2,123 matches
-
responsabilitatea morală față de semeni, pe care n-are cum să-i vadă. Acești expectorați ai societății pe care Osvvald Spengler îi numea „nomazii civilizației”, alcătuiesc congregații de vicii abominabile, practicate cu cinism și proclamate în artă ca titluri de superioară aristocrație intelectuală. Parisul e reprezentat prin Marcel Proust și prin Andre Gide, posedați în care sensul normal al vieții a înghețat pentru totdeauna ca în Nikolai Stavroghin, eroul diabolic al lui Dostoievski. George Fonsegrive, studiind această chestiune a pornografiei, aruncă vina
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
maghiar. Paralel, în viața politică din România și-a făcut apariția o nouă generație, socializată în condițiile existenței minoritare, care, în timp ce critica lipsa de sensibilitate a elitei maghiare față de problemele sociale și recrutarea, unilaterală, din clasa de mijloc și a aristocrației, își articula propriul discurs în jurul unei noi idei: slujirea poporului. Acești tineri - Vita Sándor, Albrecht Dezső, Mikó Imre, Venczel József și alții - veniseră din cercul colaboratorilor celor două reviste Hitel (Credit), înființată în 1935, și Erdélyi Fiatalok ("Tinerii Transilvani"). Evenimentul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ai Transilvaniei de Nord. La distanța de nici un an de la re-anexare, un informator de rang înalt raporta despre acest fenomen secției politice a poliției de stat budapestane în felul următor: "Peste tot posturile de conducere au fost oferite magnaților din aristocrație, nobililor și celor veniți din țara mumă, numai slujbele cele mai joase au fost aruncate localnicilor din Transilvania, cum arunci niște oase goale câinilor". Respectivul auzise peste tot pe unde umblase prin Transilvania de această stare de lucruri. În marea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
rândul ei, o societate închisă, un fel de stat în stat. Cei de pe prima treaptă de ocultare beneficiază de binefacerile științei fără a o cunoaște, pe când adevărații oameni de știință, cei care dețin puterea, aparțin celei de-a doua trepte (aristocrația științei). Cei din urmă conduc lumea fără a fi cunoscuți, fără a se ști nimic despre ei. Prima etapă a ocultării din societatea descrisă de Bacon pare o societate normală, comparabilă cu societatea engleză din timpul său. Dacă eliminăm din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
deosebire similară rezidă în percepția ortodoxă referitoare la relația dintre libertate și autoritate. Admiterea acelui homo naturalis care există în sine presupune negarea dimensiunii spirituale. În Ortodoxie, autoritatea nu se regăsește la papalitate; Ecclesia nu este nici monarhie văzută, nici aristocrație văzută, nici democrație văzută. Pentru ortodocși, mergând pe linia gândirii teologice a lui Homiakov cu privire la inexistența autorității exterioare, autoritatea ecleziastică este "autoritatea întregii lumi creștine de la Iisus Hristos și până astăzi și de astăzi înainte". Mai mult chiar, existența Sinoadelor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
n-a făcut nimic pentru Eminescu, - nu-i reproșăm - aplică belferilor T. Maiorescu, A. D. Xenopol, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, G. Bogdan-Duică, Leca Morariu, D. Murărașu, G. Călinescu, C. Botez etc. epitetele de ignari și proști și veninoși și analfabeți, cîtă aristocrație sufletească în eleganța lexicului arghezian pentru subiectul Eminescu! -, și catadixește să poruncească tot altora: Ne trebue un Eminescu corect! (I.E. Torouțiu)". Avem parte de o execuție fără drept de apel a unui nu mai puțin redutabil polemist, T. Arghezi. Poetul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
am căpătat o neîncredere profundă față de cursurile la care participă un număr mare de studenți, oricît de inevitabile ar fi. Democrația trebuie pusă acolo unde-i este locul. Educația științifică, așa cum o practicăm noi potrivit tradiției universităților germane, ține de aristocrația spiritului, și nu trebuie să ascundem acest lucru. Pe de altă parte, este fără doar și poate adevărat că, dintre toate obiectivele pedagogice, cel mai dificil este pesemne să prezinți problemele științifice în așa fel încît o minte neinstruită, dar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se trece de la instaurarea oligarhiilor competitive la o primă instaurare democratică pe baza unui proces continuu ai cărui factorii determinanți sunt următorii: a) Primul factor constă în existența unui "echilibru care împiedică afirmarea unei monarhii prea puternice sau a unei aristocrații moșierești prea independente". Mai precis, o experiență de monarhie absolută este un element favorabil al succesului democratic în măsura în care puterea monarhului este în măsură să controleze excesul de putere al aristrocrației moșierești. Pe de altă parte, o experiență persistentă și puternică
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
absolute, pe termen lung, slăbește capacitatea de acțiune autonomă a nobilimii, și, prin urmare, contribuie în mod negativ la succesul democrației. Așadar, echilibrul devine esențial. b) Al doilea factor constă în trecerea la forme adecvate a agriculturii comerciale atât pentru aristocrația moșierească, cât și pentru cea țărănească, Transformarea economică, realizată în primul rând în sens "mercantil", și, apoi, în direcția industrializării, este esențială pentru schimbările politice. Cu toate acestea, Moore nu face din industrializare o cerință esențială pentru transformarea democratică. c
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
economică, realizată în primul rând în sens "mercantil", și, apoi, în direcția industrializării, este esențială pentru schimbările politice. Cu toate acestea, Moore nu face din industrializare o cerință esențială pentru transformarea democratică. c) Al treilea factor este reprezentat de "slăbirea" aristocrației moșierești. Existența unei aristocrații independente, cu bază economică proprie, este un element esențial. Nobilimea se transformă îmbrățișând activități comerciale sau industriale. De asemenea, este decisiv faptul că hegemonia politică a aristocrației moșierești este "fărâmată" sau "transformată", dar și faptul că
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
rând în sens "mercantil", și, apoi, în direcția industrializării, este esențială pentru schimbările politice. Cu toate acestea, Moore nu face din industrializare o cerință esențială pentru transformarea democratică. c) Al treilea factor este reprezentat de "slăbirea" aristocrației moșierești. Existența unei aristocrații independente, cu bază economică proprie, este un element esențial. Nobilimea se transformă îmbrățișând activități comerciale sau industriale. De asemenea, este decisiv faptul că hegemonia politică a aristocrației moșierești este "fărâmată" sau "transformată", dar și faptul că agricultorii sunt integrați într-
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democratică. c) Al treilea factor este reprezentat de "slăbirea" aristocrației moșierești. Existența unei aristocrații independente, cu bază economică proprie, este un element esențial. Nobilimea se transformă îmbrățișând activități comerciale sau industriale. De asemenea, este decisiv faptul că hegemonia politică a aristocrației moșierești este "fărâmată" sau "transformată", dar și faptul că agricultorii sunt integrați într-un mecanism economic orientat către producția de piață. d) Al patrulea factor este absența unei coaliții aristocratico-burgheze dirijate împotriva țăranilor și a muncitorilor. Dacă "căsătoria dintre secară
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
transformată", dar și faptul că agricultorii sunt integrați într-un mecanism economic orientat către producția de piață. d) Al patrulea factor este absența unei coaliții aristocratico-burgheze dirijate împotriva țăranilor și a muncitorilor. Dacă "căsătoria dintre secară și oțel" (sau coaliția aristocrație moșierească- industriași) este cale sigură spre soluții autoritare, un antagonism considerabil între elementele mercantile și industriale, pe de o parte, și aristocrația moșierească, de altă parte, favorizează o competiție pentru câștigarea unui sprijin popular cât mai larg, care, în cele
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
absența unei coaliții aristocratico-burgheze dirijate împotriva țăranilor și a muncitorilor. Dacă "căsătoria dintre secară și oțel" (sau coaliția aristocrație moșierească- industriași) este cale sigură spre soluții autoritare, un antagonism considerabil între elementele mercantile și industriale, pe de o parte, și aristocrația moșierească, de altă parte, favorizează o competiție pentru câștigarea unui sprijin popular cât mai larg, care, în cele din urmă, integrează clasa muncitoare în regimul democratic. Deoarece există doar presupuneri privitoare la "antagonism" și "concurență", este esențială existența unei burghezii
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pozitiv", considerând fenomenul indispensabil democratizării (de exemplu "revoluțiile" engleze, americane și franceze). Analizând aspectele mai importante, putem afirma că revoluția engleză a reușit doat limitarea absolutismului regal; cea franceză și americană au determinat fărâmarea, în moduri diferite, a puterii unei aristocrații agrare care ar fi devenit un obstacol în calea transformării democratice [Moore, 1966]. Analiza lui Moore poate fi amendată în anumite privințe. În primul rând, trebuie să fie revizuită afirmația conform căreia cum că "ruptura revoluționară este un element indispensabil
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
presiuni pentru extinderea drepturilor claselor sociale "de jos", organizate de către partide sau de către sindicate [Bendix, 1964, cap. 5] și dacă aceste presiuni iau forme de amenințare și violență; • apar costuri care vor fi suportate de către elitele civile; Expresiile politice ale aristocrației și burgheziei urbane, nu neapărat industriale, concurează pentru sprijinul unor segmente mari ale populației, elitele politice pot accepta intrarea claselor "de jos" în joc ca soluție de compromis pentru evitarea unor probleme grave. În acest sens este esențial să se
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
factori internaționali. B. Moore ține seama de contribuțiile teoretice și empirice prezentate mai sus. În primul rând, el prezintă cum democrația engleză a fost rezultatul presiunilor clasei muncitoare, organizată în diferite sindicate și (mai târziu) în Partidul Laburist, față de o aristocrație moșierească integrată într-o agricultură comercializată și față de o burghezie industrială puternică care, în secolul al XX-lea, era chiar mai puternică, decât aristocrația ce accepta o democrație de masă în măsura în care nu erau percepute amenințări la interesele sale (rezultat al
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
rezultatul presiunilor clasei muncitoare, organizată în diferite sindicate și (mai târziu) în Partidul Laburist, față de o aristocrație moșierească integrată într-o agricultură comercializată și față de o burghezie industrială puternică care, în secolul al XX-lea, era chiar mai puternică, decât aristocrația ce accepta o democrație de masă în măsura în care nu erau percepute amenințări la interesele sale (rezultat al ideologiilor socialiste radicale). Reiese clar că democrația franceză a fost marcată de revoluție, în special prin distrugerea sistemului feudal [Moore, 1966], prin eliminarea aristocrației
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aristocrația ce accepta o democrație de masă în măsura în care nu erau percepute amenințări la interesele sale (rezultat al ideologiilor socialiste radicale). Reiese clar că democrația franceză a fost marcată de revoluție, în special prin distrugerea sistemului feudal [Moore, 1966], prin eliminarea aristocrației din armată și din administrație [Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens 1992: 88], prin centralizarea statului, prin răspândirea proprietății rurale ca urmare a exproprierii nobilimii și a vânzării (la licitație) a proprietăților bisericești. Astfel, la începutul Celei de-a Treia Republici
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
alianțe cu proprietarii mici și mijlocii și cu clasa de mijloc urbană. În aceste țări (Suedia, de pildă), lipsește sau e foarte slabă acea clasă socială care - după cum a subliniat de Moore - se dovedește, de cele mai multe ori, contrară soluțiilor democratice: aristocrația moșierească. Este aceeași aristocrație care, în Franța și Anglia, își asumă poziții politice moderate fiind, însă, foarte slăbită. În țările din Europa de Nord, un factor extern (un război, de exemplu) accelerează democratizarea. Astfel, chiar și în Suedia, după 1918, conservatorii acceptă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și mijlocii și cu clasa de mijloc urbană. În aceste țări (Suedia, de pildă), lipsește sau e foarte slabă acea clasă socială care - după cum a subliniat de Moore - se dovedește, de cele mai multe ori, contrară soluțiilor democratice: aristocrația moșierească. Este aceeași aristocrație care, în Franța și Anglia, își asumă poziții politice moderate fiind, însă, foarte slăbită. În țările din Europa de Nord, un factor extern (un război, de exemplu) accelerează democratizarea. Astfel, chiar și în Suedia, după 1918, conservatorii acceptă sufragiul universal și un
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
deținut, generator de prestigiu, conferind intelectualilor aura de "boieri ai minții". Perspectiva culturală accentuează rolul intelectualului în câmpul cultural, în ipostaza de producător de bunuri culturale. "Creatorii" intelectuali apar încă din Evul Mediu, odată cu eliberarea de sub tutela Bisericii și a aristocrației, moment în care producția intelectuală și artistică începe să se autonomizeze în paralel cu constituirea unui public consumator de bunuri simbolice 2. Dar nu numai câmpul cultural constituie terenul de afirmare al intelectualului. În plan politic, el apare ca individul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
populații neivrite și cu religii străine de mozaism. La Roma apare în această perioadă prima comunitate de mozaici, iar istoricii spun că erau sclavii aduși de Pompei du-pă cucerirea Ierusalimului în anul 63 î.e.n. Sistemul teocratic ce conducea Iudeea și aristocrația sacerdotală a impus tuturor mozaicilor indiferent în ce provincie locuiau, să trimită Templului din Ierusalim atît dijma de 10% cît și taxa pentru rabini. După distrugere lăcașului de cult de că-tre romani în anul 70, toți iudeii care trăiau în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mozaicilor! El scrie și un studiu necruțător la adresa iudeilor pentru ceea ce făceau în clocitorile lor pline de ouă de basilisc. Chiar și J. Flavius care s-a născut la puțin timp după răstignirea lui Ili și a făcut parte din aristocrația sacerdotală mozaică nu amintește nimic de locul unde s-ar gă-si mormîntul lui Iisus deși lasă cîteva rînduri laconice despre existența lui prin ținuturile Palestinei, dacă și acestea nu vor fi un fals făcut de pana vreunui înfocat cretin cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se produce în linie dreaptă. Dacă, spre exemplu, un rege nu are moștenitori, șefii marilor familii nobiliare se reunesc pentru a alege un nou rege. Prin urmare, am putea spune că "nu dreptul divin al regilor, ci dreptul divin al aristocrației este apărat de Filmer"41. În mod natural puterea regelui este absolută, el nu guvernează prin alte legi decât propria voință 42. Teoretic, regele care face legile nu este obligat să le respecte. El nu este numai legislator, ci și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]