1,822 matches
-
care desemnează relația de întrepătrundere în iubire dintre Persoanele Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt) fără contopirea uneia în cealaltă. Ca recomandare bibliografică pe această temă, propunem spre lecturare cărțile de dogmatică și într-un mod special cartea părintelui arhimandrit Sofronie, Rugăciunea experiența vieții veșnice, trad. și prezentare diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998. Perihoreza (care vine de la gr. perihoresis, lat. circumincessio care înseamnă "împreună-petrecere") în teologie ia "formă de mișcare în iubire și întrepătrunderea Ipostasurilor în interiorul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pe care ți-a dăruit-o Ție Tatăl, o, Milostive, ca devenind asemănător Ție, din slugă să devin fiu al Tău, să rămân cu Tine acum și pururi și în vecii vecilor. Amin<footnote Idem, Țelul vieții creștine, Traducere de Arhimandrit Paulin Lecca după Episcopul Veniamin Mîlov,în col. „Comorile pustiei”, vol. 13, Editura Anastasia, București, 1996, p.142-143. footnote>. Mintea omului este comparată cu o candelă care așteaptă scânteia dumnezeiască pentru a primi lumina. Odată primită, mintea este aprinsă de
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Nesselrode, Kotzebue critica educația vicioasă pe care tinerii o primeau la seminarul înființat la Iași. „Profesorii toți sunt laici" și încearcă să infiltreze în mintea elevilor idei „care nu sunt în legătură cu vocația lor viitoare". Kotzebue a primit aceste informații de la arhimandritul Filaret Scriban, rectorul Seminarului, „care și-a făcut studiile la Academia ecleziastică din Kiev și care mi s-a părut a fi un om capabil și bine intenționat, deși era rău văzut de prinț precum și de mitropolit. Acesta își dorea
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Mihail Sturdza, în fruntea căreia erau prinții Cantacuzino. Aceștia trebuiau să se îndrepte spre frontieră, unde urmau să se întâlnească cu „proscrișii” refugiați în Bucovina, care au strâns câțiva oameni înarmați, pentru a pleca apoi la Iași, în zece zile. Arhimandritul de Suceava, Lemini, era în fruntea tuturor demersurilor din Bucovina și se pare că lucra cu perseverență la atingerea scopului românilor: „eliberarea de sub protecția Rusiei și formarea unui regat cu numele de Regatul DacoRomân”. Zvonul că armatele rusești vor ocupa
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de pe deal, suferă și ele adânc tot din această cauză. Interiorul bisericii este dominat de un curios iconostas din lemn de tei, lucrat de către Samuil Keresteșiu din Tășnad, după cum aveam să aflu din neașteptat de echilibrata monografie dedicată mănăstirii de către arhimandritul Dumitru Cobzaru, fost stareț al mănăstirii între anii 2000 și 2009. M-a impresionat mult și podeaua de lemn, uzată de pașii miilor de pelerini care s-au perindat pe aici de-a lungul vremii, care poartă privirea spre altarul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tincturile, uleiurile „naturiste” ale Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului, Petru Vodă. Acest „mar keting” al tradiției, al întoarcerii la surse nu este însă de dată recentă. În studiul lui A.-N. Petcu este menționată o sursă datând de la începutul secolului XX, Arhimandritul Nifon Popescu, starețul Mănăstirii Sinaia, care face apel încă de pe atunci la redescoperirea tradiției „pentru realizarea unei situații economice a mănăstirilor care să răspundă nevoilor așezămintelor monahale : torsul lânii, sculptura în lemn, pictura religioasă, legătoria de cărți, țesutul covoarelor, prepararea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
1945 a obținut licența în Teologie cu calificativul Magna cum laude. Paralel, a îndeplinit diferite funcții în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor și diacon la Patriarhie. Transferat la Centrul eparhial Iași (1 martie 1945) a fost hirotonit ieromonah (25 martie 1945) și hirotesit arhimandrit, în 1946. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filologie din Iași (1945-1947). La Catedrala Mitropolitană din Iași a fost preot slujitor (1945), apoi mare eclesiarh al catedralei, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948), vicar al aceleiași Arhiepiscopii (1948-1950
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
iată că ți-a venit și matale apa la moară. Păi nu zice o vorbă că așa cum și-o face omul cu mâna lui nu i-o face nici dracul? Nu știu cum îi veni Mitropolitului Calinic să hot ărască ca și arhimandriții să poarte mitră în timpul slujbelor Atâta ți-a trebuit, că ai și făcut - numai matale știi cum - rost de o mitră veche și stricată, ai chemat pe „Simion nebunul”, un calic „zmintit”, și, după ce l-ai „cinstit” bine, i-ai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
15 ani, odată cu V. Voiculescu vor plăti cu libertatea dragostea lor pentru Biserica lui Hristos. Documentele confirmă că la „Joile literare”, urmate de conferințele în zilele de duminică după amiaza, între organizatori și participanți era foarte multă lume, printre care: arhimandrit Haralambie Vasilachi, profesorii Alexandru Mironescu și Anton Dumitriu, dr. Vasile Voiculescu, poetul și pamfletarul Sandu Tudor, arhimandrit Benedict Ghiuș, fratele Andrei Scrima, profesorii teologi Ioan G. Savin, pr. Dumitru Stăniloaie, generalul prozator Constantin Manolache, mitropolitul Tit Simedrea. Treceau pragul mânăstirii
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
că la „Joile literare”, urmate de conferințele în zilele de duminică după amiaza, între organizatori și participanți era foarte multă lume, printre care: arhimandrit Haralambie Vasilachi, profesorii Alexandru Mironescu și Anton Dumitriu, dr. Vasile Voiculescu, poetul și pamfletarul Sandu Tudor, arhimandrit Benedict Ghiuș, fratele Andrei Scrima, profesorii teologi Ioan G. Savin, pr. Dumitru Stăniloaie, generalul prozator Constantin Manolache, mitropolitul Tit Simedrea. Treceau pragul mânăstirii și participau la întâlnirile culturale din incintă așa zisul „Cerc al ieșenilor” : profesorul universitar Neculcea, președintele Academiei
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
mea de spini! La așa "Mântuitor" așa coroană! râde el sarcastic și începe să se agite de colo-colo târșind piciorul. Buba-i aici, Sihastre! spune și își înșurubează un deget în tâmplă. Ai tu cataplasmă pentru aiastă nevăzută rană. Ai?!... Arhimandrit!... Mitropolit te fac! Am!!... Am!! se repede bătrânul îmbiindu-l cu o ulcică de pe policioară... Ce-i aicea? Afion ... Îți alină durerile toate ... Toate?! Toate! Fantastic! Ia ulcica cu mâinile tremurânde, o duce la buze.... Șovăie... O sucește.... O răsucește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
23 iulie 1765: „atât temelia lor cât și binaoa deasupra s-au stricatu și au început a să răsipi.” Așa stând lucrurile, domnul spune: „ca nu cumva să să întâmple să cadă și să...omoare pe cinevaș,...dăm volnicie cuviosului arhimandrit și igumen de Galata sfințiia sa Procopie ca din temelie să puie să răspască casile ce s-au arătat mai sus. Asta poruncim.” - Uite cum au dispărut și „casele cele preafrumoase de la mănăstirea Galata pentru odihnă și petrecere”, care, după cum
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Spirit, să-mi spui când a fost făcută biserica Frumoasa, așa cum arată astăzi.Apoi, înaintea înfățișării de astăzi vechea biserică Frumoasa a mai fost refăcută de Matei Ghica vodă la 1753. A venit apoi după multă vreme fostul ei egumen, arhimandritul Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelii așa cum se vede. Lângă portretul ctitorului se găsește inscripția: „Nu nouă Doamne, nu nouă, ci numelui Teu celui Sfânt s-a zidit din temelie această sfântă biserică, de smeritul și păcătosul robul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Voinescu, care a rezidit-o din temelii așa cum se vede. Lângă portretul ctitorului se găsește inscripția: „Nu nouă Doamne, nu nouă, ci numelui Teu celui Sfânt s-a zidit din temelie această sfântă biserică, de smeritul și păcătosul robul Teu Arhimandritul Ioasaf Voinescu, și s-au înfrumusețat în lăuntru și afară precum se vede astăzi, și din nou s-au înzestrat cu toate argintăriile și vestmintele și alte odoare, pe care păzește-o Tu Doamne și o întărește în veci neclătită
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aseminea să aflați milă înaintea Domnului. S-a început zidirea bisericii la anul 1836 și s-a sfârșit la anul 1841, Octombrie 30.” Pe frontornul turnului clopotniță scrie: „La anul 1819 s-a început zidirea acestei clopotnițe de mine, smeritul Arhimandritul Ioasaf Moldovan, proistosul Mănăstirii Frumoasa, și din rele întâmplări s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit la anul 1833.” - Mărite Spirit. Eu cred că acele „rele întâmplări” au fost de fapt cea de a șasea ocupație rusească, adică cea dintre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dară, că ne-au înștiințat dumnealui că s-au găsât loc de treaba lor, a misărnicilor și i-au aședzat pe locul sfintei mănăstiri Barnovschii, ce iaste de la poarta mănăstirii, dincoace, despre apus, unde și egumenul...sfințiia sa chir Paisie, arhimandritul primindu-i cu voie lui și cu folosul mănăstirii, au cheltuit câțiva bani, de au făcut șoproane, ca să încapă cu toții și alte damuri pentru ținere vitelor și a cărnii, cu de toată trebuința lor și, pentru chirie locului, s-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dată însă, e vorba de o împresurare făcută de însuși mitropolitul. Asta se vede din mărturia hotarnică a lui Lupu, mare stolnic, din 1 nov. 1744 (7253): „Facem știre cu această mărturie a noastră că, jăluind sfinție sa, părintele Iezechil arhimandritul, egumenul de la sfânta mănăstire Trii Sfetitele...dzicând că-i împresoară sfinție sa părintele mitropolitul chiriu chir Nichiforu un loc de prisacă...care locu...este pe locul mănăstirii Copoului și este datu de răpoosatul domnu Vasilie (Lupu) vodă ctitorul mănăstirii.” După ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
așa numitul Palat al Domnițelor. Ruinele ce se văd însă în dreapta intrării pe sub turnul clopotniță sunt ale fostei egumenii zidită înainte de 1812. Din pisania turnului clopotniță aflăm că: „La anul 1819 s-a început zidirea acestei clopotnițe de mine smeritul arhimandritul Ioasaf Moldovan pro stosul mănăstirii Frumoasa și din rele întâmplări s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit în anul 1833”. Cu toate acestea, după boltirea intrării, corpul edificiului pare a fi mai vechi. Numele de Frumoasa a fost găsit într-
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în 1950), doctor, cercetător la Institutul de Filologie „A. Philippide” din Iași. PATRAȘ, Marcel (n. 1937), doctor inginer, profesor universitar și decan al Facultății de Construcții la Institutul Politehnic din Iași, autor; PALIE, Marian, poet și prozator. Autor. PĂUNESCU, Chesarie, arhimandrit, traducător, episcop de Constantă și Dunărea de Jos; PETRACHE, Constantin (n. 1913), pictor; PLUGARU, Ștefan(1974), istoric. POGÂNGEANU, Petru Ir. (1910-1993), profesor universitar la Cluj-Napoca, autor; POGÂNGEANU, Petru St. (n. 1933-1997), profesor la Institutul Politehnic din Iași; POPA, Constantin (n.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara Ungurească și cu Poarta, soli și vești de la Veneția, războaie și isprăvi ale celor șapte fii ai comisului Manole Păr Negru, toponime arhaice și referințe despre muntele Athos (șase sute de biserici și schituri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cap-în-torturei... Un zvon prelung ca într-o somnie, zvon domol, dulce de pace mă împresoară, și vântul crește încet-încet, din când în când, își umflă parcă în răstimpuri adierele moi. Iunie 1906 LA MĂNĂSTIREA RÂȘCA [Poveștile lui Piticariu] Seara târziu arhimandritul Piticariu ne vorbește despre Ilie Răcoare care vrea să se facă călugăr. Starețul (un fel de haiduc în rantie) îl strânge de mână de țipă, apoi îi arată o bâtă zdravănă după ușă. "Mă, și eu am fost așa, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
6) Studiul lui C. Stere din Viața Românească nr. 1. 7) Raport general asupra igienei publice și serv. sanitar pe anii 1896-1897 de dr. Felix. Popa Piticariu și Răcoare Ilie Răcoare cel vestit a venit la M-rea Râșca la arhimandritul Piticariu: zice că vrea să se facă și el călugăr. Apoi, îi zice starețul l-ai cunoscut d-ta, moșule, pe Iosif Popovici? da pe Piele Verde?" (hoți vestiți). Da de unde-i știi d-ta? Ce? Apoi eu cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boeri vechi și alții noui își destrăbălează gura împotriva M. Sale. Cuviosu monah (................) dela Neamț e de față și are rolul unui "fou", de care lumea face haz și își bate joc; el, însă, are un anumit rol în legătură cu cuviosul Arhimandrit... dela Curtea Sucevii, care face un fel de poliție secretă a lui Vodă. Arhimandritul chiamă pe Jderi la Curte și îi pune sub jurământ în curent cu planurile și destinele lui Vodă, pentru care a fost jurat de Bogdan-Vodă, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Vodă la Curte. Cu Jder cel mititel M. S. nu s-a împăcat încă. Tânguirea Jderoaiei. Tânguirea nurorei pentru că soțul ei e lăsat cam la o parte. Îl îndeamnă să se alăture de complot. Între acestea se arată Laiotă. Arhimandritul pune pe Jderi să jure în paraclis pe sf. Evanghelie. Jderii pun la cale cu Arh. aducerea lui Mihu. Ducându-se în Polonia după Gogolea ca să aducă pe Mihail, Ionuț dă peste Nasta damă mare poloneză, care-l primește încântată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dela C.A. pentru odihna sfânt răpo Pascu dela Kilia saților păr. noștri cu Fete Gotcă Roman inima cernită și luminată Grămătic a pus pe Isaiia pisărul din toată bunăvoia care avea mai meșteșugită noastră și cu ajutorul lui Dz. pană Arhimandritul Teodor dela Bistrița a luat pe d-na Oltea și au ieșit la Probota unde s-a așezat apoi Oltea. Teoctist Probotă Cum a ieșit D-na Oltea pe pod umblător la apa Siretului Pașcani Sf. Lazăr 1704* Zlataust 1683
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]