2,081 matches
-
fac parte din științele poetice. Pornind de la clasificarea aristotelică, în școlile din perioada scolastică se folosea și o altă clasificare. Științele erau clasificate în științele principale, ce alcătuiau trivium: gramatica retorica și dialectica, și cele secundare, ce alcătuiau quadrivium: aritmetica, astronomia, geometria și muzica. În Renaștere se încearcă o nouă împărțire a științelor inspirată de Pliniu și Lucrețiu. Ea avea la bază ordinea în care Dumnezeu a creat lumea, după Geneză 57. În acest context putem vorbi de exemple despre științele
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau agregatelor majore (a rocilor); istoria speciilor sau agregatelor minore (a plantelor și animalelor). Fiecare dintre părțile componente ale naturii constituie o parte a obiectului cercetării. Aceste ramuri ale istoriei naturale vor inspira nașterea de științe noi, cum ar fi astronomia, meteorologia, biologia, geologia, etc. Chiar dacă existau studii care țin de aceste științe, ele nu erau suficiente pentru a constitui o ramură științifică. Modul în care Bacon a prezentat științele a schimbat mult direcția de cercetare a acestora. Putem vorbi aici
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
situează matematica, ce trebuie să cuprindă în formule ceea ce științele naturii au descoperit. Matematica este de două tipuri: matematica pură, din care fac parte algebra, geometria și aritmetica, și matematica mixtă (astăzi ar purta numele de matematică aplicată) alcătuită din astronomie, cosmografie, arhitectură și arta mașinilor. Toate științele naturii au drept scop "să studieze axiomele comune ale celorlalte științe și condițiile generale ale existenței lucrurilor"65. Științele rațiunii poartă numele generic de filosofie naturală. O altă parte a filosofiei naturale o
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizează o separare între adevăr și fals ordonând lumea, eliminând elementele îndoielnice. Primele sunt cunoștințele transmise prin simțuri, ulterior lumea viselor și imaginarul. După aceasta sunt eliminate științele indiferent de tipul acestora. Cenzura acestora privește atât științele lucrurilor compuse: fizica, astronomia, medicina, care pot fi privite cu ușurință ca îndoielnice datorită relației dintre sensibil și aceste științe, dar și aritmetica și matematica în ansamblu, ce sunt mai greu cenzurabile. Finalitatea zilei întâi constă în neidentificarea nici unui element cert, dar și în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Culianu, Ioan Petru, Gnozele dualiste ale Occdentului, Editura Nemira, București, 1995. Culianu, Ioan Petru, Iocari Serio. Știință și artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași, 2003. Cusanus, Nicolaus, De docta ignoratia, http://www.cusanus-portal.de Delambre, M., Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Mme Ve Courcier, Imprimeur Libraire pour les Sciences, 1819. Delambre, M., Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier, Libraire pour les sciences, 1821. Delumeau, Jean, Grădina desfătărilor. O istorie a paradisului, Editura Humanitas, București, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași, 2003. Cusanus, Nicolaus, De docta ignoratia, http://www.cusanus-portal.de Delambre, M., Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Mme Ve Courcier, Imprimeur Libraire pour les Sciences, 1819. Delambre, M., Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier, Libraire pour les sciences, 1821. Delumeau, Jean, Grădina desfătărilor. O istorie a paradisului, Editura Humanitas, București, 1997. Delumeau, Jean, La civilization de la Renaissance, Arhaud, Paris, 1984. Delumeau,Jean, Mărturisire și păcatul, Editura Polirom, Iași, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 30. 140 Etiene Gilson, La philososphie au Moyen Age, tome II, Payot & Cie, Paris, 1922, p. 56. 141 Ibidem, p. 57. 142 M. Delambre, Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Mme Ve Courcier, Imprimeur Libraire pour les Sciences, 1819, p. 241. 143 Roger Bacon, Opus majus, apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 201. 144 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vita, si causa nei corpi, che per un'accidentale violenza si trovano fuori del loro essere e riposo naturale". 182 Nicolai Copernici, Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris Scientificis, Varsaviae, 1975, pp. 7-8. 183 M. Delambre, Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier; Libraire pour les Sciences, 1821, p. 142. 184 Galileo Galilei, Dialoguri asupra științelor noi, Editura Academiei, București, 1961. 185 Galileo Galilei, Dialog despre ce două sisteme principale ale lumii, Editura Științifică, București, 1962. 1 Conciliul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bruno, Galilei în fața justiției, Editura Sport Turism, București, 1982, p. 172, Galileo Galilei, Dialoguri asupra științelor noi, Editura Academiei, București 1961, Galileo Galilei, Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii, Editura științifică, București 1962, M. Delambre, Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier, Libraire pour les sciences, 1821, I. Bernard Cohen, Revolution in Science, Harvard University Press, 1985. 12 Doru Cozma, Socrate, Bruno, Galilei în fața justiției, ed. cit., pp. 261-270. 13 Ibidem, p. 278. 14 Ibidem, p. 279
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
e mondi (Opere italine, Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999), dar și în cele publicate în spațiul German cum ar fi De immenso et innumerabilibus (Giorado Bruno, Oeuvres completes, Les Belles Lettres, Paris, 1994). 124 M. Delambre, Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Paris: Mme Ve Courcier, Imprimeur-Libraire pour les sciences, 1819. 125 Georges Minois, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998, pp.192-212. 126 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
societate implică o înțelegere între toți oamenii în privința timpului și a duratelor și o bună cunoaștere de către aceștia a convențiilor în domeniu. De aceea există o reprezentare colectivă a timpu-lui; aceasta este, fără îndoială, în acord cu datele fundamentale ale astronomiei și ale fizicii terestre, dar peste aceste cadre generale societatea suprapune altele, care85 se acordă mai ales cu condițiile și obiceiurile grupurilor umane concrete. Am putea chiar spune: datele și diviziunile astronomice ale timpului sînt acoperite de diviziunile sociale într-
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pe care vrem să le regăsim pe cer, deși fac parte din două constelații diferite. Or, la acea dată, găsim o notă entuziastă despre vizita pe care Halbwachs o făcuse la Observatorul din Paris și despre cum percepea el lumea astronomiei și a stelelor. Pe de altă parte, în 1932, în articolele pentru Simiand și în apărarea concepției de istorie de lungă durată (apropiată de cea a lui Marc Bloch), împotriva istoriei făcute din date și locuri, el anticipează critica istoriei
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ei enciclopedică, precumpănitoare a fost latura științifică, alături de redactori fiind prezenți cu studii Gr. Cobălcescu, Gr. Ștefănescu, Em. Bacaloglu, I. Felix, P. S. Aurelian ș.a. Se aduc informații, se fac docte puneri la curent cu cercetările din mai multe domenii (geologie, astronomie, medicină, drept, economie, sociologie). Istoria și istoria culturală sunt privilegiate, fiind ilustrate de contribuțiile lui Ion Ghica, D. Berindei, I. Missail și ale altora. Texte vechi românești beneficiază de comentariile lui Odobescu, Șt. D. Greceanu, Gr. I. Lahovari, Radu Ionescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
poate deduce corect din adevărurile Scripturii; aritmetica, grație cunoașterii numerelor, ne descoperă sensurile ascunse ale Scripturii, care rămân închise neștiutorilor; geometria ale cărei proporții au fost urmate la construirea tabernacolului și a templului ne va ajuta să pătrundem sensul spiritual; astronomia. În sfârșit, e indispensabilă la calculul timpului.” în Răsărit această idee că științele profane sunt auxiliarele necesare ale teologiei e o veche practică a școlii alexandrine. Origen socotește geometria baza științelor; el cultivă nu numai filosofia și literatura păgână, dar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e indispensabilă la calculul timpului.” în Răsărit această idee că științele profane sunt auxiliarele necesare ale teologiei e o veche practică a școlii alexandrine. Origen socotește geometria baza științelor; el cultivă nu numai filosofia și literatura păgână, dar și matematica, astronomia și științele naturale. Măsura în care aceste discipline slujesc la lămurirea adevărului creștin ne-o dă Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, face apel la științele naturale, la cosmologie, la antropologie și folosește în întregime zoologia aristotelică. Celebrul tratat al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Damaschin folosește aproape cuvânt cu cuvânt în Dogmatica sa pe Nemesius. De altfel, capitolele cosmologice și antropologice din Dogmatica sa, construite, firește, în sistemul doctrinei ortodoxe, utilizează toate dalele științelor profane ale timpului, de la psihologie și medicină până la geografie și astronomie. Elemente de psihologic și medicină clasică se regăsesc până în doctrina mistică, specifică ortodoxiei, despre Rugăciunea lui Iisus. Cunoscuta metodă isihastă a acestei Rugăciuni poartă numele de „metodă științifică”, pentru că se întemeiază pe principiul sincronismului psihofizic, pe relația intimă dintre anatomo-fiziologie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
savanți au fost și sunt profund credincioși. În această privință Antonin Eymieu a scris o foarte interesantă carte despre Contribuția credincioșilor la progresele științei clin veacul XIX. E o demonstrație documentară din care vedem că marii inițiatori în matematică, în astronomie, în fizică, în chimic, în geologie, mineralogie și paleontologie, în botanică, zoologie, anatomie, fiziologie și medicină, adică în toate științele exacte, sunt, după propriile lor mărturisiri, oameni credincioși(Antonin Eymieu: La part des croyants dans Ies progres de la science au
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
invențiile științifice îi dau iluzia puterii proprii. Dacă omul medieval se simțea insuficient sieși și din această insuficiență căuta întregire în puterea divină, omul modern se deosebește prin afirmarea rebelă a suficienței proprii și. deci. prin refuzul revelației Precum în astronomie revoluția științifică înseamnă trecerea de la concepția geocentrică la sistemul heliocentric, tot astfel în ordinea spirituală marele proces de trecere de la medieval la modern înseamnă părăsirea concepției teocentrice și adoptarea unui antropocentrism, care. În dezvoltarea lui, va fi totuna cu descreștinarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religiozitate și de artă, concluzii determinate de obsesia științifică a momentului. Noua superstiție a inconștientului irațional, înzestrat cu puteri fabuloase asupra conștiinței și asupra rațiunii, redusă la o luminiță fără importanță în ființa omului, seamănă cu marea superstiție științifică a astronomiei ptolemeice, care a stăpânit Evul Mediu și care nu îngăduia altă vedere asupra universului, care s-o contrazică, cu toate că aceasta din urmă ar fi fost, cum s-a dovedit, adevărul evident. în fața acestei concepții, care dizolvă în abisul irațional personalitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și pe cea indirect.... Este chakra de extracorporalizare, prin care spiritul p...r...sește corpul, iar meditația pe aceast... chakra duce la pacea universal... și primirea de informații utile din astral. Un câmp CIU crescut confer... inclinații spre filosofie, preoție, astronomie, aviație, iar un câmp sc...zut duce la lipsa încrederii în viat..., la absența credinței și ateism, la lipsa inspirației și la derut.... Corzile de aici pot însemna „Vreau s... te controlez” sau „Trebuie s... îmi urmezi înv...ț...turile
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
În cărțile a II-a și a III-a, Augustin examinează condițiile cerute pentru a studia Scriptura și regulile de interpretare a ei.Pentru aceasta sunt necesare multe cunoștințe de gramatică, retorică, limbile greacă și ebraică, istorie, geografie, științele naturale, astronomie, muzică, filosofie. Predicatorul creștin, după Fericitul Augustin, trebuie să fie, înainte de toate, „un mânuitor și învățător al dumnezeieștilor Scripturi”. E. Opere de teologie practică De agone christiano (Despre lupta creștină) cuprinde o carte scrisă „într-un stil modest, cuprinzând regula
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Grigore Ventura, critic și autor dramatic. A urmat școala elementară în orașul natal. Din 1870 a făcut parte din administrația ziarului „Pressa”, înlocuindu-l pe C. D. Aricescu, iar în 1877-1878 a figurat ca administrator al săptămânalului „Globul”. Pasionat de astronomie și de observațiile meteorologice, după 1900 este, un timp, șeful Stațiunii Meteorologice București-Oraș. De altfel, douăzeci de ani fără întrerupere, între 1888 și 1907, a publicat în „Analele Institutului de Meteorologie al României” seria intitulată Efemeridă astronomică pentru București. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
că spațiul este un concept sau un sistem de clasificare. Astfel, în primul caz spațiul se naște print-o operație abstractă, în prezența unui subiect care-l gândește și operează cu el într-un domeniu gnoseologic, cum ar fi cosmologia, astronomia, mecanica cuantică, mecanica relativistă, geometria, topologia, sociologia, antropologia, geografia. Tentativele mai mult sau mai puțin reușite din domeniul științelor spațiului au determinat o schimbare de metodă, în care metafora conduce la ”altfel de spații,” altele decât acelea cu care operează
Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
științele clasice? Grecii operau cu spații bidimensionale atunci când se ocupau cu studiul geometriei plane și spațiul tridimensional când studiau elemente situate în planuri diferite, adică geometria în spațiu, pe care Platon o considera cea mai relevantă ramură a matematicii pentru astronomie. Pentru ei, geomtria era o descriere a modului în care se prezintă lumea. Pornind de la spațiul cu două și trei dimensiuni în care se puneau probleme de congruență și asemănare, toate subordonate postulatului lui Euclid, matematicienii au imaginat existența spațiilor
Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
noastre cu atât cu cât aerul Întrece În puritate apa și eterul, aerul”. Lui Pitagora, care era un „daimon lunar”, Îi era cu putință să asculte „armonia sferelor”. În Epinomis (986 d), omul, datorită științei perfecte pe care o reprezintă astronomia, poate pătrunde, după moarte, În lăcașurile virtuții, unde contemplă cele mai frumoase lucruri care ar putea constitui obiectul unei viziuni. Imaginea, adaugă Detienne, nu este departe de reprezentările acreditate de „matematicienii” sectei pitagoreice. 2. Spre deosebire de Înțeleptul din Epinomis, daimonii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]