KorAP: Find »[drukola/base=atacat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...365 >

9,111 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

prezentă și în țara noastră Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Dacă se examinează o ramură atacată se constată că, de cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mort sau de la o porțiune de scoarță care a fost uscată din diferite motive. Scoarța prezintă zone uscate, aspre și capătă o colorație neagră (parcă ar fi murdărită

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mort sau de la o porțiune de scoarță care a fost uscată din diferite motive. Scoarța prezintă zone uscate, aspre și capătă o colorație neagră (parcă ar fi murdărită cu cerneală). Deseori scoarța atacată se cojește sau se lipește de lemnul brunificat. În primele faze atacul poate fi confundat cu cancerul nectrian, dar la pipăirea zonei atacate se simt fructificațiile punctiforme ale ciupercii (fig. 147). Atacul pe frunze apare primăvara după 3-4 săptămâni de la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prezintă zone uscate, aspre și capătă o colorație neagră (parcă ar fi murdărită cu cerneală). Deseori scoarța atacată se cojește sau se lipește de lemnul brunificat. În primele faze atacul poate fi confundat cu cancerul nectrian, dar la pipăirea zonei atacate se simt fructificațiile punctiforme ale ciupercii (fig. 147). Atacul pe frunze apare primăvara după 3-4 săptămâni de la scuturarea florilor, prin formarea unor pete de 5-10 mm în diametru, de culoare roșie purpurie. În interiorul acestor pete destul de bine separate, apar niște

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
să fie distrusă în profunzime de la început, ca în cazul atacului de monilioză. Boala se manifestă pe fructe, în livezi și în depozite. Pe fructele ajunse aproape de maturitate apar pete gălbui-cafenii care se întind, ocupând aproape jumătate din fruct. Suprafața atacată a fructului se brunifică și se formează pe aceasta numeroase puncte mici, negre. Transmitere-răspândire. Sporii sunt eliminați în masă, în special pe vreme umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
etc. Simptome. Atacul devine evident în perioada de vegetație când ramurile se usucă, scoarța se usucă, iar la nivelul acesteia apar mici pustule miceliene roșiatice. Ciuperca pătrunde în profunzimea țesuturilor (scoarță și lemn) și consumă lignina, ceea ce face ca ramurile atacate să fie mai ușoare, în secțiune prezentând o culoare albicioasă datorită celulozei. Pe pernițele stromatice de 2-3 mm în diametru, ciuperca formează micelii și spori, iar în anul următor, în interiorul acestora, fructificații de rezistență cu spori (fig. 149). Transmitere-răspândire. Transmiterea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
spori. Prevenire și combatere. Amplasarea livezilor trebuie să se facă pe terenuri fără exces de umiditate. Efectuarea de tratamente chimice în repausul vegetativ prin îmbăierea trunchiului și a ramurilor de schelet este obligatorie. Igiena culturilor prin tăierea și arderea ramurilor atacate, limitează atacul. În perioada de vegetație tratamentele aplicate pentru celelalte ciuperci, asociate cu măsurile de agrotehnică pomicolă protejează pomii de atac. 9.1.18. Putregaiul amar al fructelor Glomerella cingulata Boala a fost descrisă în Europa în anul 1829. În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
inele concentrice. Pe măsură ce petele circulare de țesut brun se măresc, se formează alte inele punctiforme, lagăre (fructificații) cu spori. De obicei, putregaiul nu este prea profund și nici nu cuprinde întreg fructul ca în cazul atacului de monilioză. Fructele puternic atacate se zbârcesc, se usucă, cad sau rămân pe pom (fig. 150). Ciuperca mai poate parazita și ramurile tinere a căror scoarță se brunifică și crapă, ducând la apariția unor adevărate cancere deschise, asemănătoare cu cele produse de Nectria galligena. Transmitere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Ciuperca parazitează ramurile, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Primăvara, în timpul înfloritului, unele ramuri tinere încep să se veștejească, iar frunzele și florile se brunifică și se usucă. Atât pe scoarța ramurilor atacate cât și pe flori apar mici "pernuțe" de mucegai, de culoare cenușie-gălbuie, alcătuite din miceliu și sporii ciupercii. Atacul pe flori seamănă cu efectul înghețurilor târzii de primăvară, cu deosebirea că printre florile distruse, brunificate, se mai găsesc și flori

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și apoi se înnegresc, fără ca pe suprafața lor să mai apară fructificații cu spori, dar în ele se formează scleroți. Această formă de atac întâlnită deseori și în depozite poartă numele de "putregai negru". Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce, să se zbârcească și să rămână atârnate pe pomi și în timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de "mumifierea fructelor". La unele fructele ciuperca poate produce un "putregai al inimii", vizibil la exterior doar printr-o

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sunt mai puternice în primăvară deoarece sporii acestei ciuperci rezistă peste iarnă. Prevenire și combatere. Înainte de a aplica tratamentele de iarnă sau de primăvară, se vor strânge toate fructele uscate rămase pe pom și se vor arde; de asemenea, lăstarii atacați vor fi înlăturați și distruși prin ardere, iar fructele putrezite și căzute vor fi adunate și îngropate. În timpul perioadei de vegetație vor fi aplicate tratamentele indicate pentru combaterea rapănului precum și a insectelor, care prin atacul lor favorizează infecțiile cu monilioză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pepiniere pot pierde frunzele cu 1-2 luni înainte de căderea normală de toamnă. În anii cu precipitații abundente, boala a fost constatată și pe fructe, pe care apar pete asemănătoare cu cele de pe frunze (fig. 152). Transmitere-răspândire. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează fructificații cu spori care sunt puși în libertate pe vreme umedă, în timpul perioadei de vegetație; sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de 9-12 zile, boala se observă clar. În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la început gălbui, apoi cu tendință de înroșire, în dreptul cărora apar puncte mici, negre, ce sunt unele din fructificațiile ciupercii. Pe partea inferioară a frunzelor, țesuturile se bombează și se formează ecidii (fructificații) alungite, ca niște mici butelii. Pomii puternic atacați pierd frunzele înainte de vreme. Pe scoarța lăstarilor pot să se formeze de asemenea fructificații, iar aceștia se usucă până la sfârșitul perioadei de vegetație. Pe scoarța ramurilor de ienupăr, arbust ce se găsește în flora spontană a țării noastre, ciuperca produce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se găsesc sporii ciupercii. În general, simptomele ruginii părului sunt mult asemănătoare cu cele descrise la măr. Pe speciile de Juniperus, atacul se manifestă prin îngroșarea ramurilor tinere, pe lungimi ce variază de la 3-12 cm, însoțită de crăparea scoarței. Ramurile atacate ale speciilor de Juniperus (Juniperus sabina L.) se usucă, obținându-se un material necorespunzător în pepiniere sau în plantațiile tinere din parcuri. Transmitere-răspândire. Infecțiile pe frunzele de păr se produc de către sporii apăruți în primăvară. Persistența ciupercii peste iarnă are

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iar mai târziu devin roșiatice. În centrul acestor pete, pe partea superioară a frunzelor se apar 1-2 punctișoare bombate, crustoase, de culoare neagră, care reprezintă fructificațiile ciupercii. Petele pot să se unească și frunzele vor prezenta porțiuni mari de țesut atacat. În cazul unui atac puternic, pomul poate să-și piardă frunzele în lunile iulie-august (fig. 154). Atacul pe lăstarii tineri apare mai târziu, în vară, manifestându-se printr-o brunificare a scoarței, însoțită de o uscare a vârfului acestora. Pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
boli. Atenție deosebită se va acorda aplicării măsurilor care duc la micșorarea sursei de infecție din primăvară, Se vor executa arături adânci pentru îngroparea frunzelor căzute. Comportarea soiurilor de păr la atacul de entomosporioză este diferită. Între soiurile cultivate, mai atacate sunt: Untoasă Bosc, Cură, Williams, Untoasă Liegel. Mai rezistente sunt: Luise bone d'Avranches, Contesa de Paris, Favorita lui Clapp și Untoasă Clergeau. Soiurile de gutui, de asemenea, se comportă diferit. Astfel sunt mai atacate: Berecky, De Ploiești, Sălbatice.Sunt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
diferită. Între soiurile cultivate, mai atacate sunt: Untoasă Bosc, Cură, Williams, Untoasă Liegel. Mai rezistente sunt: Luise bone d'Avranches, Contesa de Paris, Favorita lui Clapp și Untoasă Clergeau. Soiurile de gutui, de asemenea, se comportă diferit. Astfel sunt mai atacate: Berecky, De Ploiești, Sălbatice.Sunt mai rezistente: De Moșna, Mălăiețe, De Jariștea, Constantinopol, Pufoase, Văratice, De Portugalia. După cercetările efectuate de către Il. Vonica și col., (1971) rezultă că se obțin rezultate bune prin stropiri cu Zeamă bordoleză-0,5 % sau Metoben

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
linhartiana Boala are un caracter mai grav în primăverile mai reci și umede. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, flori, fructe și ramuri tinere. În primăvară, după apariția frunzelor tinere, acestea prezintă brunificări în special dea lungul nervurilor. În dreptul porțiunilor atacate, pe vreme umedă, ciuperca formează micelii cu spori care au culoarea galbenă-cenușie. Sporii infectează florile, iar miceliul prin codiță, ajunge din nou în lăstari și frunze. În primăverile ploioase aceste infecții au loc în masă și se ajunge la distrugerea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
spori. Fructele tinere încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu spori, aceștia infectând frunzele de gutui în primăvară. Fructele de gutui ajunse aproape de maturitate pot fi atacate de ciuperca Monilinia fructigena. Aspectul parazitar și combaterea bolii sunt asemănătoare cu cele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe fructe determină apariția unor pete circulare sau ovale, de culoare gălbui-verzui, cu aspect apos, destul de vizibile pe fructele dezvoltate, însă nematurate (verzi). Deseori, țesuturile din dreptul petelor nu mai cresc și fructele apar deformate, prezentând scurgeri de clei. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o lună înainte de a se matura, ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recoltă. De asemenea, în fructele atacate se găsesc cantități reduse de zahăr, comparativ cu cele sănătoase, așa încât, prunele căzute nu sunt bune

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
țesuturile din dreptul petelor nu mai cresc și fructele apar deformate, prezentând scurgeri de clei. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o lună înainte de a se matura, ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recoltă. De asemenea, în fructele atacate se găsesc cantități reduse de zahăr, comparativ cu cele sănătoase, așa încât, prunele căzute nu sunt bune nici pentru țuică. Pete sau inele de decolorare apar chiar și pe sâmburi. Transmitere-răspândire. Unele soiuri de prun reacționează puternic la infecția cu acest

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
diferite soluții chimice. Pe aceste organe apar pete circulare, variind ca dimensiuni între 0,5-5 mm și o culoare verde-închis, cu aspect apos. Pe timp umed, în dreptul petelor se observă o peliculă umedă de lichid bacterian. Pe timp uscat, țesuturile atacate se usucă, cad, iar frunza apare ciuruită. Un atac puternic determină căderea frunzelor în masă, în special în verile ploioase urmate de perioade uscate. Deseori, mugurii afectați se umflă și apoi se veștejesc, iar ramurile se usucă în timpul verii. Pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și cad în masă (fig. 158). Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu în muguri și ramuri, atacul fiind favorizat de primăverile reci și umede. Sporii care apar pe hurlupi răspândesc ciuperca în primăvară. Dintre soiurile de prun sunt mai atacate: Vinete românești, De Bistrița, Grase românești, Pozegaca. Soiurile românești care au ca genitori Tuleu gras și Rivers timpuriu, nu au suferit atac de Taphrina. Prevenire și combatere. Se recomandă tratamente la dezmugurit, sau în faza de buton alb, la începutul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
masă și apar în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor ca un strat de gelatină de culoare albă. Numărul petelor ce se formează pe frunze este în raport cu numărul infecțiilor și cu rezistența soiului. Dimensiunea lor variază foarte mult, în funcție de soiul atacat. Adesea, frunzele soiurilor sensibile sunt complet acoperite de pete roșii (fig. 160). Pomii puternic atacați pierd frunzele mult înainte de momentul normal, ceea ce face ca aceștia să aibă o slabă rezistență la gerurile din timpul iernii. De asemenea, fructele provenite de la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de culoare albă. Numărul petelor ce se formează pe frunze este în raport cu numărul infecțiilor și cu rezistența soiului. Dimensiunea lor variază foarte mult, în funcție de soiul atacat. Adesea, frunzele soiurilor sensibile sunt complet acoperite de pete roșii (fig. 160). Pomii puternic atacați pierd frunzele mult înainte de momentul normal, ceea ce face ca aceștia să aibă o slabă rezistență la gerurile din timpul iernii. De asemenea, fructele provenite de la pomii atacați sunt mai mici și au o cantitate de zahăr mai redusă. La anumite

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzele soiurilor sensibile sunt complet acoperite de pete roșii (fig. 160). Pomii puternic atacați pierd frunzele mult înainte de momentul normal, ceea ce face ca aceștia să aibă o slabă rezistență la gerurile din timpul iernii. De asemenea, fructele provenite de la pomii atacați sunt mai mici și au o cantitate de zahăr mai redusă. La anumite soiuri sensibile, prezența bolii poate duce la apariția periodicității de rodire (pomii dau rod o dată la 2 ani). Transmitere-răspândire. Prin intermediul sporilor eliminați pe partea inferioară a frunzelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]