2,132 matches
-
nu are drept condiție decât existența a două surse distincte, privitorul și privitul, în lipsa căreia nicio relație nu poate "începe". Foarte academica dezbatere între Florența și Veneția, linie și culoare, eterat și senzual nu i-a opus niciodată pe spiritualiști ateilor, ci o familie de credincioși alteia. Și culoarea poate fi o devoțiune, la fel corpurile și obiectele de aur. "Arta religioasă" este doar o expresie printre altele, nu neapărat cea mai înaltă, a "artei sacre", iar despre această din urmă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fondatoare arată cât de puternică era inerția de care s-a lovit această pătrundere a Cărnii în Divin. Hotărârea din 787 este și astăzi o lege a Bisericii, care, sprijinindu-se pe ea, a putut înăbuși atacurile "celor fără imagini". Atei sau creștini, dacă am scăpat de exigențele celebrării caligrafice a lui Dumnezeu, după moda islamică, datorăm asta acelor "bizantini" despre care spunem cu atâta ușurință că discutau despre sexul îngerilor. Grație subtilității lor, flacăra ascetică nu a ars Occidentul. Întruparea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
picioarele lui Horus sau Osiris, pe meterezele templului de la Edfu, își găsesc răsunetul în loviturile hughenoților peste mâinile și ochii madonelor și sfintelor de lemn sau ipsos, la mijlocul umanistului nostru secol al XVI-lea. Iar loviturile de târnăcop ale sanculotului ateu din anul II* în medalioanele lui Ludovic al XIV-lea mai întâi în ochi arată că, aici, timpul trece greu. Dar "privirea unui popor liber nu poate să se îndrepte spre simbolurile despotismului". N-am văzut aceleași gesturi de curând
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dacă vi se oferă șansa să alegeți între cele două plicuri, inteligent ar fi să optați pentru plicul B. Pariul lui Pascal se aseamănă cu acest joc, cu excepția faptului că utilizează un set diferit de plicuri: al creștinilor și al ateilor. (De fapt, Pascal nu a analizat decât cazul creștinilor, însă cazul ateilor este o extensie logică.) De dragul discuției, imaginați-vă pentru moment că există șanse egale ca Dumnezeu să existe sau nu. (Pascal se referea la Dumnezeul creștinilor, bineînțeles.) Acum
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ar fi să optați pentru plicul B. Pariul lui Pascal se aseamănă cu acest joc, cu excepția faptului că utilizează un set diferit de plicuri: al creștinilor și al ateilor. (De fapt, Pascal nu a analizat decât cazul creștinilor, însă cazul ateilor este o extensie logică.) De dragul discuției, imaginați-vă pentru moment că există șanse egale ca Dumnezeu să existe sau nu. (Pascal se referea la Dumnezeul creștinilor, bineînțeles.) Acum, optând pentru plicul creștinilor, înseamnă a alege să fii un evlavios creștin
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în sânul fericirii supreme: în infinitate. Astfel, rezultatul așteptării unui creștin este de: Valoare scontată = ∞ În definitiv, o jumătate de infinitate este tot o infinitate. Deci, rezultatul așteptării unui creștin este infinit de mare. Acum, ce se întâmplă dacă ești ateu? Dacă ai dreptate - că nu există Dumnezeu - nu te alegi cu nimic din faptul că dreptatea e de partea ta. La urma urmei, în cazul în care nu există Dumnezeu, nu există nici rai. Dar dacă te înșeli și Dumnezeu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
că dreptatea e de partea ta. La urma urmei, în cazul în care nu există Dumnezeu, nu există nici rai. Dar dacă te înșeli și Dumnezeu există, ajungi în iad pentru eternitate: în infinitatea negativă. Ca atare, rezultatul așteptării unui ateu este de: probabilitate de ½ de a dispărea în neant ½ × 0 = 0 probabilitate de ½ de a ajunge în iad </formula> Valoare scontată = ∞ Infinit negativ. Mai rău de atât nu se poate. Un înțelept ar alege evident creștinismul în defavoarea ateismului. Dar aici
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
așteptării creștinului va fi următorul: probabilitate de 999/1000 de a dispărea în neant 99/1000 x 0 = 0 probabilitate de 1/1000 de a ajunge în rai 1/1000 x ∞ = ∞ Valoare scontată = ∞ Dă tot infinit, așa cum și rezultatul așteptării ateului va fi tot minus infinit. Și în cazul acesta, este mult mai bine să fii creștin. Dacă probabilitatea ca Dumnezeu să existe este de 1/10 000, sau de 1/1 000 000 sau unu la un trilion, este același
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
legile și regulile Celui care ne-a dat-o, încercând să ne învățăm lecțiile. Groaza, e cea care scoate din inconștient adevărul, acela că viața este de la El, este a Lui. Și atunci, indiferent de credință sau cât suntem de atei, sau de științifici, ne agățăm de El și-i cerem ajutorul pentru a nu pierde pe pământ ce avem mai de preț. Respectiv, pericolul pierderii acestui mare dat: viața. În momentul zero, la nivel astral hotărârile au fost deja luate
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Încearcă să observi și să vezi, de-a lungul istoriei, că în țările care au fost conduse de persoane credincioase care au păstrat regulile lui Dumnezeu popoarele a fost mulțumit și fericit, le-a mers bine. Când conducătorii au fost atei sau nu au păstrat poruncile Lui, nefericirea și frustrarea a dominat masele. În final, bineînțeles, ducând la convulsii sociale urâte. Apoi, să nu fii surd la dorințele și nevoile poporului. Tot ce ți-am spus acum să-ți fie vector
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
istoria de sub aparențe, el fiind un personaj controversat din punct de vedere politic, moral și științific. Partea de apreciere asupra cărora toți analiștii și interpreții sunt de acord este formată din calitățile de rafinament interpretativ deosebit al faptelor culturale, de ateu convins, de stil de viață epicurianist, dedicat plăcerii și satisfacerii nevoii de a fi în prim-planul vieții politice și culturale. A avut un fler deosebit în a se afla în tabăra învingătorilor, navigând fără resentimente de la un partid la
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
stimă vieții oamenilor, o concepție de egalitarism și milă pentru aproapele, imprimând tuturor credincioșilor în Christos sacrificii, în scopul ameliorării suferințelor celor bolnavi. Pe măsură ce culturalizarea omenirii devine realitate generalizată și cercetarea se aprofundează, povestea „nopții Evului Mediu“ întreținută de raționaliști, atei și de toți adversarii creștinismului pierde teren, făcând loc aspectelor pozitive din acest Ev. înfăptuirile medicinii caritabile uimesc și sunt pilduitoare. în această etapă medicii au fost nevoiți să se ocupe mai puțin de cercetare, experimentare și teoretizare și să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
deschizând calea medicinei moderne. Dintre adversarii de temut ai lui Laënnec cităm pe François Broussais (1772 - 1838) autor de cărți medicale cu o concepție simptomatologică centrată pe fenomenele inflamatorii și pe iritabilitate, tratamentele constând în dietă și sângerări. Bătăios și ateu, atacator și al lui Corvisart și Bichat, Broussais a fost urmărit de uitare ca și capodopera sa: Catehismul medicinei fiziologice (1824). Cauza principală constă în faptul că lumea a descoperit anacronismul limitativ al teoriilor sale. Pe drumul luminat și consolidat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o varietate de ipostaze contradictorii, pur și simplu amețitoare: sarcastic și sentimental; sensibil și poltron; generos și avar, lesne de înduioșat (cu "naturelul simțitor"), dar și violent; sociabil și mizantrop; melancolic și perfid; arghirofil, dar și ultracheltuitor, epicureu și anxios; ateu și superstițios; seducător și misogin; cu fobie la vegetal și infantil, dar meloman pătimaș, impresionabil până la lacrimi; sumbru, nevricos, nestatornic, histrionic, dar și ursuz, ultrajovial, placid și ferm în principii; causeur și farseur genial, stăpân agresiv și poruncitor, dar și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
secolului XX. Extraterestrul este un nou chip al Celuilalt, mult mai evoluat, punând în scenă și o metaforă a decolonizării (cu sentimentul de vinovăție al Occidentului), născând chiar credințe religioase (Biserica Scientologică, ori "creștinismul extraterestru" care optează pentru varianta evoluționismului ateu, însă dintr-o origine extraterestră, cum apare de exemplu la Erich von Däniken 343). Când marțienii vin de pe planeta roșie, alteritatea lor absolută face trimitere la lumea sovietică, presupusele OZN-uri fiind considerate și nave de spionaj rusești, iar literatura
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
370 Genul SF, marcând inițial triumful neîndoielnic al raționalității, încadrându-se strict în limitele barierelor logicii (ale unei anumite logici, presupus științifice), chiar dacă demistifică religia (cel puțin în forma ei ortodoxă) și se plasează cel mai adesea într-un cadru ateu ori agnostic, indică (științific sau nu) fisurile prin care se infiltrează iraționalul și mistica, opinează Jean-Bruno Renard.371 Astfel, creația SF oscilează permanent între alegoria demistificatoare și mitologia "iraționalizantă", apropiindu-se de genul fantastic, pe temele majore ale miturilor de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
foc de dor, speriat că mor Și mă vei uita, nelămurită. Te iubesc cu tot, te iubesc cum pot, Printre mari speranțe interzise, Ca un renegat caut un regat, Dincolo de moarte sau de vise. Ești în gândul meu, mă declar ateu, Dumnezeu suspină și mă iartă, Dar din când în când, peste psalmi călcând, Redeschid și cerul, ca pe-o poartă. Te visez constant, abracadabrant, Posedată de stafii absurde, Sunt înfrânt de timp sau de anotimp Și mă cert cu personaje
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
că, de fapt, tare aș vrea să mă viziteze; mă interesează și pe mine o Întâlnire cu Mephisto: am mai sta de vorbă despre una, despre alta, l-aș Întreba pe ce se mai „pariază“ azi, din moment ce toți am devenit atei, ca și EL, de altfel (era gata să scriu cu literă mică). Da, pactul modern cu Diavolul, iată rezolvarea multor probleme de conștiință: aștept momentul! (noaptea) „Tout ceci doit être considéré comme dit par un personage de roman“. („Tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Îngrozise pe cînd se refăcea după pojar, spunîndu-i că ea putea auzi vocea lui Dumnezeu În Amherst Avenue, atrăgîndu-le atenția oamenilor Încotro se Îndreaptă lumea. Curînd după aceea, Jim Îi impresionase pe prietenii săi de școală anunțîndu-i că el era ateu. În contrast, Vera Frankel era o fată liniștită care nu zîmbea niciodată și totul legat de Jim și de părinții lui i se părea ciudat, la fel de ciudat ca și Shanghai-ul, acest oraș violent și ostil, aflat atît de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
se hotărîse să-l facă doar pentru a-i testa efectele. Spre dezamăgirea lui Jim, părinții săi, În mod surprinzător, nu reacționaseră deloc. Se gîndi să-i spună domnului Maxted că nu numai că părăsise organizația de cercetași și devenise ateu, ci era posibil să devină chiar și comunist. Comuniștii aveau o capacitate uimitoare de a neliniști pe toată lumea, o Însușire pe care Jim o respecta foarte mult. Totuși, știa că domnul Maxted nu va fi șocat de lucrul acesta. Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
zi la Școala Catedralei, cu proba de geometrie și religie. Întrucît catedrala se afla la doar cîteva sute de metri de hotel, va avea destul timp dimineața următoare să repete. Lui Jim Îi plăcea religia, mai ales acum că era ateu, și se bucura Întotdeauna cînd primea tradiționala calificare de la reverendul Matthews („Primul și cel mai păgîn din grup...“ ). Jim așteaptă pe locul din față al Packard-ului, În timp ce părinții lui Își schimbară Îmbrăcămintea și valizele fură Încărcate În portbagaj. CÎnd ieșiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Deși vlăguite de puteri, Îl manevrară cu aceeași grijă pe care i-o arătaseră cînd era În viață. Oare era Încă viu pentru aceste două văduve creștine? Jim fusese Întotdeauna impresionat de credințele religioase puternice. Mama și tatăl lui erau atei, iar el Îi respecta pe credincioșii creștini În același mod În care Îi respecta pe cei care erau membri ai clubului Graf Zeppelin sau care făceau cumpărături la magazinul universal chinez pentru cunoașterea unui ritual străin, exotic. În plus, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sine însuși? Oare eu cred în mine? „Poporul tace!“ Așa se termină tragedia lui Boris Godunov de Pușkin. Fapt e că poporul nu crede în el însuși. Iar Dumnezeu tace! Iată fondul tragediei universale: Dumnezeu tace, și tace pentru că este ateu!> Să revenim la romanul lui Jugo de la Raza al meu, de la cititorului meu, la romanul lecturii sale, a lecturii romanului meu. Mă gândeam să-l fac să întreprindă o călătorie în afara Parisului, în căutarea insistentă a uitării istoriei; ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
umple de murdărie? Îl curăță. Asta e o alegorie pentru murdăria din suflet. Obligația de a-ți pune filactere curăță murdăria asta Într-o clipă. Și Într-o clipă te simți ca nou. Și la ce vă ajută dacă un ateu Își pune filactere și după aceea continuă să păcătuiască? — Ei bine, domnule, lucrurile stau În felul următor: În primul rând, chiar și o singură dată ajută. Îmbunătățește Întreținerea. Căci o faptă bună atrage după sine alta. E ca și când ai duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
filactere și ai să vezi cum ai să te simți - ca un leu. Fima zâmbi: —Oricum Dumnezeu m-a uitat. —Și În al doilea rând, continuă tânărul de parcă nici nu-l auzise, entuziasmul lui crescând cu fiecare clipă, nu există atei. Nici un evreu din lumea asta nu poate fi ateu. Însăși expresia asta e o calomnie, ba chiar - Doamne păzește! - o blasfemie. E scris ca omul să nu se considere ticălos. —Eu, nu renunță Fima, se Întâmplă să fiu ateu sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]