3,212 matches
-
pentru primirea pe care ne-o făcuse mai înainte. Stăteam singuri în sală. Vântul care intra pe geam mirosea a frunziș ud. Pe cer se etajau nori gri și violeți, luminați de soarele în asfințit. Din când în când, pe asfaltul ud scrâșneau roțile unei mașini. Fiecare gură de vin dădea sunetelor și culorilor acelora o nouă densitate: greutatea răcoroasă a copacilor, geamurile strălucitoare spălate de ploaie, roșul lozincilor de pe fațade, scrâșnetul umed al roților, cerul încă învolburat. Simțeam că, puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
umed al roților, cerul încă învolburat. Simțeam că, puțin câte puțin, ceea ce trăiam noi în sala aceea goală se desprindea de momentul prezent, de gara aceea, de orașul necunoscut, de viața lui cotidiană... Frunzișuri grele, pete roșii, alungite, pe fațade, asfalt ud, scrâșnet de cauciucuri, cer gri-violet. M-am întors spre Charlotte. Ea nu mai era acolo... Și nu mai este restaurantul acela dintr-o gară pierdută în mijlocul stepei. Ci o cafenea pariziană - iar dincolo de geam, o seară de primăvară. Cerul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
întors spre Charlotte. Ea nu mai era acolo... Și nu mai este restaurantul acela dintr-o gară pierdută în mijlocul stepei. Ci o cafenea pariziană - iar dincolo de geam, o seară de primăvară. Cerul gri și violet, încă vijelios, scrâșnetul mașinilor pe asfaltul ud, exuberanța proaspătă a castanilor, roșul storurilor restaurantului din cealaltă parte a pieței. Și eu, după douăzeci de ani, eu, care recunosc gama aceea de culori și retrăiesc amețeala clipei regăsite. O femeie tânără, în fața mea, întreține, cu o grație
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
m-am grăbit să alung senzația de regăsire pe care atunci nu o consideram decât ca pe sfârșeala sentimentală a unui vagabond. Viața s-a consumat rapid. Timpul a stat în loc, perceptibil de acum înainte numai după uzura tocurilor pe asfaltul ud, după succesiunea zgomotelor, în curând știute pe de rost, pe care curenții de aer le târau de dimineața până seara pe culoarele hotelului. Fereastra camerei mele dădea spre o clădire în demolare. Un zid acoperit cu tapet se înălța
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bucuria, promisă și obținută, devenise obsesivă. Până într-acolo încât este greu de vorbit despre Puțină febră ca despre o carte: ea este un fragment de timp regăsit. Este ceva material. Un material foarte delicat, alcătuit din spații citadine cu asfalt și iarbă, tencuieli de case sărace, interioare cu mobile modeste, trupuri de băiețandri cu hainele lor caste, ochi arzând de puritate și de o complicitate inocentă. Cât de sublim este dezinteresul complet și total arătat de Penna față de ceea ce se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tranziții Suntem toți politicoși,Numărători ritmate A.D.E. D.P.M. Ed. fizică a. Parcurs aplicativ Cursa Învingătorilor b. Ex. Învățarea aruncării mingii la coș A.L.A. Joc de masă Basme în bucățele, puzzle, Din jumătăți întreg Artă Hora prieteniei, DESEN PE ASFALT Evaluare proiect HARTĂ PROIECTULUI -Căsuța din poveste -Topoganul -Jucăria preferată -Locuința mea -Palatul fermecat Construcții -Spune cu ce te joci! -Ce știi despre prietenul tău! -Alege jocul preferat! -Ce e bine, ce e rău! Bibliotecă -Hora prieteniei (colaj) -Dreptul de
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
497-523), apare angajamentul că vor fi reduse cheltuielile materiale și consumurile energetice, iar componentele electronice vor fi produse În țară. Paranoia dictatorului ajunsese și aici. Lipsiți de mijloace adecvate, securiștii nu mai puteau afla cine sînt autorii lozincilor scrise pe asfaltul șoselelor, În closetele publice, În gări și pe trenuri. PÎnă și Încă puținii cîini comunitari deveneau incontrolabili, unii purtînd inscripția ce conținea o cacofonie („Epoca Ceaușescu”). O mașină de scris era considerată În România aproape o armă, deși lui Václav
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și revoluția”. Dacă prima temă a beneficiat de pregătirea filosofică a autorului, cea de-a doua a fost puternic marcată de ideologia comunistă a momentului, cu toate consecințele care au decurs de aici. „Abia cu Excursia (1977) și Noaptea pe asfalt (1980) se poate vorbi cu drept cuvânt de «dramaturgia» lui Theodor Mănescu”, observa Dan C. Mihăilescu. Producția de tinerețe a dramaturgului suferă de toate viciile literaturii „optimiste” create în perioada „obsedantului deceniu”. În plus, autorul a abordat subiecte străine biografiei
MANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287979_a_289308]
-
așteaptă flori, București, 1967; Epoleții invizibili (în colaborare cu Silvia Andreescu), București, 1969; Iubitul meu fără nume, București, 1969; Drame și comedii (în colaborare cu Silvia Andreescu), București, 1972; Podul sau Curierul special, București, 1977; Excursia, București, 1977; Noaptea pe asfalt, București, 1980; Politica, București, 1982. Repere bibliografice: Constantin Paiu, „Epoleții invizibili”, CRC, 1971, 24; Alecu Popovici, „Casa de mode”, TTR, 1973, 10; C. Paraschivescu. „Casa de mode”, TTR, 1974, 1; Valentin Silvestru „Noaptea pe asfalt”, RL, 1980, 46; Virgil Munteanu
MANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287979_a_289308]
-
Excursia, București, 1977; Noaptea pe asfalt, București, 1980; Politica, București, 1982. Repere bibliografice: Constantin Paiu, „Epoleții invizibili”, CRC, 1971, 24; Alecu Popovici, „Casa de mode”, TTR, 1973, 10; C. Paraschivescu. „Casa de mode”, TTR, 1974, 1; Valentin Silvestru „Noaptea pe asfalt”, RL, 1980, 46; Virgil Munteanu, „Aventura unei arhive”, TTR, 1986, 7-8; Dinu Kivu, „Aventura unei arhive”, CNT, 1986, 23; C. Stănescu, Alte „suflete tari”, RL, 1987, 10; Theodor Mănescu, DRI, III, 310-317; Dan C. Mihăilescu, Theodor Mănescu, în Dicț. scriit
MANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287979_a_289308]
-
Îl definim. Există riscul ca rezistență să fie un termen eroizant, care să dea o valoare hiperbolică unui fenomen, real Într-adevăr, dar care nu are poate această dimensiune. Eu aș pune următoarea Întrebare metaforică: O plantă care crește pe sub asfalt, până când asfaltul Începe să se crape și planta iese la suprafață, e o plantă care rezistă asfaltului, sau este o plantă care supraviețuiește În ciuda asfaltului? Marius Jucan: Asfaltul este prost! Corin Braga: Doresc doar să spun că e nevoie poate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Există riscul ca rezistență să fie un termen eroizant, care să dea o valoare hiperbolică unui fenomen, real Într-adevăr, dar care nu are poate această dimensiune. Eu aș pune următoarea Întrebare metaforică: O plantă care crește pe sub asfalt, până când asfaltul Începe să se crape și planta iese la suprafață, e o plantă care rezistă asfaltului, sau este o plantă care supraviețuiește În ciuda asfaltului? Marius Jucan: Asfaltul este prost! Corin Braga: Doresc doar să spun că e nevoie poate de mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unui fenomen, real Într-adevăr, dar care nu are poate această dimensiune. Eu aș pune următoarea Întrebare metaforică: O plantă care crește pe sub asfalt, până când asfaltul Începe să se crape și planta iese la suprafață, e o plantă care rezistă asfaltului, sau este o plantă care supraviețuiește În ciuda asfaltului? Marius Jucan: Asfaltul este prost! Corin Braga: Doresc doar să spun că e nevoie poate de mai multe distincții, de niște nuanțe care să introducă niște etaje de valorizare. V-aș supune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
are poate această dimensiune. Eu aș pune următoarea Întrebare metaforică: O plantă care crește pe sub asfalt, până când asfaltul Începe să se crape și planta iese la suprafață, e o plantă care rezistă asfaltului, sau este o plantă care supraviețuiește În ciuda asfaltului? Marius Jucan: Asfaltul este prost! Corin Braga: Doresc doar să spun că e nevoie poate de mai multe distincții, de niște nuanțe care să introducă niște etaje de valorizare. V-aș supune atenției În acest sens niște concepte (pe care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dimensiune. Eu aș pune următoarea Întrebare metaforică: O plantă care crește pe sub asfalt, până când asfaltul Începe să se crape și planta iese la suprafață, e o plantă care rezistă asfaltului, sau este o plantă care supraviețuiește În ciuda asfaltului? Marius Jucan: Asfaltul este prost! Corin Braga: Doresc doar să spun că e nevoie poate de mai multe distincții, de niște nuanțe care să introducă niște etaje de valorizare. V-aș supune atenției În acest sens niște concepte (pe care le-am propus
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ferate și-au dovedit utilitatea lor excepțională și au reprezentat un factor major în dezvoltarea țării. Iată, de exemplu, concluziile sale după o vizită la Iași, în 1875: Abia am recunoscut a doua capitală a României: toate străzile sunt cu asfalt; pretutindeni se înalță frumoase și impunătoare case, cu magazine bogat aprovizionate și pe străzi domnește o viață și o activitate extraordinare! Toate aceste progrese sunt datorate exclusiv drumului de fier. (Ibidem, p. 400) Progrese au avut loc - un argument în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în unghiuri de 45, 30 și 90 de grade. Spre deosebire de americani, constructorii japonezi, după ce au construit clădirea, ar afâna pământul din jurul ei și l-ar însămânța cu iarbă, lăsând oamenii să-și facă propriile cărări; abia după aceasta vor turna asfalt pe cărările deja create. Similar glumei, modul de intervenție al constructorilor japonezi caracterizează climatul propice pentru dezvoltarea grupului prin apariția normelor rezultate din interacțiunea multiplă a membrilor acestuia. În această secțiune ne-am propus să ne focalizăm demersul mai mult
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nr. 2270 din 19 martie 2017. Unde ai lăsat cămașa în care înveleam uitarea, dar glasul acela de pasăre albă care trezea stelele din marea gândului meu? Poate mai ai surâsul acela săpat pe ruinele sufletului, ce ocrotea floarea de asfalt, care creștea la bariera dintre lumile noastre. Spune-mi, ochii tai, din care plecau tăcerile reci și lungi ca două petroliere furate, ne mai așteaptă în largul frământărilor si furtunii? Recunosc că și azi am rămas lângă izvorul toamnei tale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
ai cămașă în care înveleam nopțile crestate ... Citește mai mult Unde ai lăsat cămașa în careînveleam uitarea,dar glasul acela de pasăre albăcare trezea steleledin marea gândului meu?Poate mai ai surâsul acelasăpat pe ruinele sufletului,ce ocrotea floarea de asfalt,care creștea la barieradintre lumile noastre.Spune-mi, ochii tai, din careplecau tăcerile reci și lungica două petroliere furate,ne mai așteaptă în largul frământărilor si furtunii? Recunosc că și azi am rămaslângă izvorul toamnei tale,care aruncă valuri de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
primele secunde. Dar apoi armele au coborît pe orizontală. Am văzut gloanțele care izbeau la un metru de capul meu. Cînd te prăbușești îngrozit în noroiul străzii, în timp ce întunericul nopții coboară încet, vă asigur că imaginea gloanțelor trasoare și sunetul asfaltului mușcat de proiectile nu sînt senzații care pot fi uitate cu ușurință. Nici primele strigăte de durere ale celor de lîngă tine. Nici vestea care s-a răspîndit fulgerător că, pe trotuar, au omorît o fată tînără! Îi răspunde un
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
de o săgeată trimisă spre făcătorul lumii („Ce puțin gust estetic / are Dumnezeu!”). Versurile anterioare stabilirii în Occident exprimă, în tonalitate neoromantică, nu o dată cu inflexiuni simboliste, o stare de spirit comună generației sale. Asemenea atâtor confrați, poetul se simte, pe asfaltul desfundat, „o groapă [...] în care picură coșmare de-ntuneric”, vede sufocându-se totul în jur și are sentimentul de a fi, acasă, un străin, chiar un muribund. Metaforă integratoare, neputința copacilor de a crește include și denunțarea reprimării scelerate a
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
o pajiște splendidă și copaci mari, seculari. Scriitorul se plimbă, ritualic, seara cu un băț sculptat în mână pentru a se apăra de cîinii de care, nu se știe de ce, se teme. Nu îi place să se plimbe decât pe asfalt. „Am mers prea mult, când eram copil, desculț pe pământul gol”, replica el curioșilor. Stă de vorbă cu oameni simpli (portarii de la Casa de Creație), ascultă poveștile lor, îi trage de limbă, reține câte o expresie interesantă, regăsită, apoi, în
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Viniciu Gafița); Arkadi Adamov, Cercuri pe apă, București, 1975; Panteleimon Romanov, [Proza scurtă], în Romanța samovarului (Proza umoristica), pref. Marcel Petrișor, București, 1976, 129-307; Anatoli Toboliak, Povestea unei iubiri, București, 1979; Anastasia Țvetaeva, Amintiri, București, 1982; Zigmunds Skujins, Hermina pe asfalt, în Memoriile unui tânăr. Hermina pe asfalt, București, 1988; Thomas Mayne Reid, Călărețul fără cap, București, 1992. . Repere bibliografice: Bogdan Căuș, Figuri de armeni din România. Dicționar, București, 1998, 332; Femei din Moldova, îngr. Iuri Colesnic, Chișinău, 2000, 272. E. M
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
București, 1975; Panteleimon Romanov, [Proza scurtă], în Romanța samovarului (Proza umoristica), pref. Marcel Petrișor, București, 1976, 129-307; Anatoli Toboliak, Povestea unei iubiri, București, 1979; Anastasia Țvetaeva, Amintiri, București, 1982; Zigmunds Skujins, Hermina pe asfalt, în Memoriile unui tânăr. Hermina pe asfalt, București, 1988; Thomas Mayne Reid, Călărețul fără cap, București, 1992. . Repere bibliografice: Bogdan Căuș, Figuri de armeni din România. Dicționar, București, 1998, 332; Femei din Moldova, îngr. Iuri Colesnic, Chișinău, 2000, 272. E. M.
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
uneori chiar demonstrația ideatică și forțarea conceptului se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se realizează în ample poeme într-un mod contorsionat, polemic (de pildă, Mistreții pe asfalt, Centaurul la fierar sau Abatoarele de greieri), în care se derulează, auster și dramatic, viziuni fantasmatice de unde mitul a fost izgonit de istoria recentă. Dacă în primele volume Z. părea mai cu seamă un poet al pământului, un htonic elementar
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]