1,519 matches
-
un verde pal - culoare care avea un efect năucitor pe fundalul pielii ciocolatii. În facultate, Jade și Julia fuseseră cele mai bune prietene: formau un cuplu fantastic atunci când ieșeau prin baruri și cluburi sau mergeau împreună la petreceri. Amândouă erau asaltate de hoarde de bărbați cu bale la gură. Dar, în vreme ce Julia era genul care flirta la modul nerușinat, Jade se dovedise a fi o tipă mult mai serioasă. Știa cum își dorea să fie bărbatul care să-i devină partener
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
băgat cheia în ușă. Se făcuse deja șase seara, pentru că se oprise pe drum și la supermarket. David o anunțase c-avea de gând să pregătească el cina, dar când Fiona a intrat în bucătărie nu și-a simțit nările asaltate de nici o aromă îmbietoare. De fapt, în încăpere nu se simțea nici urmă de mișcare. Toate cratițele erau curate și stăteau agățate deasupra barului. Poate că David o aștepta fiindcă avea nevoie de unul dintre ingredientele pe care abia le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Toole râse. Trecuse atâta timp de când n-o mai auzise râzând. Pentru el era un lucru încântător, așa că râse și el. Râsul a fost cel care a declanșat totul. Digurile s-au deschis, înecându-le ezitările. Trupurile lor s-au asaltat unul pe celălalt. La un moment dat Dolores a strigat: — Cocoașa mea! Apucă-mi cocoașa! Iar mâinile lui Virgil au cuprins diformitatea interzisă, ca s-o mângâie, s-o scarpine și s-o apuce. Dolores a tresărit de plăcere, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de lipsa de bune maniere a celor doi poznași pentru ca tabloul să fie complet, asemeni celui din vis. Scutură capul cu violență încercând să alunge gândul că avea capacitatea de a vedea secvențe din viitor. Era suficient că era adesea asaltată de unele imagini desprinse parcă dintr-o viață anterioară, cărora nu reușea să le găsească o explicație, sau un corespondent în realitate. Era suficient că simțurile sale erau mult prea dezvoltate descoperind adeseori exact ce-i spunea instinctul, lucru neînțeles
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
fără margini Îi cuprinse ființa, Învăluindu-l. Apoi distinse dintr-o dată strigăte și voci suprapuse, țipete și fluierături. Mica Piață, care se deschidea nu departe de el, cu alei rotative, pavate, și cu un monument ecvestru În mijloc, era acum asaltată de un grup gălăgios de indivizi, care se Înghionteau unii pe alții, Îngrămădindu-se În jurul statuii. Se pare că unii intenționau să cațere pe cineva, un soi de lider, pe calul cabrat și cu un gât lung, foarte Întins, pentru
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lipiți unul de altul, Își mângâiau trupurile cu pielea groasă, atârnată. Bătrâna pântecoasă, cu o față Înspăimântătoare, de crustaceu, scotea intermitent o limbă vâscoasă, lungă și crăpată la vârf. Avea privirea risipită și un tremurat nervos Îi zguduia trupul galbenverzui, asaltat de săruturile descătușate ale bărbatului micuț și chelos, cu șuvițe rare, de păr albit. Spatele bătrânului părea, dea lungul coloanei, acoperit cu solzi lucioși, iar unghiile, Înfipte În carnea gelatinoasă și vălurindă a celei pe care o Îmbrățișa, erau negre
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lui, a celui drag. El dorul meu Îl poartă. Cântarea cântărilor Traversa una din marile piețe când auzi, ca dintr-o trezire, concertul dezlânat și monstruos al orașului. Forfota trecătorilor, tânguitul motoarelor, țipetele claxoanelor și clănțănitul roților de tramvai Îl asaltară dintr-o dată ca o muzică străină, de alămuri răgușite, dezacordate. Se opri cu palmele strivite pe urechi și regretă faptul că ieșise, că se aventurase prea departe. Se simțea singur, cumplit de singur În mijlocul acelei mulțimi forfotitoare, În Învălmășeala de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
din Normandia, iar acum iată-i strânși În jurul meu ca și cum aș fi comandantul lor de companie. Le livrez discursul meu despre Bani, felul În care banii nu dorm când eu dorm, cum circulă În jurul lumii, puterea lor uimitoare. Apoi mă asaltează cu Întrebări. Ce credeți despre Rusia, doamnă? Sunt banii rusești o fundătură? —Ați văzut vreun euro? A mers bine. Incredibil de bine. În fața liftului, Gerry Îmi spune cu zâmbetul pe buze că băieții se aprind așa numai la un meci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Way, Elm Drive și Cherry Walk1 par acum niște ironii crude, note pastorale Într-o simfonie de ciment și sticlă armată. Casa surorii mele se află În Birch Close, o zonă În formă de potcoavă cu case din anii ’60 asaltate de elemente din deceniile următoare, toate pline de idei frumoase ale arhitecților urbaniști de a restaura un sentiment de comunitate distrus cu atâta grijă de arhitecții urbaniști. În timp ce parchez Volvo-ul, un grup de puști care bat mingea pe asfalt scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de nimica!, se tânguia Mamaia. Ia să te vedem la lumină! Tii, da ce mare și frumos ti ai făcut! Cum Îi acolo, Îți dau de mâncare, te bat?, rosti Dorița pe care un milion de gânduri și Întrebări o asaltau. Tu ești Varelică? Măi-măi, da bine că ai mai venit și tu că Îmi era dor!, spuse din umbră și apropiindu-se cu sfială Didița, cuprinsă brusc de un tremur de bucurie amestecată cu amintirile sale neclare În care erau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
clipa când tartana care ne ducea acostase în portul Melilla. Credeam că vom ajunge într-un mic port islamic unde mâini liniștitoare se vor așeza pe umerii noștri ca să șteargă oboseala bătrânilor și lacrimile celor șubrezi. Însă pe chei ne asaltaseră doar întrebări pline de curiozitate gâfâită: „E adevărat că vin castilienii? Le-ați văzut galioanele?“ Pentru cei care ne iscodeau astfel, nu era nicidecum vorba de a pregăti apărarea portului, ci de a nu zăbovi în debandadă. Văzând că noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mobilizeze cu adevărat dreapta. —Era în stare să-și sacrifice viața? Da, era. Prim-ministrul rostise primele două cuvinte de când începuse ședința. Până acum stătuse deoparte, ascultând dezbaterea. Ăsta era stilul lui. Mai întâi asculta argumentele subordonaților săi. Apoi îi asalta cu întrebări. „Deci cum ar trebui să replicăm? Ce părere aveți?“ Membrii cabinetului se pregătiseră pentru așa ceva. În schimb, prim-ministrul se aplecase pur și simplu să mai spargă o sămânță, fără să spună nimic. Până la aceste cuvinte: „Da, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
arate roadele. Își aduc obolul și câțiva gazetari de provincie, care dau publicității, in extenso, relatările generoase ale proprietarului hanului, și astfel, legenda abatelui Saunière și a inestimabilei sale comori se află deja la startul unei cariere incredibile. Rennes-le-Château este asaltat de grupuri tot mai numeroase de curioși, iar peste puțin timp, vizitele lor se transformă Într-un veritabil pelerinaj, ce dobândește proporții amețitoare. Televiziunea preia cazul, reportajele de la fața locului și interviurile cu localnicii inundă inclusiv ecranele posturilor naționale, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
noimă În această cea mai neobișnuită zi a vieții mele. Minutele se scurgeau cu lentoare aproape materială, iar tot ce reușeam era să mă afund tot mai tare În necunoscut și să ramific la nesfârșit noianul de Întrebări care mă asaltau. Mi-am dat curând seama că, Încăpățânându-mă să deduc unde mă aflam și de ce, n-aveam șanse să ajung la vreun rezultat: povestea nu se lăsa abordată frontal, iar perseverența pe calea logicii curente nu-mi servea la nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Suficient, totuși, pentru ca luminatorul de deasupra ușii respective să difere sensibil de negrul compact al celorlalte. M-am apropiat și, timp de câteva zeci de secunde, am rămas indecis și temător În fața intrării. Prin amestecul febril de gânduri care-mi asaltau creierii, unul se Încăpățâna să revină, deși rațiunea care-mi mai rămăsese insista să-l alunge Înapoi În improbabilul din care țâșnea: poate că ușa era deschisă. De ce nu? Până la urmă, m-am hotărât să Încerc - n-aveam nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Fernandes Costa, din partidul evoluționist al tribunului Antonio José de Almeida. Miniștrii se adună pentru ca să depună jurământul și să-și ia în primire posturile, când o manifestare populară, având în frunte o haimana celebră, cunoscută sub numele de Pictorul, îi asaltează și îi destituie. Triumful străzii era definitiv. Criza de guvern, deschisă prin intervenția manifestanților Pictorului, amenință să nu mai poată fi soluționată. Trec multe zile până când un sincer democrat are curajul să-și ia răspunderea situației: Dr. Domingos Pereira alcătuiește
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lui Întins pe jos În calea valetului‚ apoi (cu curiozitate) spre ciudata vibrație a serviciului de cafea pe tava ținută de mâinile acoperite cu mănuși albe ale servitorului aparent stăpân pe el. Față de alte frământări mai stranii care l-au asaltat pe parcursul scurtei sale vieți, și-a căutat mângâierea - dacă Înțeleg eu bine asemenea lucruri - În religie, mai Întâi În debușeuri oferite de anumite secte rusești și În cele din urmă În Biserica Romano-Catolică. Suferea de acel gen de nevroză pitorească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
fără să fie nevoie de vorbe că urma să Îl lase În jos dintr-o clipă Într-alta, considerînd Încheiată prima perioadă de cinci minute. Trupul condamnatului se Încordă și mai tare, dacă era cu putință așa ceva, și deodată, ca asaltat de o panică de nestăpînit, Dominique Lassa se năpusti asupra macetei, o luă cu ambele mîini, făcu un pas hotărît Înainte și, dintr-o singură lovitură brutală și sălbatică, reteză capul victimei, care nu mai avu vreme să scoată nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În cînd să mediteze la ceea ce Învățase, Întorcîndu-se răbdător la cele citite și Încercînd să capteze sensul exact al celor scrise sau luîndu-și notițe În gînd, pentru a cere lămuririle cuvenite În ziua următoare. Acum, și Mendoza era În permanență asaltat cu Întrebări cu privire la cuvinte spaniole pe care Oberlus nu le pricepea și le sublinia cu multă grijă, iar dacă ar fi existat un observator, probabil că l-ar fi trecut toate nădușelile de groază, descoperind umbra acelei ființe diforme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Cea mai bună pe care am văzut-o vreodată... O să mă ajute să-mi păzesc oamenii... Deodată Își curmă vorba, ca și cum s-ar fi simțit obosit În urma unei discuții Însuflețite cu care nu era obișnuit sau s-ar fi văzut asaltat de o grabă bruscă, Îngrijorat ca nu cumva să se trezească cineva de pe puntea-platformă. Tăcu mîlc, trăgînd cu urechea, și Îl liniști faptul că nu se auzeau decît scîrțîitul ritmic al navei și sunetul apei sub prova. Apoi, ridică pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
afectează, pentru că știam asta dinainte - dădu din cap pesimist. Aveam vreo șase ani cînd m-au luat pe sus vreo patru, obligîndu-mă să mă privesc În oglindă. De-atunci Încoace, nu a trecut nici măcar o singură zi fără să mă asalteze această amintire... Iar dacă uitam, vă găseați imediat voi să-mi Împrospătați memoria... Știi În cîte limbi sînt capabil să recunosc cuvîntul „monstru”? În optsprezece, inclusiv În quechua, chineză și malaeză. Cum aș putea crede În existența unui Dumnezeu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
lună, navele străine care Înconjurau acele primejdioase coaste, făcîndu-le să creadă că mergeau În urma altei nave care urma direcția corectă. Astfel, se trezeau eșuînd brusc pe o plajă sau lovindu-se de basfond, fiind atacați imediat de pirați, care-i asaltau, Îi Înjughiau și Îi prădau, În numai cîteva ore, de Încărcătura de pe vas. - Ce șiretenie! admise Oberlus. - Ba ce lașitate! răspunse celălalt. Cea mai lașă formă de hoție pe care-a inventat-o omul... Scufundă vapoarele și Îneacă echipajul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
goală și legată cu un lanț lung terminat la capăt cu un cîrlig care fusese Înfipt În mijlocul unei peșteri imense, cu pereți Înalți și lumină difuză. Îi trebui multă vreme ca să-și dea seama de realitate și memoria ei fu asaltată de scenele pe care, ca Într-un vis, avea senzația că le trăise cu o noapte În urmă. Era ca o confuzie nebunească de imagini În care se amestecau expresia de angoasă și chipul cenușiu al lui Diego Ojeda În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Însorite să se scurgă lent. Douăsprezece. Nici mai mult, nici mai puțin, minut cu minut și, cu toate că Încercă prin toate mijloacele să-și bea cu chibzuință apa potabilă, dușmanul de care se temea cel mai mult pînă atunci, setea, Îl asaltă În cele din urmă, din pricina căldurii Înăbușitoare și a apei sărate. MÎinile, complet jupuite, Îl ardeau cu o durere surdă, pulsatilă și insuportabilă și scotea un geamăt de fiecare dată cînd avea nevoie să apuce ceva sau să se prindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În ascunzătoarea lui, la umbră, lăsînd să treacă acele atît de greu de Îndurat ceasuri de arșiță din miezul zilei. Dar deodată deschise ochii, ca și cum un al șaselea simț l-ar fi pus În gardă sau ca și cum ar fi fost asaltat de un presentiment subit. Întinse mîna pînă cînd simți prezența liniștitoare a mînerului securii și rămase foarte liniștit, ascultînd, cu mușchii Încordați, gata să sară la cel mai mic semn de primejdie. CÎteva clipe mai tîrziu Îl descoperi. Își făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]