2,159 matches
-
stâng / Și mai tare mă aprind!" (s. n. ) 84 Trăirea însăși își făurește adăpost, bucuria sau tristețea fiind ținute în frâu de țăranul român, pentru a nu le înstrăina: "Foiliță de cicoare, / Câtă boală-i pe sub soare, / Nu-i ca dorul arzătoare. Că dorul unde se pune, / Face inima cărbune; / Căci dorul unde se lasă / Face lacrimilor casă" (s. n. ). 85 Casa, din colinda bucovineană 86, este un spațiu de trecere, materia înstăpânită devine spirit, redefinind umanul din perspectiva timpului renăscut și domesticit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o floare / Într-o iarnă fără soare. / "Surioară Ileano, / Ileano Cosânzeano! / Haideți să ne logodim, / C-amândoi ne potrivim / Și la plete și la fețe / Și la dalbe frumusețe. / Eu am plete strălucite, / Tu ai plete aurite, / Eu am fața arzătoare, / Tu, fața mângâietoare." / "Alei, frate luminate, / Trupușor făr' de păcate, / Nu se află-adevărat / Frați să se fi cununat. Cată-ți tu de cerul tău / Și eu de pământul meu, / C-așa vrut-a Dumnezeu." / Soarele se-ntuneca, / Sus, la Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
testament artistic, dar nu te întrista, nu e nevoie... Și astfel am primit prima versiune a scenariului pentru viitorul film Ana, care era cuceritoare. Toată copilăria și mai ales adolescența mea petrecută la Satu-Mare a fost marcată de o pasiune arzătoare pentru zmeie și pentru păsările cerului. Era o formă de a ma elibera, dea mă ridica deasupra nemulțumirilor zilnice, deasupra unui orizont coborât, așa cum era prin orașele de provincie. Undeva într-un scuar mai larg, aproape de casă, sau mai la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
trup, înotând confuz cu ochiul deschis într-un ocean de lapte. Scena s-a umplut de o emoție atât de pură. Iar mișcările persoanelor urmează trasee deasupra oricărui protocol artistic. Publicul a uitat să mai respire, Arkadina se ridică, tăcută, arzătoare, îl privește pe Trigorin în ochiul viu prin care nu cere nimic. Arkadina fuge apoi în culise și revine cu aceeași îngrijorare, nemaiprididind, îngenunchează, îi pune lui Trigorin mâna pe frunte. Dincolo de perdeaua din stânga se aude șoapta înspăimântată a Ninei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Fiecare și-a urmat propriul drum, însă toți cei care au participat la această carte subliniază influența pozitivă pe care a avut-o Grupul celor Zece asupra evoluției per-sonale. În mod neașteptat, cartea Brigittei Chamak se înscrie într-o actualitate arzătoare, declanșată de către "afacerea Alan Sokal", după numele fizicianului de la universitatea din New York care a trimis unei renumite reviste de științe sociale, unul dintre liderii curentului "post-modern", un articol delirant despre "hermeneuti-ca transformativă" a gravității cuantice, care a fost totuși publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Lică e urmată de alunecarea treptată sub influența sămădăului, de acceptarea compromisului moral. În plan interior, se produce o gravă scindare lăuntrică determinată de un conflict moral și psihologic, care opune dorinței de a rămâne om cinstit setea, mereu mai arzătoare, de îmbogățire. În relația sa cu Ghiță, Lică își calcu lează cu abilitate fiecare mișcare, lovind în demnitatea omului, în mândria bărba tului, în autoritatea sa de soț și părinte, de stăpân al hanului, în imaginea sa de om moral
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spre "un limbaj care abolește istoria și face să sclipească iminența unui adevăr imemorial"51. Acest limbaj constituie un nou mod de a trata cunoașterea, istoria și scrisul, prezent în secolul XX, în scrierile filosofico-lingvistice, în reflecțiile postmoderne, în dorința arzătoare de a depăși lumea istorică. Pe terenul acestui limbaj imemorial s-au putut întemeia o reflecție aistorică (prezentă în studii antropologice și etnologice, îl vedem aici pe un Lévi-Strauss) și o postistorie (prezentă în reflecțiile de analiză politică dincolo de "luptele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cunoaște. Pasiunea de a mai vorbi despre sex ca mecanism de incitare, "misterul", "atracția" acestui mecanism se sting prin "descifrarea" sexului de către psihologi și sexologi și prin virtualizarea pornografică modernă. Incitarea virtuală a pornografiei contemporane stinge în om dorința, pasiunea arzătoare de a mai fi în sex, de a mai fi adevărat prin intermediul sexului precum în Grecia antică. Sexul moare în propriul său "miez" prin virtualizarea lui patologică și fără de limite. Gradualitatea dezvrăjirii moderne a sexului merge spre patologia criminal-imaginativă a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a nu zdruncina vechile certitudini. Discursul marxist are cu siguranță această funcție, precum și avantajul suplimentar de a creea o unanimitate în rîndurile militanților. Dar orice monedă are și un revers și această atitudine temătoare duce la eludarea chestiunilor cele mai arzătoare pe care le impune actualitatea. ISM își exprimă voința de a interveni în trei direcții principale: lupta împotriva reacțiunii, pentru ameliorarea condițiilor de existență ale clasei muncitoare și, în sfîrșit, lupta pentru pace. Această ultimă chestiune cea mai importantă pentru
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
strigăt îngrozitor de izbăvire, întocmai ca cei dintîi credincioși care, în clipa morții silnice, vedeau pe Hristos. (...) Cu privirea lucitoare, cu fața albă și luminată, părea că vrea să vestească oamenilor o izbîndă mare. (...) Brațul spînzurătoarei pîrîi (...) În ochi lucirea stranie, arzătoare pîlpîia mai puternic, cu tremurări grăbite, din ce în ce mai albă... Bologa vedea bine cum bulbii ochilor se umflau și se învinețeau, și totuși privirea își păstra strălucirea însuflețită, parcă nici moartea n-ar fi în stare s-o întunece sau s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în curs. Pentru ca înrădăcinarea să se facă rapid și fără probleme, mlădița aleasă trebuie să fie fermă (fără a fi durăă și flexibilă (fără a fi moaleă. Nu prelevați niciodată butași în perioada de îngheț sau în cea cu soare arzător și caniculă. Așteptați o temperatură potrivită, adică nici prea cald, nici prea frig. După ce ați ales tulpina care va fi butășită, determinați-i lungimea. Ea trebuie să aibă o lungime între 8 și 15 centimetri sau între două și patru
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
22 Schimbarea, "el cambio", devine o temă dominantă, pe continent se impunea o înnoire radicală, în acord cu schimbările revoluționare la nivel politic. Schimbarea este cerută de noile condiții socio-politice, fenomenul înnoirii radicale, adesea violente, dobândind în America hispanica o arzătoare actualitate, cu o poziție crucială în expresia literară. Tema schimbării, așa cum se reflectă în operele scriitorilor hispano-americani de la începutul secolului al XX-lea, vădește o complexitate în care factorul politic reprezintă numai o linie dintr-un desen mai complicat. Schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
tragicului."5 Seneca scrie că nu există animal mai morocănos decât omul. Seneca-fiul, primul-ministru al împăratului Nero, a fost întruchiparea urii pentru tot ce era viu. Ură plăcerea, ura mâncarea, băutură. Adoră banii și teama de suferință. "Seneca reprezintă uscăciunea arzătoare, depresiva, chinuita a limbajului și a puterii. Este cel dintâi care s-a botezat "pedagogul neamului omenesc". Moartea te da la o parte de lângă un pântece dezgustător și rău-mirositor."6 Românii erau obsedați de ajunul morții, de acel taedium, care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, p. 265. footnote>, plăcut și armonios. Limba sa este din cele mai alese, iar ca putere de evocare n-are egal printre oratorii lumii. Cuvântul a fost vocația și dorința sa arzătoare și cea mai pură măreție. Contemporanilor săi le plăcea deja să spună: Și din gura sa ieșeau cuvinte mai dulci ca mierea. Toate secolele creștine au confirmat acest elogiu. A fost numit Homer al oratorilor. El cunoștea regulile artei oratorice
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
în grajduri să le hrănim, să le adăpăm, să le facem curat, să le înlocuim culcușul de paie, să le mulgem, să le ducem vițeii sau iezii la supt. Vara, la prima și la a doua coasă, sub un soare arzător, toată această trudă nesfârșită era pentru ele. Tot pentru ele, semănam sfeclă în septembrie, pe care o culegeam în primele dimineți cu brumă (când era ger, făceam degerături la degete), ca să nu ducă lipsă nici iarna de furaj proaspăt. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
un Peugeot 404 vechi, care nu mai avea mult și-și dădea duhul. Un strop de răgaz, și pacea serii care se lăsa peste deșert. Între Laghouat și Ghardaïa, la apus, sub un cer imens, în mijlocul unui ocean de nisip arzător, într-un peisaj lipsit parcă de orizont, pe un drumeag paralel cu asfaltul (cu șoseaua asfaltată) care ne ducea spre sud, am zărit următoarea apariție: un bărbat și o femeie, îmbrăcați în djellaba, mergeau agale la drum, împreună cu dobitocul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, p. 265. footnote>, plăcut și armonios. Limba sa este din cele mai alese, iar ca putere de evocare n-are egal printre oratorii lumii. Cuvântul a fost vocația și dorința sa arzătoare și cea mai pură măreție. Contemporanilor săi le plăcea deja să spună: Și din gura sa ieșeau cuvinte mai dulci ca mierea. Toate secolele creștine au confirmat acest elogiu. A fost numit Homer al oratorilor. El cunoștea regulile artei oratorice
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
ascunsă în intimitatea mea. Când știui că trebuie să fiu operat îmi spusei: iată o ocazie minunată pentru a isprăvi cu viața în mod simplu și nedureros. Îmi zumzăia de mult gândul ăsta în cap și începuse să devie o arzătoare dorință. În câteva rânduri, încercasem, de altfel, ca să mă sinucid fără să izbutesc. Eram și destul de laș. Îmi trebuia ceva sigur, destul de simplu și fără dureri. Când mi se va da cloroformul, voi înghiți puternic până la doza care ucide, îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
astfel să ne reîntoarcem la Tatăl. Există similarități între gnosticismul antic și gîndirea lumii postmoderne. S-a spus că existențialismul, poststructuralismul și postmodernismul sunt curente neognostice, dar nu credem într-o astfel de aserțiune, întrucît nu găsim în ele credința arzătoare a gnosticilor în lumea de dincolo și speranța lor neclintită în mîntuire, în schimb găsim o mulțime de idoli la care lumea actuală se închină. Desigur, fiecare epocă își are idolii săi preferați. A noastră pare să prefere progresul și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mai, ministrul de externe cerea Porții ca în schimbul atitudinii neutre a țării sale „ să recunoască denumirea de România,cel puțin de acum”. Autorul arată că după înfăptuirea unirii Moldovei și Munteniei în 1859, independența, necesitate vitală pentru progresul țării, dorința arzătoare a întregii națiuni pentru care se jertfiseră generații și generații de români, devenise obiectivul major al luptei 52 naționale. România independentă trebuia să deschidă, printr-o politică externă și economică activă, de protecție și încurajare a industriei, o epocă nouă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
încât aproape să-l înece, era totuși condamnat să moară de sete, la fel este destinul tragic al rasei noastre de a fi condamnată să moară de frig în timp ce cea mai mare parte a substanței universului va rămâne atât de arzătoare că în ea viața nu se va putea adăposti."61 În ce privește aspectul de operă neterminată pe care îl are romanul Patul lui Procust, ipoteza se sprijină pe un singur argument: în Epilog I lipsesc mărturiile lui Bulgăran despre Ladima. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
la un moment dat, Sfântul Ioan își trădă prietenul pe care nu-l împiedică să accepte episcopatul, în timp ce el, Ioan, fugi de această înaltă cinste ascunzându-se. În 374, după moartea Antusei, Ioan a putut să dea curs dorinței sale arzătoare pentru asceză. A plecat în munții Antiohiei, unde timp de 4 ani a dus o viață aspră sub conducerea unui bătrân ascet. Apoi, s-a retras, singur, într-o peșteră, unde, se pare, și-a șubrezit sănătatea,îmbolnăvindu-se de
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
mai, ministrul de externe cerea Porții ca în schimbul atitudinii neutre a țării sale „ să recunoască denumirea de România,cel puțin de acum”. Autorul arată că după înfăptuirea unirii Moldovei și Munteniei în 1859, independența, necesitate vitală pentru progresul țării, dorința arzătoare a întregii națiuni pentru care se jertfiseră generații și generații de români, devenise obiectivul major al luptei 52 naționale. România independentă trebuia să deschidă, printr-o politică externă și economică activă, de protecție și încurajare a industriei, o epocă nouă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
botezat,/ ci doar scăldat în cristelniță.// Mormântul e prima bâlbâială a vieții,/ eu mă hrănesc pe ascuns cu insecte". La nivel metatextual, se identifică aceeași obsesie a rupturii ca depășire dureroasă a limitei poetice analogon al voinței sau măcar dorinței arzătoare de a descoperi nelimitatul, acel apeiron al lui Anaximandru. La primatul rupturii face aluzie, desigur, însuși titlul cărții Pragurile Apeiron, dar și numeroase alte semne poetice care o încifrează în varii secvențe ale ei. Cu adevărat însă, ruptura de prima
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unei dorințe fundamental leopardiene de a percepe infinitul, Quasimodo conștientizase corespondentele dintre spiritul omului și natura: Totuși este vorba despre un sentiment mistic, inca difuz, nedefinit (...) ce se regăsește în conștientizarea "corespondentelor" ce unesc spiritul cu natura, pe fondul dorinței arzătoare de a găsi un infinit care să depășească orice oră / din timp ce nesfârșita pare, de a găsi un spațiu care surâde plin de îngeri morți și un paradis ce își așteaptă Dumnezeul din piatră și duh. Sentiment inefabil, poate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]