3,682 matches
-
metale în Moldova (1810), în "Arhivele Basarabiei", an III, nr. 2, Chișinău, 1931, pp. 65-72. 3 Dumitru Vitcu, Preocupări și inițiative privind industria metalurgică din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", tom X, 1973, p. 53. 4 "[...] Dacă s-ar dovedi că pe moșia vreunui proprietar s-ar afla metaluri și el nu are chip a le scoate, sau nu voiește a le da în posăsie într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
inedite despre Moldova (Însemnările unui călător străin din întâia parte a veacului al XIX-lea), București, 1947, p. 28. 1 Virgil Apostolescu, Din trecutul instituțional agricol. Comisia de agronomie și economie rurală din Moldova, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", XXIII/1, 1986, pp. 271-276. 2 I. C. Filitti, Domniile române sub Regulamentul Organic. 1831-1848, București, 1915, p. 587; vezi și Manualul administrativ al Principatului Moldovei, I, Iași, 1855, pp. 442-444. 3 Al. Andronic, Gh. Ungureanu, Învățământul agricol
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Hodocin, Descrierea sinoptică a mineralelor din munții Moldovei, în "Foiletonul Zimbrului", Iași, 1850, p. 150. 7 Dumitru Vitcu, Preocupări și inițiative privind industria metalurgică din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", tom X, Iași, 1973, pp. 62-64. 8 "Albina românească", XXI, Iași, nr. 90, din 13 noiembrie 1849, p. 381. 9 Asupra exploatării și valorificării cărbunelui de pământ de la Comănești "cărbuni de piatră", în propria-i expresie avea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
istorice" (serie nouă), vol. III, Iași, 1972, p. 189. 3 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 36/1842, f. 6. 4 Dumitru Vitcu, Arendarea ocnelor în Moldova sub regimul Regulamentului Organic (1832-1862), în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", tom IX, Iași, 1972, pp. 29 și urm. 5 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1366, op. 1488, dosar 36/1842, f. 9. 6 Ibidem, f. 13. 7 Carol Mihalic de Hodocin, Sarnițele sau ocnele Moldovei, în "Calendar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CAMELIA GRĂDINARU Discursul filosofic postmodern Cazul Baudrillard Cuvânt înainte de Maria CARPOV INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 9 Introducere / 19 Partea I. Cartografieri ale postmodernismului / 25 Capitolul 1. O posibilă "arheologie" a postmodernismului / 27 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? / 27 1.1.1. Pericolele periodizării / 27 1.1.2. Indicii "arheologice" / 39 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez / 45 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism / 45 1.2.2. Câteva
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Prin urmare, recuperarea semnificației sale nu poate avea loc decât contextual, în micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează de la a transforma postmodernismul într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
conținut, vocea filosofului francez a fost una dintre cele cărora i s-a răspuns, sub diverse forme. Intuițiile sale, în special în domeniul media, au constituit puncte de reper pentru teoreticienii deceniului șapte și opt, oferind ceea ce Douglas Kellner numea arheologia viitorului. Într-un univers postmodern, pe care el însuși îl caracteriza ca fiind unul al jocului cu fragmentele și al imposibilității definițiilor, este hazardat proiectul unei teorii care să facă apel la trăsături cum ar fi corespondența cu realitatea, surprinderea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Douwe, BERTENS, Hans (eds.), Exploring Postmodernism, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 1987. FONTANIER, Pierre, Figurile limbajului, trad. de Antonia Constantinescu, Editura Univers, București, 1977. FOSTER, Hal, The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, The New Press, New York, 1983. FOUCAULT, Michel, Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, Editura Univers, București, 1999. FOUCAULT, Michel, Ce este un autor? Studii și conferințe, trad. de Bogdan Ghiu și Ciprian Mihali, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2004. FOUCAULT, Michel, Dits et écrits 1954-1975, vol. I, Gallimard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 37, 2007, pp. 109-132. 12 Ibidem, p. 119. 13 Ibidem, p. 128. 14 A se vedea Thomas Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, trad. de Radu Bogdan, Editura Humanitas, București, 1999. 15 Michel Foucault, Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, Editura Univers, București, 1999, p. 9. 16 Ibidem, p. 15. De asemenea, în Ordinea discursului, trad. de Ciprian Tudor, Editura Eurosong & Book, 1998, Foucault opune patru noțiuni importante ale discursului său unor noțiuni tradiționaliste ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Paroxistul indiferent, p. 40. 579 Douglas Kellner, Cultura media, p. 376. 580 Această întrebare este preluată din studiul lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
frustrare ca și justificările lui Ann Radcliffe, plasate la capătul unei tulburătoare aventuri gotice. Din păcate, restul operei lui Gane nu se ridică la nivelul celor două nuvele prezentate de mine. * * * Probabil că puțini dintre noi s-ar aștepta ca arheologia terorii să-i conducă spre proza lui Ion Ghica 53. Una dintre celebrele Scrisori către Vasile Alecsandri (1884), intitulată Băltărețu, instrumentează un scenariu de autentică spaimă istorică. Povestirea este socotită de Nicolae Manolescu "roman gotic, printre foarte rarele izbutite din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de o trambulină estetică adecvată. Desigur, după instaurarea regimului comunist, proza fantastică a lui Lemnaru intră în coliziune frontală cu prescripțiile realismului socialist și nu mai poate fi publicată, astfel încât, spre sfârșitul vieții, autorul se consacră activității de traducător. * * * O arheologie mai minuțioasă a terifiantului autohton ar putea descoperi și alte opere demne de interes. Închei însă, aici, prima parte a studiului meu, urmând ca, în secțiunea subsecventă, să îmi axez discursul critic asupra acelor texte consistente (și asupra autorilor acestora
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acțiuni salutare. Din finalul părții a doua merită să reținem un fel de concluzie a autorului despre relativism: "Găsesc îngrozitoare nu imoralitatea relativismului. Uimitor și degradant e dogmatismul cu care acceptăm un asemenea relativism... Am încercat să ofer schița unei arheologii a sufletelor noastre așa cum sunt ele. Avem nevoie de istorie... pentru a reînvia trecutul... și să facă posibil un viitor. Aceasta este criza și oportunitatea noastră educativă". (12, p. 285, p. 286) Concluzie repede infirmată de către un alt american, Fukuyama
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
F. Mihăescu și A. Manolescu, Editura Humanitas, București, 2008, p. 325. 16. G. Durand, Știința despre om și tradiția. Noul spirit antropologic, traducere de J. Ianoși, Editura Ideea Europeană, București, 2006, p. 251. 17. M. Foucault, Cuvintele și lucrurile.O arheologie a științelor umane. Traducere de B. Ghiu și M. Vasilescu. Editura Univers, București, 1996, p. 468. 18. K.R. Popper, " Spre o teorie rațională a tradiției", traducere de C. Stoenescu, în K.R. Popper, Conjecturi și infirmări. Creșterea cunoașterii științifice, traducere din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
puțin peste două milioane de locuitori și capitala la Skopje; Slovenia are aproximativ două milioane de locuitori, capitala fiind la Ljubljana. 17. cersipamantromanesc.wordpress.com 18. M. Albert, Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, București, 1994. 19. M. Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, traducere din franceză de B. Ghiu și M. Vasilescu, Editura Univers, București, 1996. 20. B. Russell, Istoria filozofiei occidentale, vol.I-II, traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005. 21. M. Weber, Etica protestantă și spiritul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
make way for the new, is transformed into a site of playful (re)construction“.“ Lumea urbană devine pentru copil, pe rând, mască, labirint, fantasmă. Preluând vag o idee a lui Gilloch, se poate spune că, astfel, orașul este supus unei arheologii inverse: dincolo de suprafața anonimă, reificată, fetișizată a lucrurilor, nu se găsește un univers al trecutului, ci un proiect viitor. Copilăria berlineză nu este un paradis închis, rememorat ca atare. Ea este, pentru scriitorul matur, o sarcină de îndeplinit, o chemare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de artă precum frescele din Vila Misterelor, decoratorii pompeieni inspirându-se din cultura greacă din epoca helenistică. În Italia, Böcklin se apropie de pictura Renașterii, iar prin intermediul ei, obține o nouă viziune asupra Greciei antice, așezată mai degrabă sub semnul arheologiei sau al filologiei clasice ca deplasare de la formă spre expresie 65. În opinia lui Rodolphe Rapetti, această descoperire devine o marcă a abordării böckliniene a temelor legate de antichitatea greacă cu mitologia aferentă. "Transpoziția böckliniană" își găsește echivalentul nu cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Rodolphe Rapetti, această descoperire devine o marcă a abordării böckliniene a temelor legate de antichitatea greacă cu mitologia aferentă. "Transpoziția böckliniană" își găsește echivalentul nu cu mult mai târziu în pictura lui Gustav Klimt, care merge mai departe cu arheologia estetică, în cultura preclasică, cultura miceniană. Dacă Rapetti sesizează la Böcklin un accent nietzschean "în această căutare a luminii mediteraneene care corespunde întoarcerii în leagănul civilizației"66, în Viena Fin-de-siècle. Politică și Cultură 67, Carl Schorske descifrează în cazul artei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
onirică, misterioasă, iar influența mitologiei greco-latine nu dispare, de unde și nenumăratele teme grecești sau peisajele care includ ruinele unor temple. În mitopoetica lui Loghi, un rol esențial îl joacă această Arcadie fantastă metonimie pentru o Grecie ideală, evocată printr-o arheologie onirică, o Grecie similară utopicei Isarlâk, pe care o exaltă poetul Ion Barbu în poezia lui, paradis imobilizat idilic într-o suspensie nietzscheană, "la mijloc de rău și bine", unde spectacolul lumii, golit de orice urmă de istoricitate sau moralism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XX-lea, vol.IV, București, 1998. Ritter, William: Etudes d'Art étranger, Paris, Société du Mercure de France, MCMVI. Rodenbach, Georges: Regne du silence, Paris, Bibliotheque-Charpentier, Eugene Fasquelle, Éditeur, 1911. Săteanu, C.: Pictorul Octav Băncilă, Extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4, 1930, Atelierele Grafice Socec&Co S.A. București. Schobel, Doina și Clonaru, Hariton: Ion Theodorescu-Sion, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București, 1971. Schorske, Carl: Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, traducere de Claudia Ioana Doroholschu și Ioana Ploeșteanu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Stat pentru Literatură și Artă, București 1957, p. 19. 251 Ilustrațiunea Română, Revistă lunară, Secretar de redacție, Alexandru Iacovide, An II, nr. 3-4, duminică, iulie-august, 1911, p. 1. 252 C. Săteanu, Pictorul Octav Băncilă, extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4, 1930, Atelierele Grafice Socec&Co S.A. București, p. 11. 253 Vezi volumul acestuia, Paul Verlaine, Les poetes maudits, Léon Vanier Librairie-Éditeur, Paris, 1884. 254 Petru Comarnescu, "Eminescu în bronzurile sculptorilor", în Steaua, Cluj, Anul XV (172) mai-iunie 1964
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Mazzocca, Fernando; Sisi, Carlo (editori): Il Simbolismo in Italia, Padova, Palazzo Zabarella, 2011, p. 6. 386 Ruxandra Dreptu, Băncilă, Editura Meridiane, București, 1987, p. 20. 387 Ibidem, p. 20. 388 C. Săteanu, Pictorul Octav Băncilă, extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4 1930, Atelierele grafice Socec&Co S.A., București, pp. 4-5. 389 Reprodus în Rampa, Anul I, nr. 152, luni, 23 aprilie 1912. 390 Hans H. Hofstätter, "Symbolism in Germany and Europe", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bun de tipar: 2007 • Apărut: 2007 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro * Michel Foucault, 1999, Arheologia cunoașterii, traducere, note și postfață de Bogdan Ghiu, Univers, București, p. 30 (n. t.) * În original, le prière d'insèrer (n. t.). * În sens propriu, fr. bande-annonce desemnează extrasele dintr-un film, pentru publicitate, înainte ca acesta să fie prezentat
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Exemplele sunt nenumrate, dar nu vom evoca decât câteva, pentru a ne ilustra afirmațiile. Nicolae lorga a acoperit cu vasta și imensa sa oper aproape toate ariile istoriei, culturii și civilizației românești din toate timpurile. Vasile Pârvan a fost sufletul arheologiei și al istoriei morale a românilor de la origini. Mitologia și miturile românești, rscolite cândva de Cantemir, Alecsandri, Hașdeu și Odobescu, de Titu Maiorescu și Eminescu, au fost, iute și pertinent rscolite și ozonate, de Densușianu, Sadoveanu și Caracostea, de Lucian
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
acord, etc.) nu trebuie neglijată: păstrând valori relativ autonome, aceste categorii ale unei limbi date suportă diferite modificări și specificări în cotext, pe de o parte, și în context, pe de altă parte1. Michel Foucault își exprimă clar poziția în Arheologia cunoașterii: ...Nu vorbim despre aceeași sintaxă sau același vocabular într-un text scris sau într-o conversație, într-un jurnal sau într-o carte, într-o scrisoare sau pe un afiș; mai mult, există șiruri de cuvinte care formează fraze
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]