2,594 matches
-
delincventei juvenile este o zonă afectată de severe deficite legislative și instituționale. Copilul este insuficient protejat de riscul de a deveni victima sau delincvent, iar consecințele unor asemenea situații pentru dezvoltarea ulterioară a copilului nu fac obiectul unor acțiuni recuperatorii articulate. Obiective strategice pentru îmbunătățirea situației sociale a copiilor Obiectivul 1: Reducerea substanțială a sărăciei copiilor ● Eradicarea sărăciei extreme a copiilor - Susținerea garantării venitului minim - Asigurarea unei locuințe, inclusiv provizorii, pentru toate familiile cu copii lipsite de locuință - Examinarea posibilității că
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
și manivele (inel. arbori cu came); . carcase de rulmenți și lagăre; - fabricarea de angrenaje (inel. cu roți dințate), cutii de viteze și alte dispozitive de schimbare a vitezelor; - fabricarea ambreiajelor și cuplajelor mecanice; - fabricarea de volanți și scripeți; - fabricarea lanțurilor articulate; - fabricarea echipamentului de transmisie hidraulică. Această clasă exclude: - fabricarea altor lanțuri, vezi 28.74; - fabricarea ambreiajelor electromagnetice, vezi 31.62 292 Fabricarea de mașini de utilizare generală 2921 Fabricarea cuptoarelor industriale și arzătoarelor Această clasă include: - fabricarea de cuptoare electrice
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
efectele utilizării diferitelor moduri fluoroscopice asupra dozelor încasate de personalul expus profesional; 5.4. A analiza efectele utilizării protecției personale (și anume: sorturi cu plumb, mănuși, ochelari, protectori de tiroidă, etc.); 5.5. A analiza beneficiile și inconvenientele utilizării ecranelor articulate suspendate pe tavan; 5.6. A intelege importantă localizării potrivite a dozimetrului personal. (6) Protecția radiologica a pacienților în radiologia interventionala. ... 6.1. A analiza corelarea între timpul de fluoroscopie și numărul de imagini luate într-o procedură, cu doză
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
efectele utilizării diferitelor moduri fluoroscopice asupra dozelor încasate de personalul expus profesional; 5.4. A analiza efectele utilizării protecției personale (și anume: sorturi cu plumb, mănuși, ochelari, protectori de tiroidă, etc.); 5.5. A analiza beneficiile și inconvenientele utilizării ecranelor articulate suspendate pe tavan; 5.6. A intelege importantă localizării potrivite a dozimetrului personal. (6) Protecția radiologica a pacienților în radiologia interventionala. ... 6.1. A analiza corelarea între timpul de fluoroscopie și numărul de imagini luate într-o procedură, cu doză
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
drumurilor de interes local și județean. 21.09. Pentru remorci, semiremorci și rulote taxa anuală este stabilită în suma fixă în lei/an, în mod diferențiat, în funcție de capacitatea acestora. Fac excepție cele care fac parte din combinațiile de autovehicule - autovehicule articulate sau trenuri rutiere - de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. III din anexă nr. 6 la Ordonanță. 21.10. Contribuabilii care se află în situația prevăzută la art. 21 alin. (5
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
lit. A pct. I din anexă nr. 6 la Ordonanță; ... b) autovehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. ÎI din anexă nr. 6 la Ordonanță; ... c) combinațiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. III din anexă nr. 6 la Ordonanță; ... d) remorcile, semiremorcile și rulotele, prevăzute la lit. B din anexă nr. 6 la
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
peste 29 ț, dar nu mai mult de 31 ț 4.000.000 6.000.000 e) peste 31 ț, dar nu mai mult de 32 ț 4.000.000 6.000.000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A.III. Pentru combinații de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone: Taxa (lei/an/autovehicul) ──────────────────────────────────────── Axa/axe motoare cu Axa/axe motoare Numărul axelor și masa totală suspensie pneumatica cu alt sistem maximă autorizată (în tone) sau
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
până la o tonă inclusiv 59.000 b) între 1 și 3 tone inclusiv 194.000 c) între 3 și 5 tone inclusiv 292.000 d) peste 5 tone 370.000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *) Cu excepția celor care fac parte din combinațiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere), conform lit. A pct. III. C. Pentru mijloacele de transport pe apă: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - lei/an - a) luntre, bărci fără motor, scutere de apă, folosite pentru uz și agrement personal 100.000 b) bărci fără motor, folosite în alte
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
7.1.2. autobuz - automobil destinat prin construcție transportului în comun a mai mult de 9 persoane, inclusiv conducătorul, pe scaune și, după caz, al bagajelor acestora; poate avea unul sau două niveluri - autobuz cu etaj; poate fi solo sau articulat; autobuzul articulat constă din două sau mai multe tronsoane rigide, care se articulează între ele; compartimentele de pasageri situate în fiecare dintre tronsoanele rigide comunica între ele în permanență, permițând liberă circulație a pasagerilor; tronsoanele rigide sunt legate între ele
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
2. autobuz - automobil destinat prin construcție transportului în comun a mai mult de 9 persoane, inclusiv conducătorul, pe scaune și, după caz, al bagajelor acestora; poate avea unul sau două niveluri - autobuz cu etaj; poate fi solo sau articulat; autobuzul articulat constă din două sau mai multe tronsoane rigide, care se articulează între ele; compartimentele de pasageri situate în fiecare dintre tronsoanele rigide comunica între ele în permanență, permițând liberă circulație a pasagerilor; tronsoanele rigide sunt legate între ele în mod
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
locuri pe scaune și o masă maximă ce depășește 5 tone; 7.1.7. autotractor - autovehicul de tracțiune, destinat exclusiv sau în special tractării de remorci; 7.1.7.1. autoremorcher - autotractor destinat, în principal, tractării remorcilor grele cu proțap articulat sau a unor vehicule tractate grele, putând fi prevăzut cu o platformă pentru lestare; 7.1.7.2. autotractor cu să - autotractor destinat numai tractării semiremorcilor și prevăzut cu un dispozitiv de cuplare de tip să, care preia o parte
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
lor, cât și în decodarea lor”. Etimologic limbajul derivă din fr. langage; lat. linguo și este „sistemul de semne sau simboluri asociate după anumite reguli, utilizat pentru fixarea, prelucrarea și transmiterea de informații”, consemnează C. Gorgos. Sub aspect psihologic, limbajul articulat este un fenomen specific uman, constituit filogenetic în procesul antropogenezei, ca mijloc de comunicare în orice împrejurare, fiind însușit de către fiecare persoană în copilărie. Lexicul și regulile gramaticale, după care se combină elementele lexicale (totalitatea semnelor, semnalelor, simbolurilor folosite), cât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
evident: ne trebuie tineri cu o gândire creatoare, bazată pe flexibilitate și fluiditate, căci din cantitatea de informații ce ne bombardează la fiecare clipă, sistemul nostru nu abstractizează și esențializează. Acest proces de esențializare nu este posibil decât prin intermediul limbajului articulat și al gândirii. Deducem deci tangența logopedici cu cerințele de modernizare a învățământului. Experiența, ca și cercetările pedagogice scot la iveală un mare număr de elevi care nu-și pot însuși satisfăcător cunoștințele prevăzute de programă, rămân corijenți sau repetenți
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
că avem nevoie de tineri cu o gândire creatoare, bazată pe flexibilitate și fluiditate, căci din cantitatea de informații ce ne bombardează în fiecare clipă, sistemul nostru nervos abstractizează și esențializează. Acest proces nu este posibil decât prin intermediul limbajului expresiv (articulat) oral și scris, cu ajutorul căruia individul poate vehicula informațiile transformându-le în achiziții proprii. Deducem deci aportul logopediei și tangențele sale cu cerințele de modernizare a învățământului. Experiența și practica în teren, ca și cercetările psihopedagogice, scot în evidență în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
devine conștient de faptul că structura unui cuvânt poate fi cunoscută pe căi diferite (în multiple moduri), de exemplu prin: observarea exactă și însușirea imaginii cuvântului; ascultarea atentă a cuvântului rostit; pronunțarea reflectată și clară; analiză și sinteză; pronunțarea bine articulată și răspicată, concomitentă cu scrierea. Dacă elevii sunt educați, în felul acesta, pentru o percepere conștientă, ei nu vor întâmpina, de regulă, greutăți în a se familiariza cu noi și necesari pași, cum ar fi: silabisirea comentată respectiv comentarea la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prețuim îndeajuns, deși îi cunoaștem valoarea. Furați de preocupările zilnice, deloc ușoare, nu apreciem cât de esențială este pentru om limba ce o vorbește sau scrie, ce semnificații profunde și nebănuite are pentru existența umană. Prin faptul că se exprimă articulat, prin concepte și simboluri, omul se distinge de toate celelalte ființe vii. Fără această capacitate de a se exprima și de a oglindi realitatea, lumea prin cuvânt (în care înmagazinăm propria cunoaștere) nu ne-am putea explica evoluția istorică a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
eu”. Limba arată formele verbale prin care ne exprimăm nevoile, ideile, sentimentele dobândite din cea mai fragedă vârstă și constituie un sistem de semne (semnale). Automatismele gândirii au contribuit la nașterea acestui sistem interior de semne, care au devenit limbajul articulat. Acesta exprimă personalitatea, fondul subiectivității noastre. În limba vorbită de la idee la formă, de la sens la semn, drumul este foarte scurt. Exprimarea spontană este mai apropiată de ființa umană „hic et nunc” (aici și acum), pe când limba scrisă este rodul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe masă.”, „El a plecat în oraș.”, „A scos merele din cutie.”, „Vorbește despre film.” Substantivele care denumesc grade de rudenie, expresia lingvistică a unor „obiecte” unice pentru subiectul vorbitor, caracterizându-se prin originea lexicală a sensului de determinare, rămân articulate, indiferent de prepoziția cu care se construiesc: „Merg la (cu) mama (tata, bunicul, bunica.)”, „Vorbesc despre mama etc.” Substantivele-nume de ființe umane care implică numaidecât opoziția determinare definită - determinare nedefinită nu se înscriu în această dependență prepozițională; ele primesc articol
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bolnavă, s-a dus totuși la școală. Articolul În legătură cu funcția lui morfologică, de morfem al gradului maxim de determinare a substantivului, articolul hotărât fixează caracterul de interdependență pentru o relație verb-substantiv, marcând totodată și identitatea funcțională, de subiect, a substantivului articulat (în absența altor determinanți ai substantivului.) În enunțul „Oamenii caută.”, substantivul este subiect, în timp ce în enunțul „Oameni caută.”, același substantiv este complement direct; subiectul rămâne subînțeles. Mărcile se reliefează în același sens într-un enunț în care verbul-predicat intră concomitent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rezultat al cunoașterii, se întâlnește cu poziția subiectului în plan logico-semantic: element cunoscut, anterior: „Viori sunt femeile, tremur în palmă răsfrânt.” (L. Blaga) Același rol de marcă distinctivă dețin împreună articolul și topica, în enunțurile cu predicat sintetic: subiectul, substantiv articulat, precede verbul predicat, complementul direct, substantiv nearticulat sau articulat cu articol hotărât, urmează verbul predicat: „Durerea fizică (S) nu poate produce dureri morale (C.D.), dar durerea morală (S) produce uneori dureri fizice (C.D.).” (M. Sadoveanu), „Bunul simț (S) poate înlocui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
grave de limbaj face parte alalia, care este o tulburare profundă de elaborare, organizare și dezvoltare a limbajului la copil. În alalia motorie, tulburările sunt dominant de natură motrica și sunt localizate mai ales la nivelul aparatului fonoarticulator. Inexistentă vorbirii articulate din cauza imposibilit\ții executării mișcărilor verbale este suplinita prin limbajul mimicogesticular. Persistentă agramatismelor, chiar și pe parcursul terapiei logopedice, face ca dislexodisgrafia să fie consecutivă (la majoritatea cazurilor). În alalia senzorială, auzul fonematic este foarte tulburat, la fel și atenția și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
separat, nu are nicio semnificație. ● Formarea câmpului de citire de o silaba. Se realizează prin unirea literelor în silabe. Se recurge la silaba, care, chiar dacă nu are o semnificație, ușurează trecerea pragului spre citirea cuvintelor. 25 Se insistă pe rostirea articulata, care trebuie să se facă luându-se în seamă silaba. De asemenea, pronunțarea cuvintelor se realizează pe silabe și nu pe sunete. Acesta este procedeul de bază prin care elevii își vor forma câmpul vizual de o silaba, prin solicitarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dificultăți de învățare, se constată că acestă perioadă de citirescriere plecând de la silaba este de durată variabilă; există elevi care aplică acest procedeu chiar și în ciclul gimnazial. ● Citirea cuvintelor Pentru citirea cuvintelor, elevul trebuie să probeze anumite deprinderi: exprimarea articulata, pronunțarea clară și pe cât posibil corectă a silabelor, sunetelor și cuvintelor. Pe langă tulburările de limbaj, sunt copii ale căror greșeli de pronunție apar din folosirea unui limbaj incorect în familie (copii care spun „pane”, prăjâturî”, în loc de „pâine”, „prăjitură”). Aceste
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
nivel fonetic. ACTIVITĂȚILE DE SCRIERE ÎN PERIOADA ABECEDARĂ PARTICULARITĂȚI Desfășurarea activităților de scriere se realizează în strânsă legătură cu învățarea cititului, fiind o activitate și mai complexă decât aceasta. O serie de exerciții de analiză și sinteză fonetica, de exprimare articulata a cuvintelor, sunt comune atât în activitatea de realizare a cititului cât și în cea a scrisului. Activitatea de scriere (că o activitate grafică voluntară, intenționată, conștientă) se automatizează prin exerciții specifice. În exersarea corectă a învățării scrisului se iau
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și prezintă în centru cutia timpanului. Trompa lui Eustachio permite menținerea constantă a presiunii pe ambele fete ale timpanului. Tot aici pe peretele intern se află fereastră ovala, fereastră rotundă, iar între timpan și fereastră ovala se află trei oscioare articulate: ciocanul, nicovala și scărita; Urechea internă transmite sunetele venite din exterior cu ajutorul aparatului auditiv propriu-zis cât și a celui vestibular care mențin echilibrul corpului. Pe scurt, urechea sesizează undele produse de sunete în aer, ele trec prin canalul auditiv până la
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]