unui apelu la sentimentele de generozitate ce vă autoriză a face Domnilor esploatatori de moșii. Dumnealor, ca oameni luminați și patrioți, sunt siguru că voru consimți să ia parte la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din orice taxe și impozite sfida anumite reguli valabile doar pe timp de pace. Astfel, ministrul de Finanțe trimisese Prefecturii Fălciu ordinul circular telegrafic nr.30.047/ 21 noiembrie 1877 ce cuprindea câteva instrucțiuni referitoare la exportul de alcool: „Domnii arendași ai veniturilor impozitului asupra băuturilor spirtoase, prin scrisoarea no. (...), arată că autoritățile care conform dispozițiunilor circulărei no. (...) liberează biletile pentru transportul spirturilor destinate a se ecsporta din țară, nu prevăd În acele bilete și terminul În care proprietarii spirturilor sunt
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]