1,856 matches
-
Sarmata, și în alte grupuri de insule aflate între partea occidentală a Noii Guinee și nordul Australiei, populația păgână privește soarele ca fiind principiul masculin care fertilizează pământul principiul feminin”. Soarele apare adeseori figurat de o pasăre (alternativ cu un armăsar în Rig-Veda), mai exact de șoimi în Atharva Veda, dar și în colindele românești. Coexistența celor două simboluri solare, vizibilă și în textele aflate în discuție, din metafora negată a zborului, face să transpară evoluția imaginarului arhaic. Fenomenul are o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vocalele principale sunt i, a și u, celelalte având poziții intermediare. Schema ce a rezultat în urma acestei poziționări muzicale a accentelor arată un perfect acord între realitatea semantică și structura fonetică a semnificantului. Cele patru elemente-cheie ale saltului revigorant al armăsarului și finalitatea lui sunt crângul uscat, crângul înverzit, piatra și podul de aramă. Profilul de ansamblu arată prin vocalele accentuate ale acestor cuvinte un traseu ascendent: î (crâng), a (uscat), i (înverzit), în prima parte, corespunzând capacităților fertilizatoare ale perechii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu „căutătură ca de fulger”, căruia Viteazul cu mâna de aur îi grăiește „în limba lui”. Mezinul și mânzul său (deși a îmbătrânit, el și-a păstrat natura reală prin acest apelativ, este atemporal) nu sunt creditabili ca aparență, dar armăsarul devine mârțoagă în urma efectului pe care îl provoacă șederea în istorie, durata îi erodează pielea, extremitățile, nu și spiritul: „P-atunci aveam douăsprece părechi de aripi, din care acum abia mi-au mai rămas numai cotoarele”. Anularea existenței în timpul distructiv
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Purificarea prin foc este complementară purificării prin apă pe plan microscopic (rituri inițiatice)”, iată de ce în colinde flăcăul purtat de bidiviul măiestru este cufundat în apă, în timp ce calului i se potrivește catharsis-ul prin principiul ignimorf. Pe de altă parte, armăsarul este o ipostază a calului solar și se hrănește cu succedaneul luminii ordonatoare. Aceasta va fi forța care va supune, din nou, neantul. Însemnarea celui mai tânăr primește funcția unei mutilări inițiatice în Basmul cu Țugunea, fiul mătușei: „trei frați
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
auzeară” (Costache Negri - Galați). Deși fata este absentă în colinda citată, am putea accepta ideea vocii sale „reclamante” printr-o paralelă cu colindele care au un vădit caracter marital și unde fata este cea care provoacă flăcăul să-i supună armăsarul ori să-i cucerească cetatea. La fel de potrivită contextului arhetipal apare jelirea arborelui lumii însuși, care simte scăzând puterile roditoare supuse permanent jafului. Un tip aparte de „fală” este cea a ciobanului a cărui turmă e integrată cosmosului: „Și Ion voinicu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scoasă pe murgu-afară.” (Condrea - Galați). „Calul din cămară” a fost analizat ca motiv de V. I. Propp, simbolistica lui fiind una a forțelor htoniene. In balada Corbea II (88), zăvorârea calului are proporții hiperbolice, ca indiciu pentru puterile excepționale ale armăsarului: „Cu lacăt cât banița/ Și cheie cât veriga” (Găița - Ialomița). Prin intermediul acestora și al strănutului, trezirea fiarei se face fără pericol. Ea este neutralizată, căci „strănutul simbolizează o manifestare a sacrului care aprobă sau pedepsește, neașteptatul manifestării sale marcând o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
năzdră¬vane nu poate fi făcută decât de adevăratul erou, care a parcurs toate etapele inițiatice: „Ea porunci să încălzească baia și împreună cu împăratul să se îmbă- ieze în laptele iepelor ei. După ce intră în baie, porunci să-i aducă armăsarul ca să sufle aer răcoros. Și daca veni, armăsarul suflă cu o nară înspre dânsa răcoare, iar cu altă nară înspre împăratul aer înfocat, încât fierse și mațele dintr-însul, și rămase mort pe loc”, „Așa că iel cîn s-o băga
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adevăratul erou, care a parcurs toate etapele inițiatice: „Ea porunci să încălzească baia și împreună cu împăratul să se îmbă- ieze în laptele iepelor ei. După ce intră în baie, porunci să-i aducă armăsarul ca să sufle aer răcoros. Și daca veni, armăsarul suflă cu o nară înspre dânsa răcoare, iar cu altă nară înspre împăratul aer înfocat, încât fierse și mațele dintr-însul, și rămase mort pe loc”, „Așa că iel cîn s-o băga, numai i s-o d’esfăca carn’ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiind potrivit: „Frâu’n mînă și-a luat/ Și la grajd el a plecat/ Și-a călcat din piatră-n piatră/ Pân’ la-al nouălea grajd de piatră;/ Grajd de piatră-a sfărâmat,/ Cai de-a rândul a luat”. Extragerea armăsarului din mediul lui este violentă, semn al forței eroului, dar și al faptului că perioada recluziunii subpământene s-a încheiat. Cuplul Scorpia-feciorul ei (cu o formă fals umană) se bazează pe lăcomia trecătorilor pentru a-i anihila. Aflați într-un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zâs:Să te-mpietrești. S-a-mpie- trit și el, și calu. S-a făcut stâncă dă piatră” (Scheiu de SusDâmbovița). Porunca magică utilizează timpul conjunctiv prezent ce materializează voința divină fără întârziere. Efectul vorbelor este egal resimțit cu sens imperativ de armăsarul feciorului, demonstrând o dată în plus trupul spiritual comun al perechii eroice. Ipostaza avimorfă a feminității sacre împietrește voinicii care au pătruns pe tărâmul ei prin cele 24 de melodii cântate de ea și prin gestul magic al așezării pe umăr
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de a fi clarvăzător, în adevăratul sens al cuvântului. Cunoscător al lucrurilor de pe lumea cealaltă (duce carul soarelui și în cursa lui nocturnă), el vede ceea ce omul nu vede”, și de aici vine rolul lui fundamental în ritualul inițiatic. Trecutul armăsarului devine un avantaj pentru actele eroice: „- Nu e nimic stăpână. Știu io unde se află, că p-acolo mi-am petrecut tinerețile”. Calul planifică în detaliu toată recuzita inițiatică, diminuând rolul feciorului până la un simplu executant al gesturilor rituale. Cunoașterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
perechea cal-călăreț constituie un spațiu sacru, dominat de simbolul solar. Nerespectarea indicației venite de la companion primește aici o justificare, spre deosebire de încălcările obișnuite. Forma învechită el nu s-a-nțăles conține date importante despre interacțiunea om-cal. Atrage atenția reflexivul verbului, ce sugerează că armăsarul utilizează un cod lingvistic special, propriu naturii sale, și necunoscut nouă ori feciorului, care nu a atins nivelul superior inițiatic. Așezarea crengii solare la urechea călăuzei sale pune voinicul la adăpost de repercusiunile nefaste, iar gestul lui prohibit își îndeplinește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am îmbătrânit și eu”, „un cal răpciugos și bubos și slab”, „zăcând pe coaste”. Ca și cerbul care pornește potopul, calul zace pentru că energiile vitale s-au epuizat, și latența conservă forța de regenerare. Intrat din nou în dimensiunea eroică, armăsarul devine o hiperbolă a forței: „Cinci voinici în frâu mi-l ține,/ Măru cu flori dalbe!/ Cinci voinici mi-l netezesc,/ Cinci voinici șeaua i-o pune,/ Cinci voinici în chingă-l strânge,/ Cinci voinici coada i-o-nnoadă” (Câinenii-de-VâlceaVâlcea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că ne aflăm în fața calului ce-a biruit haosul alături de fecior. Insistența instanței lirice pe harnașamentul ornat și compoziția materialelor subliniază semnificația pe care o primește calul în plan social. Ultimul citat accentuează de patru ori unicitatea elementelor ce împodobesc armăsarul, pentru a sublinia astfel natura lui excep¬țională. Nici un alt cal nu s-a mai auzit a fi astfel, nici nu a mai fost amintit, pentru că, de fapt, nici nu mai există un alt asemenea armăsar. A afla, a pomeni
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unicitatea elementelor ce împodobesc armăsarul, pentru a sublinia astfel natura lui excep¬țională. Nici un alt cal nu s-a mai auzit a fi astfel, nici nu a mai fost amintit, pentru că, de fapt, nici nu mai există un alt asemenea armăsar. A afla, a pomeni, a fi devin sinonime în plan mitic, căci definesc nivelul cognitiv al povestirii sacre, despre eroi arhetipali. Calul năzdrăvan are trăsături anatomice superioare omologilor săi din profan. Costăchel, din basmul denumit după numele său, are nevoie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stânjen, la calul de aur. Potcoavele de argint protejează trapul eroic, în timp ce absența potcoavelor indică natura sălbatică, ce scapă erodării fenomenale. Copita transformată în armă are o putere modelatoare asupra lumii și invocă elementele primordiale care i se supun, fiindcă armăsarul conține în ființa sa atât principiul acvatic, cât și energia focului. Copita face legătura nu numai cu spațiul în care se află, dar și cu tărâmul sacru, având funcție de ochean: „Și i-a zis: Uităte-n potcoava mea!- Șî-i râdică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să se vază, căluțu meu? Să vede un bostan de pepeni copți, [în] pârgă și pe marginea lui numa’ struguri copți” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Membrele inferioare ale calului reflectă imaginea tărâmului mitic, ca sugestie a corporalității mixte, ce permite armăsarului să se integreze în ambele dimensiuni. Pe jumătate sacru, animalul mijlocește accesul vizual în rama potcoavei, cunoscută pentru funcția sa augurală. Chiar el indică acest ochean care surprinde un sacru în pârg, ca moment ideal al ființei, spre care aspiră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Scheiu de Sus - Dâmbovița). Interdicția luminii nu mai are aici rolul ritual întâlnit în inițierea fetei, ci ilustrează extracția calului din pântecul teluric, Terra Genetrix fiind cea care distruge principiul răului, prin mijlocirea anima¬lieră. Ființa ivită din miezul pământului, „armăsar sălbatic, care nici nu văzuse soarele” (Voia - Dâmbovița), reprezintă forța în formă primară, invocată de oameni pentru a purifica dimensiunea profană. Bourul aflat în tovărășia eroului are, de asemenea, puteri htoniene, atestate de legendele omenirii. „Vechii perși, de pildă, credeau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la tainele păzite cu strășnicie de ipostaza monstruoasă. Martorul tăcut al activității casnice deconspiră neofitului identitatea reală a „mârțoagei”, care a cumulat vitalitatea celorlalți cai. Moartea felinei capătă o semnificație rituală, ea preia necesitatea sacrificiului inițiatic, pentru a asigura eroului armăsarul ce implică victoria. Sistemul de valori transmis feciorului respectă norma tradițională a cumpătării în fața formei opulente. Pisica îl ajută să distingă dincolo de aparența generoasă, golul vital, în opoziție cu aspectul mizer, compensat de forța interioară extremă, adevărata esență pe care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu haosul, iar „împărăția” flăcăului o constituie lumea care s-a renăscut din gestul său ordonator. Căderea potcoavelor ar sugera, în aceeași schemă simbolică, mutilarea inițiatică. Calul își pierde caracterul de animal domestic, ieșind odată cu flăcăul din condiția firescului. Nepotcovit, armăsarul devine o ființă nesupusă și aparține libertății sacre, „sălbăticiei”. „Lăsarea” mai jos, în geografia umană, face să transpară gestul imediat următor inițierii. „Satele cu fetele”, la fel cu „horile de fete mari”, marchează atât reînscrierea în uman și acceptarea în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu micșorează deloc atributele zugrăvite, ci le dau o încărcătură afectivă și îl implică prin aceasta pe ascultător de partea binelui. Sufixele ce formează adverbe sunt, de asemenea, numeroase în texte, acumularea lor în unele fragmente conturând un portret expresiv armăsarului mitic: „Începu Negru d-a fugea,/ Dar nu fuge cum să fuge,/ Ci mi-și fuge ogărește/ Și s-aruncă tot lupește/ Și-mi cotește iepurește,/ Să nu-i mai tragă nădejde”. Capacitățile calului de deplasare cumulează puterile speciilor recunoscute
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a diagnosticat și anemia infecțioasă În țara noastră. Primul caz de boală n-a fost diagnosticat de conf. dr. I. Adameșteanu la Herghelia Sâmbăta Făgăraș, ci la Clinica de Chirurgie a Facultății sau mai corect la Disciplina de Anatomie Patologică. Armăsarul necropsiat la noi ne-a atenționat și domnișoara dr. Găzdaru, a pus cazul În discuția specialiștilor (prof. dr. Ilie Popovici, conf. dr. Ion Adameșteanu, prof. dr. N. Stamatin, dr. Pop Alexandru, de la Institutul Cantacuzino). Între timp s-au efectuat prin
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ciorile umblă în cârduri. * Privighetorile sunt fete care nu au vrut să se mărite. * Pasărea de gripă aviară piere. * Albina nu atacă decât în legitimă apărare. * Țânțarul atacă numai în picaj. * Au și mincinoșii o limită: nu pot face din armăsar țânțar. * Partea cea mai frumoasă a vieții, omul și-o petrece prin somn, când visează cai verzi pe pereți. * În ochii femeilor, toate culorile au un cusur: se asortează foarte greu. * Femei înțelepte sunt destule; dar și bărbați proști. * Între
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
relelor. Unul, vânător vestit pe vremuri de urși, de mistreți și de că prioare, afară de când mai pica vreun râs sau vreun cocoșde-munte, era orb acum și-mi povestea isprăvile lui stând amândoi În poarta casei sale, de unde, ca un armăsar bătrân căruia i-a mai rămas doar mirositul, pișca, vorba lui Tudor Arghezi, „cu trei furnici“ - sânii și acea podoabă unică - femeile din drum, mirosite de departe, aruncându-le glume când mai În doi peri și când mai de măscară
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În frâu, și jucat“ când la dreapta, când la stânga, sau descriind cu el În văzduh cercuri elegante, mari sau mici, sau dându-l „În cap“ cu viteză spre pământ, fornăind din vâjâitoarea de țiplă și cu coada răsfirată ca un armăsar - redresându-l brusc cu capul iarăși spre Înălțimi; sau, În sfârșit, dându-l „la ncurcare“, adică În luptă pe viață și pe moarte cu zmeiele din mahalaua vecină, prin manevrarea dibace a „cârligului“ din tablă ascuțită pe margini ca ferăstrăul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]