4,476 matches
-
naționale, care se adresează unui public specific (spectacol viu, opere de artă durabile, producție de filme, monumente, instalații...). Împingându-și și mai departe mecenatul în artă, statul merge până la a comanda interpretări originale, noi ale operelor muzicale, teatrale, coregrafice, textuale, arhitecturale care există deja. În această ordine a lucrurilor, trebuie menționate comenzile făcute, de exemplu, Orchestrei Naționale a Franței, artiștilor din "1 %" (Aguilar, 1999), muzicienilor de la IRCAM și lui Pierre Boulez, lui Buren și lui Pei pentru a adăuga creațiile lor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de la nu știu ce Congres de urbanistică de la Paris. Începutul e grav, oarecum originar-heideggerian. "Ce este casa? Din ce s-a născut? Din foame, frică, eros și logos." Partea a doua e o grațioasă ironie romantică în stil noicist, jucîndu-se cu soluții arhitecturale din perspectiva filozofiei. ("Nu faceți case mai înalte ca arborii.") Acest stil i-a enervat întotdeauna pe specialiști. La Sibiu ne așteaptă pe peron Relu Cioran, fratele marelui înrăit. E un bărbat plăcut, cu vorba tărăgănată și puțină, extrem de discret
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
balast din cariera Condrea către diferite zone ani în șir, lucrarea a rezistat până în 1960, când podul a fost demolat (deși mai putea fi folosit), fiind înlocuit cu altul tot de lemn, dar de factura simplă și lipsit de ambiant arhitectural. După mutarea cursului apei Bârladului și acest pod a dispărut. Pe noul curs al acestei ape este acum un pod din piatră (balast). Cât privește podețele, cele de pe gârlele ce traversau șoseaua județeană care lega Primăria cu șoșeaua națională și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Să precizăm aici ce înțelegem prin "comunitate", fiindcă termenul are o conotație foarte peiorativă la unii ideologi francezi care nu văd în el decât "comunitarism" și diferențialism: este vorba de comunitate în sensul de comunitate de vecinătate, mediu uman, social, arhitectural, dar și comunitate înzestrată cu un capital social material (dotări, servicii publice, comerț) sau imaterial (reguli comune, culte, practici de întrajutorare...). • Efectele componenței demografice Acestea au fost explorate pe larg mult mai mult decât efectele interne ale școlii. Ele coincid
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
apropiere pentru care era până atunci un contrast negativ, permițându-i să atragă clasele mijlocii ale cartierului. Noua echipă, cu ajutorul unor profesori vechi, a lucrat sistematic la imaginea școlii, prin vizite în instituțiile locale, printr-o puternică participare la patrimoniul arhitectural și cultural al orașului. Totodată, a promovat un proiect pedagigic novator, creând o clasă pentru cei care abandonaseră școala și ajutând astfel să se întoarcă la școală un număr important de adolescenți în primejdie. Faptul că o școală se bazează
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al municipalității Dezvolarea infrastructurii și mediul înconjurător Oportunitatae de a înființa un program de ajutare a dezvoltării facilităților din zonele rurale. Menținerea acelor servicii esențiale locuitorilor din zonele rurale. Propunere sau acord asupra creării de zone cu patrimoniu urban și arhitectural. Acord asupra creării de rezervații naturale. Porturi și canale maritime Crearea, menținerea și exploatarea zonelor maritime pentru agrement. Acordarea de locuințe Înființarea unui program local de acordare de locuințe. Transportul public Organizarea rețelei de transport urban. Cultura Librării centrale și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nivel de componente, atunci oamenii importanți cu competențe și cunoștințe referitoare la aceste componente vor vorbi unii cu alții - și atunci când are loc schimbarea pot integra noi cunoștințe. Dar atunci când schimbarea are loc la nivelul unui sistem mai înalt („inovare arhitecturală”, în termenii lui Henderson și Clark), atunci canalele existente și fluxurile pot fi inadecvate sau insuficiente pentru a sprijini inovarea și firma are nevoie să dezvolte altele noi. Acesta este un alt motiv pentru care beneficiarii existenți adesea se împacă
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
industriale și robotică elementară permite crearea unei noi generații de sisteme domestice cu comandă și control integrat pentru zona de entertainment și de ambianță (încălzire, aer condiționat, iluminare etc.) și posibilități de comunicare. Problemele cu care se confruntă managementul inovării arhitecturale sunt prezentate în figura 1.7. În Zona 1 regulile jocului sunt clare și se referă la ameliorarea constantă a produselor sau proceselor utilizând cunoștințele acumulate în jurul unor componente nucleu. În Zona 2 există o modificare semnificativă a unui element
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
sau de profil complet, Eroul ieșea întotdeauna în evidență, dominând categoric personajele însoțitoare, printr-o dispunere centrală ori supraînălțată. Elementele de ambient peisagistic rezumau un arhetip spectaculos, monumental, al spațiului românesc, cu munți, dealuri și păduri. Iar cele de ordin arhitectural reluau secvențe consacrate reale (biserica de la Curtea de Argeș) sau doar familiare, inspirate din scenografia picturilor și a filmelor istorice (sala tronului, de exemplu). Desfășurarea bătăliilor ocupa și câte două pagini consecutive. În ciuda figurilor imobile sau a multiplicării prea puțin diferențiate a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1995:42-43) 4.4.2. Indicialitate. După cum am mai amintit, trihotomia lui Peirce nu stabilește clase pure, ci aspecte care interferează în funcționarea oricărui tip de semn (evident în proporții și corelații diferite). Din acest punct de vedere semnul este arhitectural. Diferența fundamentală între iconic și simbolic pe de o parte și indicial, pe de altă parte rezidă în distincția reprezentare/vs/prezentare. Această opoziție a fost relevată de C. Morris (1938: 24-25) care vorbește de semne caracterizante (iconice și simbolice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
temporală și cauzalitate cronologică (și temporală și logică în același timp, avîndu-se în vedere logica povestirii în dependența sa de logica acțiunii raționale, a comportamentului cu sens); * tipul descriptiv, determinînd o desfășurare spațială, altfel spus epuizarea unei paradigme (nomenclaturi mu-zicale, arhitecturale, teatrale etc.); * tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezentărilor conceptuale; * tipul instructiv, incitînd la acțiune (prospecte turistice, farmaceutice, notițe și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a spațiului este de dată relativ recentă (în configurația actuală, cu camere separate, identificate lingvistic ca bedroom, dining room, etc. ea datează din secolul al XVIII-lea). O opoziție pertinentă împrumutată din fizică centripet/vs/centrifug va subîntinde multiple diferențieri arhitecturale și culturale: Hall va opune orașele stelare, radiale (Parisul inter alia), sociopete prin excelență orașelor sociofuge, gen tablă de șah (New York-ul de pildă) sau va defini spațiile deschise cooperării, conversației drept sociopete (bistroul parizian), iar sălile de așteptare din
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
recuperatoare, fervoarea teoretizantă îi acordau o importanță dincolo de posibila oportunitate culturală", așa încât astăzi termenul a ajuns o simplă etichetă. Inventat de urbaniștii americani 304, postmodernismul are o arie complexă de semnificații. De data aceasta, ele s-au extins din domeniul arhitectural în filosofie, literatură, ba chiar matematică și fizică (a se vedea noile teorii a haosului, a fractalilor sau catastrofelor) sau logică. Avem deci de-a face cu o interesantă migrație a sensurilor dintr-o zonă de interes în altele. Ea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
drăgăstos-ludic la cel ironico-nostalgic, incluzând atitudini sau stări de spirit precum ireverențiozitatea umoristică, omagiul indirect, amintirea pioasă, citatul spiritual și comentariul paradoxal". Observația lui Ch. Jencks și W. Chaitkin e revelatorie fiindcă transmite poate cea mai importantă caracteristică a postmodernismului arhitectural, un fel de tipar al fenomenului pentru toate celelalte manifestări ale sale: este vorba de dubla codificare. O vom regăsi, extrem de transparentă, și în literatură, cu precădere în romanul celei de-a doua jumătăți a secolului XX (o simplă substituție
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dintâi care-i anunță pe copiii Isaacson de acuzațiile aduse părinților lor. Revenind la procedeele parodice amintite mai sus, o importanță deosebită o au, credem noi, dublarea și/ sau multiplicarea începuturilor, finalurilor sau a acțiunilor narate. Dubla codificare din domeniul arhitectural se transferă, în zona literarului, în termenii narațiunii dialogice mare parte din textele postmoderne "dialoghează" cu altele, dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, așa cum o face Ulysse a lui Joyce cu Odiseea lui Homer și ai intertextualității
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
narațiunii dialogice mare parte din textele postmoderne "dialoghează" cu altele, dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, așa cum o face Ulysse a lui Joyce cu Odiseea lui Homer și ai intertextualității. Estetica postmodernismului literar e, ca și cea arhitecturală, esențialmente "citaționistă"; un roman precum Cartea lui Daniel al lui E.L. Doctorow folosește o paletă largă de intertexte parodice. Chiar titlul trimite la cartea din Biblie cu același nume, în timp ce destinul evreilor din timpurile moderne reia, situațional, fatalitatea strămoșilor lor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
51. 303 Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999, p. 83. 304 "Metaforic vorbind, arhitectura a fost aceea care a coborât problematica postmodernismului din nori, aducînd-o cu picioarele pe pământ, pe tărâmul vizibilului" (în Matei Călinescu, op. cit.); promotorii postmodernismului arhitectural au fost cei dintâi critici ai esteticii modernismului, ai orașului strălucitor al viitorului, tehnicizat la maxim și ultraconfortabil, dar lipsit de frumusețea detaliilor ornamentale și de conștiința lui istorică. 305 Idem, p. 236. 306 Ch. Jencks și W. Chaitkin, Current
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Un discurs despre felul în care omul ca pictor, grafician, ilustrator sau gravor, caricaturist, sculptor, muzician, coregraf, actor sau balerin deschide, prin creația lui, porți spre lumi imaginare arhaice sau cotidiene, moderne sau mondene, publice sau personale, urbane sau rurale, arhitecturale, vestimentare, ornamentale, de anumite dimensiuni, cu anumite forme, cu o anumită durată și transformând o anume materie. Se valorifică ideea că orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Un discurs despre felul în care omul ca pictor, grafician, ilustrator sau gravor, caricaturist, sculptor, muzician, coregraf, actor sau balerin deschide, prin creația lui, porți spre lumi imaginare arhaice sau cotidiene, moderne sau mondene, publice sau personale, urbane sau rurale, arhitecturale, vestimentare, ornamentale, de anumite dimensiuni, cu anumite forme, cu o anumită durată și transformând o anume materie. Se valorifică ideea că orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Un discurs despre felul în care omul ca pictor, grafician, ilustrator sau gravor, caricaturist, sculptor, muzician, coregraf, actor sau balerin deschide, prin creația lui, porți spre lumi imaginare arhaice sau cotidiene, moderne sau mondene, publice sau personale, urbane sau rurale, arhitecturale, vestimentare, ornamentale, de anumite dimensiuni, cu anumite forme, cu o anumită durată și transformând o anume materie. Se valorifică ideea că orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
vechi, precum cel de pe strada Arnozan din Bordeaux, sau Saint-Germain în Paris. Dar la timpul lor au fost și ele construite de înalta societate, iar marile familii s-au instalat în acest habitat neocupat de nimeni altcineva înaintea lor. Formele arhitecturale, dotările urbane și comerciale, alura trecătorilor marchează din punct de vedere social aceste cartiere, făcând din ele unul din factorii cei mai importanți în socializarea adecvată a tinerilor, oferindu-le, în același timp, familiilor rezidente un cadru conform cu așteptările și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
prin lege pentru organizarea coproprietarilor unor ansambluri rezidențiale de acest gen. Pentru a păstra cadrul idilic al acestor "case unifamiliale de campanie și agrement", după cum le numește statutul, regulile au devenit din ce în ce mai restrictive. Prin mărimea construcțiilor și grădinilor, prin varietatea arhitecturală și fantezia construcției, strada privată Montmorency ne face să ne gândim la vechiul Deauville, la Dinard sau Arcachon, la acele stațiuni balneare de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, opulente și surprinzătoare în același timp. Calitățile arhitecturale și urbane
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
prin varietatea arhitecturală și fantezia construcției, strada privată Montmorency ne face să ne gândim la vechiul Deauville, la Dinard sau Arcachon, la acele stațiuni balneare de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, opulente și surprinzătoare în același timp. Calitățile arhitecturale și urbane, amploarea spațiilor disponibile, grija acordată construcției sunt însoțite de avantaje sociologice. Cartierul adăpostește o viață mondenă și asigură o intimitate comparabilă aproape celei specifice unui club. Dacă regulile de cooptare nu sunt sistematic puse în aplicare, în schimb
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
ține de "formă", și nu de "conținuturi" (epicul, "amintirile", "documentul" în sine). Așa se explică de ce "forma" romanului lovinescian se cristalizează atât de lent, ca o expresie sublimată a dialogului dintre "ficțiunea romanțată" (atribuită predispozițiilor inconștiente ale psihicului) și construcția arhitecturală (semn al voinței de a crea, după dezideratul călinescian, durabil și monumental). Nu întâmplător, dacă în Bizu, pentru a putea vorbi mai adânc despre sine (adică la modul impersonal simbolic, fără ajutorul confesiunii), romancierul problematiza statutul personajului (deopotrivă alter ego
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
martorele literaturii, dar fără să o despartă de condițiile impuse de contextul politic. Volumul al patrulea, intitulat Est Etice acordă atenție sporită opoziției dintre contracultura puterii și textualismul generației '80. Sistemul inițiază programe de demolare a monumentelor și de reconstrucție arhitecturală comunistă. O mică parte din intelectualitate i se opune: printre ei se numără și optzeciștii care intră astfel în atenția cenzurii. Ceea ce-i salvează este ermetismul în spiritul căruia scriu. Disidența rămâne în continuare un act rar. Împotrivirile sporadice sunt
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]