1,397 matches
-
găsești e chemarea ta, lucrul pentru care ai venit pe lume, care îți orientează existența și care îți conduce aspirațiile: "cunoaște ca singur mijloc de a trăi cum îi e plăcut lui Dumnezeu nu o supralicitare a moraliății laice prin asceză monahală, ci exclusiv îndeplinirea datoriilor laice, așa cum rezultă ele din poziția în viață a individului și care tocmai astfel devine Beruf (profesia sa)"4. Weber insistă asupra unui anume context din Noul Testament, care i-a permis lui Luther să opereze
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ține de aceeași tematică. Bastonul și biciul sunt în universul lui Kafka imaginea însăși a dresatului: "Trebuie să ridicăm voința ca un bici cu mâinile noastre". Aceste bice cu care "ne lovim unul pe celălalt" (Jurnal) sunt interiorizate și semnifică asceza teribilă pe care omul trebuie să o exercite asupra propriei naturi pentru a o domestici. Fiindcă există la om o sensibilitate, o senzualitate pentru a nu mai vorbi de o sexualitate care trebuie să fie stăpânită. Odată cu apropierea somnului, controlul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
facut de urmele cutanate. (Anzieu evocă mașina infernală din Colonia penitenciară de Kafka, care gravează legea pe pielea condamnatului). 415 "E un lucru delicios să scrii, să nu mai fii tu însuți" (Către Louise Colet, 23-12-1853). Dar este și o asceză, fiindcă viața scriitorului este cea a unui sfânt ducând "o viață, pustie de orice bucurie exterioară" care încearcă pentru arta sa "o dragoste frenetică și pervertită", "ciliciu care îl scarpină pântecele" (Correspondance, Conard, II, 394). Nu ajungi în cer decât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de viață de pe pământ, fiind convinși că puritatea vieții lor pământene îi va ajuta să se prezinte cu fruntea sus în fața lui Dumnezeu și chiar să capete bunăvoința divină. Practic viața de aici pregătea viața de dincolo. Din această cauză asceza, sau reținerea de la cele lumești, sau măsura consumului și a traiului pe pământ, era o stare caracteristică pentru comunitățile de creștini protestanți. Conform lui Weber purtătorii istorici ai spiritului ascetic sunt în principal următoarele patru direcții de gândire protestante 149
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în ,,ne-omenia sa patetică, această învățătură trebuie să aibă pentru starea de spirit a unei generații care se dedica grandioasei sale consecvențe mai ales un efect, sentimentul unei nemaipomenite singurătăți interioare a individului"153. Ca urmare, individului îi rămâne asceza, liniștea interiorizării și munca pentru a fi placul lui Dumnezeu. În acest fel munca, efortul uman propriu este așezat la baza vieții creștinului protestant. Cultul pentru muncă va dezvolta civilizația în care trăim. Occidentul modern are la bază acest cult
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o lume a opțiunii pentru economie, deoarece economia este raționalitate prin excelență. Economia presupune calcul, gândire independentă, apreciere și mai ale alegere permanentă. India nu a părăsit niciodată această tendință religioasă de a cunoaște lumea pe cale intuitivă. ,,Elanul mistic și asceza mentală care au marcat începuturile înțelepciunii sale antice"304 nu au părăsit-o niciodată. Cunoașterea intuitivă se află în mod evident în conflict cu cunoașterea de tip rațional, european. ,,(...) modalitatea gândirii științifice, deși nu este negată, se reduce la studiul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de orice poză, inconfortabilă, ruptă de lume: "poetul scria pe genunchi, cu un mic creion, doar pentru transcriere acordîndu-și folosirea mesei. Nu-i plăcea să fie surprins în timp ce scria, își acoperea îndată cu palma creionul și hîrtia". O formă de asceză estetică. Radu Petrescu, G. Bacovia, Ed. Paralela 45, Pitești, 1999, 96 p., preț neprecizat.
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
și a Mitropoliei Basarabiei, nr. 2 (61), martie-aprilie 2004, Chișinău, 64 p. broșate. Pastorala IPS Petru. Texte ale unor teologi clasici (Stăniloae, Iubirea, ca sens al existenței). Istorie a culturii Nichifor Crainic în Chișinău, la Teologie, catedra de mistică și asceză. SERBIA ȘI MUNTENEGRU Familia. Publicație periodică editată de B.O.R. din Vladimirovaț Petrovasâla, an XI, ian-apr. 2004, nr. 1-2 (46-47), 12 p. Număr aniversar. Extraordinar de vie colaborare cu cititorii, româno-americani, localnici, din România, Austria, Ucraina... s-a creat
Revista revistelor. Canada. In: Curierul „Ginta latină” by Ioan Răducea () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2345]
-
vreo deviere a naturii. Nu. El răspîndea un aer fie de ascet, fie de duhovnic, ne avînd nimic din mistica acestor stări. Din contră, pentru el creștinismul, care doborîse zeii din Olimp, era o cădere definitivă în beznă și uriciune. Asceza sau aerul sau, "duhovnicesc" (impropriu zis) era doar ale spiritului. De la inceput trebuie să spun, să mărturisesc, anume, că încă de cînd îl citisem întîia dată, si, mai mult, cu timpul, si, foarte mult după ce îl cunoscusem la mansarda edificiului
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
mierii apetisante, iar din explorările sonore doar iuțeala cepei respingătoare? Cu siguranță că atunci singurătatea compozitorului român nu mai înseamnă neapărat vid, orgoliul uman având tot atâta groază de vid ca și natura fizică, ci, dimpotrivă, se poate converti în asceză, semn al unei posibile redempțiuni.
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
pe copii atât că „ființe”, cât și ca „simboluri”, indivizi în carne și oase care sunt adesea tratați nediferențiat ca reprezentanți ai unui grup-problemă. Activitatea lui Lacy cu adolescenți - de la experiența lor individuală până la implicațiile sociale - rezonează cu conceptul de asceza (ascesis) al lui Boal. După cum descrie Adrian Jackson, „Lucrăm cu o persoană, iar de la acel caz individual extrapolam la întregul grup și, uneori, la întreaga societate din care microcosmosul acelui grup face parte. Boal numește acest proces ascesis - translația de la
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
Tatăl lui Buddha are însă într-o zi un vis în care își vede fiul părăsind palatul ca sihastru așa că decide să îl protejeze de realitatea ostilă care l-ar putea indispune și l-ar putea determina să aleagă calea ascezei. În ciuda acestor măsuri, Buddha reușește să facă patru incursiuni în afara palatului, întâlnind un bătrân foarte slăbit, un bolnav, un mort și un călugăr. Primii trei îi revelează efemeritatea existenței materiale, datorită bătrâneții, a bolii și respectiv a morții, iar călugărul
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
efemeritatea existenței materiale, datorită bătrâneții, a bolii și respectiv a morții, iar călugărul îi dezvăluie calea de a învinge aceste suferințe umane, și anume prin meditație. Prin urmare, Buddha hotărăște să părăsească orașul și să-și abandoneze bunurile, urmând o asceză deosebit de dură în junglele Uruvela. După șase ani însă, constată că acest timp de asceză nu îl ajută, nu îi aduce iluminarea. Este deseori ispitit de moarte ("Mara") să renunțe la căutarea adevărului și să se dedice numai comiterii faptelor
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
calea de a învinge aceste suferințe umane, și anume prin meditație. Prin urmare, Buddha hotărăște să părăsească orașul și să-și abandoneze bunurile, urmând o asceză deosebit de dură în junglele Uruvela. După șase ani însă, constată că acest timp de asceză nu îl ajută, nu îi aduce iluminarea. Este deseori ispitit de moarte ("Mara") să renunțe la căutarea adevărului și să se dedice numai comiterii faptelor bune . Prin meditație, Gautama Siddhartha reușește să își concentreze toată atenția asupra eliberării de suferință
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
rațiuni necesare pentru existența și natura lui Dumnezeu, după ce în "Monologion" adusese rațiuni pentru ideea de Trinitate. "De ce s-a făcut Dumnezeu om" este o încercare similară privind întruparea. Miza acestor încercări este o punere a rațiunii în situații similare ascezei, motiv pentru care textele lui Anselm nu abundă în citate sau referiri biblice cât mai ales în argumentații dense, menite a confirma compatibilitatea totală dintre rațiune și credință. Pentru Anselm, "argumentum" nu înseamnă „argument logic” ci mai degrabă dovedirea cu ajutorul
Anselm de Canterbury () [Corola-website/Science/299662_a_300991]
-
una dintre cele trei liturghii oficiate în bisericile ortodoxe și greco-catolică, alături de cea a lui Ioan Gură de Aur și cea a lui Vasile cel Mare. A mai scris "Cartea regulii pastorale", adresată preoților, în care vorbește despre cumpătarea în asceză.
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
elibera de întuneric și se vor mântui. Deși exista printre catari chiar dorința de a se elibera urgent de "închisoarea trupului", prin ""endura"" (moartea prin înfometare), majoritatea membrilor se rezuma la practicarea ritualurilor inițiatice, de atingere a iluminării spirituale prin asceză. Se poate vorbi astfel despre două curente de : "radical" și "pseudodualist". Fiind considerată erezie, teza catară a fost combătută de papalitate, iar aderenții ei uciși. Primele măsuri luate împotriva catarilor datează din 1147 și aparțin Papei Eugen al III-lea
Catarism () [Corola-website/Science/299805_a_301134]
-
pentru plasticitatea pură ale olandezilor Piet Mondrian și Theo van Doesburg, grupați în jurul revistei "De Stijl". Acest purism va veni, de asemenea, în întâmpinarea căutărilor școlii "Bauhaus", constituind o premiză de la care se va revendica orice tendință spre funcționalism, spre asceză formală, spre puritatea limbajului plastic.
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
curente artistice. Aspirația către o arhitectură simplă, către o logică liniară a proporțiilor domină arta lui Pallady, care refuză grandilocvența, sentimentalitatea și pitorescul ieftin, făcând evidentă orientarea sa structurală spre compoziția clasică. Sensibilitatea sa controlată este dublată de o supremă asceză a spiritului, într-o unitate care îl distinge de lirismul post-impresionist. Predilecția lui Pallady pentru natura moartă denotă dorința de a reda într-un tablou un fragment din realitatea universală, în toată poezia și armonia sa. Renunțarea la pictarea peisajelor
Theodor Pallady () [Corola-website/Science/297777_a_299106]
-
este o vale a plângerii, plină de dureri. La un nivel superior, însă, omul se poate sustrage dictatului Voinței, reușind să se elibereze. Eliberarea de suferință se realizează prin "negarea Voinței", care poate fi obținută prin contemplația artistică sau prin asceză, renunțare și meditație. Prin artă, omul scapă de sub dominația Voinței și devine un "subiect pur și pasiv al cunoașterii".El a fost numit al doilea Buddha. În timp ce omul se poate elibera doar temporar de cătușele Voinței prin contemplația artistică, concepția
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
Evrei; probele sale sunt comentate de întreaga tradiție, de la sf. Irineu din Lyon, la Clement Alexandrinul, dar mai laes la sf. Augustin (cf. Patrologia Latină, Migne, XLI). La Părinții Bisericii din Orient primează un al treilea aspect: Abraham model de asceza. Abandonarea patriei, a familiei, ascultarea necondiționată (dovedită mai ales in sacrificarea lui Isac) sunt toate trăsături văzute, nu atât ca acte de credință, cât mai ales că virtute eroica. Abraham este înțeleptul care ascultă de Dumnezeu în ciuda repulsiei cărnii; este
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
Dumnezeu în ciuda repulsiei cărnii; este modelul lui amor spiritualis, care primează asupra lui amor carnalis; viziune care de la Origen la sf. Bernard (cf. PL, CLXXXIII), la sf. Francisc de Sales (cf. De l’amour de Dieu, XII,8) este leit-motivul ascezei monastice. Această temă a ascezei apare în Occident cu Ambroziu din Milano. El a consacrat două tratate lui Abraham (cf. PL, XIV, coll. 441-524): primul este o interpretare morală; celălalt este o transpunere mistica. În opera să, Ambroziu, preamărește credință
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
modelul lui amor spiritualis, care primează asupra lui amor carnalis; viziune care de la Origen la sf. Bernard (cf. PL, CLXXXIII), la sf. Francisc de Sales (cf. De l’amour de Dieu, XII,8) este leit-motivul ascezei monastice. Această temă a ascezei apare în Occident cu Ambroziu din Milano. El a consacrat două tratate lui Abraham (cf. PL, XIV, coll. 441-524): primul este o interpretare morală; celălalt este o transpunere mistica. În opera să, Ambroziu, preamărește credință lui Abraham, dar și biruința
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
Potrivit textelor considerate sacre, mântuirea putea fi obținută prin aducerea unei jertfe sau prin achitarea taxei pentru săvârșirea ei. Ca urmare a abuzurilor apărute în acest context, s-au dezvoltat noi religii - jainismul și budismul. Textele "Upanișadelor" propun ca alternativă asceza și meditația contemplativă. Învățătura hindusă are în centrul său două concepte: Karma (fapta) și Samsara (reîncarnarea). Astfel, sufletul participă la un ciclu existențial continuu - naștere-moarte-renaștere - determinat de faptele bune sau rele pe care le-a săvârșit într-o viață anterioară
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
arbitru nu este numai cauza căderii, ci și agentul recuperării distanței față de Dumnezeu. Ca ființă liberă, omul are în sine principiul mișcării spre bine. Deoarece este prin natura sa spirit asemănător lui Dumnezeu, sufletul uman este capabil, prin autocunoaștere și asceză, să refacă legătura pe care a pierdut-o. Îl are ca sprijin pe Hristos, al cărui spirit este singurul care, deși s-a întrupat, nu a pierdut nimic din identitatea sa divină. Jertfa lui Hristos este în acest fel un
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]