7,010 matches
-
în peretele din fundul sălii era o nișă destul de adâncă, cu o boltă perfect hemisferică, unde, la nevoie, putea fi așezat un proiector pentru imagini; nimeni nu dădea nicio atenție acelei nișe. Și în sfârșit, la etajul trei era amfiteatrul "Atomic", aproape improvizat ca aspect, foarte mic în comparație cu celelalte trei, trăgându-și numele de la lecțiile de fizică atomică pe care le ținea, la microfon, cu o voce aproape șoptită, profesorul Horia Hulubei. În amfiteatrul "Bacaloglu" era recreație și aproape toți studenții
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nevoie, putea fi așezat un proiector pentru imagini; nimeni nu dădea nicio atenție acelei nișe. Și în sfârșit, la etajul trei era amfiteatrul "Atomic", aproape improvizat ca aspect, foarte mic în comparație cu celelalte trei, trăgându-și numele de la lecțiile de fizică atomică pe care le ținea, la microfon, cu o voce aproape șoptită, profesorul Horia Hulubei. În amfiteatrul "Bacaloglu" era recreație și aproape toți studenții ieșiseră pe coridor. Eroul nostru, cel cu invențiile amânate până după absolvirea facultății, tocmai se strecura ultimul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Cineva mi-a povestit odată că se întorcea din alt oraș într-un autobuz plin de miros și de zgomot. La un moment dat, zgomotele au reverberat, amintindu-i leitmotivul unui film ce încerca un avertisment pentru un posibil război atomic; pe coasta estică a Australiei, vântul de pe un ocean mort izbea într-un geam de care era prinsă o sticlă de coca-cola, care la fiecare rafală izbea la rândul ei într-un semnalizator morse. Atunci a avut brusc senzația acută
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
și transformat într-un pocal, slujind astfel la sărbătoarea celei mai mari victorii a secolului. Vestea căderii orașului Linn fusese un adevărat șoc pentru lordul Clane Linn, care analiza registrele proprietății sale de la țară. Cu excepții nesemnificative, tot materialul său atomic era la Linn. Îi dădu drumul mesagerului care, nesăbuit, rostise cu voce tare vestea în timp ce intra pe ușa direcției de contabilitate. Apoi se așeză la birou și își dădu seama că ar fi mai bine să accepte pentru moment cifrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
o stratagemă veche a avionului patrulă și se folosea în lupta navelor. Dar fluxul de energie așteptat, îndreptat în sus, nu avu loc. Nava lui mică nici măcar nu se înclina, deși aceasta era reacția minimă atunci când două surse de energie atomică operau pe o linie de gravitație. Eforturile apărătorilor îl îngrijorau pe Clane. Czinczar era, desigur, conștient, de data asta, că dușmanul lui știa mai mult despre metalele zeilor decât el sau tehnicienii lui. Dar ar fi fost regretabil dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
Din primele zile, când fusese un copist de mesaje dintr-un ținut îndepărtat, până în ziua când ajunsese la putere, riscase atât cât i se păruse necesar, nici mai mult nici mai puțin. Nici acum nu putea fi sigur că vrăjitorul atomic, lord Clane, nu l-ar putea înfrânge printr-un tertip bine pus la punct. Medită o vreme apoi dădu ordin să i se aducă cutia din camera frigorifică a palatului. Indicase sclavilor unde să așeze cutia, când un ofițer dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
era, putea oare acest geniu militar puternic, frumos, să intre în panică la gândul că zeii atomului există? Intra în panică în timpul următoarei jumătăți de oră? Din fericire, pentru prima dată în cariera sa de om de știință în domeniul atomic, avea în spate cea mai mare putere dezvoltată vreodată de vrăjitorii din glorioasele zile legendare. Vedea că expresia impersonală de pe chipul celuilalt se transformase într-un început de dispreț. - Pe zei, - spuse Czinczar cu dezgust - voi linneenii sunteți cu toții la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
tare ca oțelul când spuse: - Nu am timp să cochetez cu cuvintele și nici înclinația s-o fac Văd că te bazezi pe ceva care să te salveze și presupun că are de-a face cu cunoștințele mele de energie atomică. Arătă sugestiv cu degetul spre bara de forță. - Din câte pot să văd, te vom putea omorî în mai puțin de o secundă, când vom pofti. Clane clătină din cap. - Greșești. E de-a dreptul imposibil să mă omorâți. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
uimit - spuse Czinczar - că nu ți-e teamă de răspândirea superstiției mai mult decât de răspândirea cunoștințelor. Noi, așa-numiții barbari, - spuse cu mândrie - te disprețuim pentru încercarea ta de a îngrădi spiritul uman. Noi suntem liber-cugetători și toată energia atomică nu ne va întemnița. Dădu din umeri. - În ce privește controlul asupra bilei, nu am pretenția că-l înțeleg. În cele din urmă, îl impresionase pe Clane prin comportarea sa rece ca gheața. - Tu de fapt - întrebă Clane neîncrezător - nu crezi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
din cutie nu ți-a schimbat părerea câtuși de puțin? - Mi-a schimbat-o. - Dar atunci... - Nu cred - spuse Clane - în aranjamentele de conducere comună. Urmă o pauză. Apoi Czinczar spuse: - Ai ajuns departe - tu care ai utilizat cândva energia atomică numai pentru a rămâne în viață. - Da - spuse Clane. Am ajuns departe. Czinczar privi încruntat la lucrul din cutie. - Adevărata amenințare pentru Linn este acolo. Îmi promiți că vei încerca pentru lordul conducător? - Eu - spuse Clane - nu-ți pot promite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
a senzațiilor omului. Cărțile care îl descriau și oamenii care scriseseră cărțile știau doar o parte din secretele lui. Ei știau că macrouniversul din interior pulsa cu o formă multiplă de forțe minus. Reacționa la razele cosmice și la energia atomică precum un burete nesățios. Nici o energie submoleculară descărcată în prezența lui nu-i putea scăpa. Și în momentul când atingea propria sa variație, a masei critice, putea porni o reacție în lanț la orice atingere. Avea o slăbiciune, și oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
introduce în piesă o povestire pentru ca aceasta să se lege. -Am simțit atunci că trebuie să mă stabilesc aici. Aici trecutul meu, numai aici, putea deveni viitor. Așa că am rămas pentru totdeauna aici. Sunt ca într-un fel de adăpost atomic, mereu pregătit de război, mereu prins în afaceri „murdare” și niciodată fericit. Pentru o clipă am păstrat tăcerea; mi s-a părut că accentuase în mod special ultima propoziție. -Înseamnă că erai deja agent secret? -Eram ceea ce înțeleg eu prin
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
meschină de cincisprezece grade. Bineînțeles că avea dreptate: era singurul mod de viață care putea fi apărat. Dar ea-și schițase deja planuri să-i facă lui casa mai locuibilă. Femeia aia are propriul termometru interior, spuse ea. Propriul ceas atomic. E ultima persoană de pe pământ care nu-și împarte timpul proporțional. E atât de egală. Atât de liniștită. Un balon de grijă constantă. —Din câte spui, ar putea fi o bună cercetătoare a păsărilor. —Mark n-o irită niciodată, nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în toată lumea. Piciorul cocorului - pied de grue - a devenit pentru genealogi marca descendenței, pedigree-ul. Ca să li se îndeplinească o dorință, japonezii trebuie să facă o mie de cocori din hârtie. Sadako Sasaki de doisprezece ani, suferindă de „boala bombei atomice“, a ajuns până la șase sute patruzeci și patru. Copiii din toată lumea îi trimit în fiecare an mii de cocori. Cocorii însoțesc sufletul în paradis. Desene cu cocori încadrează ferestrele caselor îndoliate, iar morții sunt împodobiți cu bijuterii în formă de cocor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că au coborît dintr-un autobuz, privind cu seninătate și indiferență În jur, ducînd un geamantan de carton cu o cămașă, două gulere și o cravată. Și, totuși, În Înfățișarea lor se deslușește legenda marilor distanțe - un fel de singurătate atomică. Fiecare din ei este un grăunte de rugină umană ce se mișcă sub ochii cerului trist, plecat asupra lui, fiecare se rostogolește fără odihnă, pe Întinsul uriaș și sălbatic al pămîntului - o fărîmă de cenușiu murdar și de cafeniu mizer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
faci să ne asumăm niște riscuri imposibile, sper. - Dacă nu așteptăm, zise Crang, Gosseyn rămâne izolat aici nouă sute șaptezeci și unu ani-lumină de transportul interstelar cel mai apropiat. Patricia răspunse foarte repede: - În orice moment, Enro poate "similariza" o bombă atomică în fosă. - Nu cred că va distruge baza. A cerut prea mult timp pentru organizare. De altfel, eu cred că știe că ești aici. Ea îl privi cu duritate. - De unde-ar fi putut afla? Crang zâmbi. - De la mine. La urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
se grăbi într-acolo. Peste puțin timp, contempla orașul Gorgzid. Capitala Celui Mai Mare Imperiu strălucea sub ochii lui în razele soarelui său albastru deschis. Gosseyn își aminti cu memoria lui Ashargin că vechea capitală, Nirena, fusese rasă de bombele atomice și că întreaga suprafață pe care se afla altă dată un oraș de treizeci de milioane de indivizi nu era decât un deșert radioactiv. Această amintire îl tulbură pe Gosseyn. Ashargin, care nu asistase la scenele de distrugere din acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
creierul secund îi făcea familiară tranzacția. Era conștient de deplasare Nici chiar întunericul nu i se păru total, de parcă creierul său nu se oprea cu totul din lucru. În momentul ieșirii din umbră, zări un puternic dinam și o pilă atomică Și simultan, cu o dezamăgire intensă, își dădu seama că erau prea departe ca să le poată folosi sau controla cumva Foarte repede, în acest moment, redeveni conștient. Îi revenea vederea și observă că nu era nici în apartamentul venusian al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
și când stătea pândind sursele de energie ale castelului. Era tot timpul pregătit să se similarizeze dinainte înapoi pentru a scăpa de suflori și armele de energie. Dar nu se producea nici o variație în fluxul dinamului și nici a pilei atomice. Automat, o similariză pe Leej pe zona memorizată înapoia lui, dar nici nu se uită să vadă dacă-l urma. Ajunse la grilajul înalt și văzu că sulițele impresionante, erau încrustate cu aceiași ghimpi ca și grilajul din celula pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
putea să vadă printre bare. Urmă lungul moment obișnuit - prea lung - pentru memorizarea unei zone, dincolo de grilaj. De fapt, nu era vorba aici de memorie. Când se concentra asupra acestui punct, creierul secund făcea automat o "fotografie" a întregii structuri atomice a materiei considerate, la o adâncime de mai multe molecule. Procesul de similarizare subsecvent rezulta din fluxul de energie nervoasă de-a lungul circuitelor de legătură al creierului său secund, circuite dezvoltate doar printr-un antrenament prelungit. Impulsia activă, emitea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
alerga deja în direcția indicată. Celălalt îi strigă: - A cincea ușă la dreapta. Când fu la a cincea ușă, se opri tocmai în prag. La ce se aștepta, nu prea știa, dar în mod sigur nu să vadă o pilă atomică alimentând un dinam. Imensul generator se învârtea încet, iar enormul său rotor scânteia. Dintr-o parte în-tr-alta, pereții acoperiți cu tablouri de control. Cei șase oameni care lucrau acolo nu-l văzură de la început. Gosseyn înaintă fără să pregete spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
din istoria terestră. Dar faptul îl frapă. Acum, pentru el, mașina magnetică avea un defect. Era prea incompletă. Îndeplinea atâtea funcții încât utilizatorii ei aveau tendința să respingă orice altă formă de energie. Prezicătorii făceau aceeași veche greșeală. Fără energie atomică la bord. Fără electricitate, nici măcar o baterie. Adică nici o armă cu adevărat eficace, nici radar. Acești prezicători, așadar, credeau că erau în stare să prevadă apropierea oricărui dușman. Nu era chiar așa. Văzu ingineri galactici trimițând torpile aeriene electroghidate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
baterie. Adică nici o armă cu adevărat eficace, nici radar. Acești prezicători, așadar, credeau că erau în stare să prevadă apropierea oricărui dușman. Nu era chiar așa. Văzu ingineri galactici trimițând torpile aeriene electroghidate cu rachete de proximitate și capete explozive atomice și alte câteva sisteme care, reglate pe un obiectiv, l-ar urmări până la distrugerea lui - sau până la distrugerea lor. Cel mai rău era că nu putea să facă nimic, decât să descopere cât mai repede în ce măsură Leej era capabilă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mult în treaba asta, niște oameni mai în vârstă și mai puternici, precum Discipolul, îi vor da la o parte. Transpiră. Într-o fracțiune de secundă, se gândi să încerce ceva încă neîncercat până acum. Dar se răzgândi numaidecât. Puterea atomică nu era decât una din formele de energie pe care le putea controla grație creierului secund. Dar a ști că se poate, și de-a o face realmente, astea erau două aspecte complet diferite ale problemei. În acest spațiu restrâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
era decât una din formele de energie pe care le putea controla grație creierului secund. Dar a ști că se poate, și de-a o face realmente, astea erau două aspecte complet diferite ale problemei. În acest spațiu restrâns, radiația atomică putea să fie la fel de periculoasă pentru utilizator cât și pentru adversar. - Cred (și glasul Discipolului îi curmă firul gândurilor) că ar trebui, ar fi mai bine să ne înțelegem. Te avertizez că nu m-am folosit încă de toate resursele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]