10,926 matches
-
variate ale descentralizării Există două aspecte ale acestei mișcări care sunt interrelaționate. În primul rând, restructurarea statului bunăstării sociale se referă, în mod esențial, la descentralizarea funcțiilor de stat și direcționarea acestora către nivelele subnaționale de guvernare (unele funcții sunt "atribuite" mai departe și către Uniunea Europeană). Acest lucru presupune o fluctuație mai mare la nivel subnațional datorită varietății mari de situații socio-economice, demografice, politice care există la acest nivel. Prin urmare, se presupune și un anumit grad de politică și schimbare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a vedea apoi cum funcționează municipalitățile în practică. Reconceptualizarea spațiului francez: schimbarea proiectelor așezării urbane Simpla înșiruire a numărului mare de municipalități sau simpla reliefare a faptului că municipalitățile mai mici nu sunt potrivite pentru a duce la îndeplinire sarcinile atribuite, eșuează în a face dreptate fie complexității, fie dinamicii sistemului municipal francez. Chiar dacă INSEE (Institut National de la Statistique et des Études Économiques Institutul Național de Statistică și Studii Economice) folosește municipalitatea ca unite de bază pentru recensemântul populației realizat o dată
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
CPER oferă un rezumat util al plusurilor și minusurilor sistemului contractual.50 Succesul a fost indubitabil. În primul rând, a întărit regiunile transformându-le în parteneri compleți ai statului. Acest fapt le-a ajutat să-și ducă la îndeplinire competențele atribuite și le întărește poziția vis-a-vis de statul central. În al doilea rând, sistemul a avut un efect "de trambulină" în mobilizarea resurselor dezvoltării teritoriale la o scală largă și a permis completarea numărului de proiecte majore precum infrastructura transporturilor și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mezo" de guvernare franceză este faptul că atât regiunea cât și departamentul sunt la momentul actual ferm ancorate în peisajul politico-administrativ al țării. La începutul reformelor de descentralizare în 1982, departamentul era în mod cert "câștigătorul" în ceea ce privea puterea atribuită acestuia și resursele fianciare oferite pentru exercitarea acestor puteri. Mai mult, la acea vreme, cei mai mulți reprezentanți ai clasei politice, atât de dreapta cât și de stânga, erau departamentaliști convinși și erau legați de noțiunea unității și indivizibilității Republicii, pentru care
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
7 18,6 Sursa: Ministère de l'Intèrieur, Les agents des collectivités locales. Paris: Direction générale des Collectivités locales, 2001, p. 30. Această privire de ansamblu oferă o imagine utilă a dimensiunii administrative a reformelor de descentralizare, a noilor roluri atribuite autorităților subnaționale și a modificării corespunzătoare a serviciilor civile, prin scăderea numărului administratorilor din administrația națională și creșterea semnificativă a numărului acestora la nivel subnațional. Toate acestea transpun, în termeni administrativi, reforma însăși a statului francez conturată în acest capitol
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de întrevăzut. Mai mult, același impozit este împărțit între mai multe niveluri de guvernare, iar acest lucru ascunde și mai mult legătura dintre impozitare și luarea deciziilor. S-a sugerat uneori ca acest sistem să fie reformat prin anumite taxe atribuite doar unui anumit nivel, însă astfel de reforme încă mai trebuie să se întâmple.26 Totuși, în practică, chiar și în sistemele simple, cetățeanul nu vede întotdeauna legătura dintre impozitarea locală și luarea deciziilor locale. De exemplu, în Suedia, chiar dacă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pot fi descrise și manipulate numeric. Tocmai pe această idee s-a construit analiza calitativă a datelor asistată de computer (Computer Assisted Qualitative Data Analysis Software CAQDAS), care prin rigoarea oferită managementului bazei de date a asigurat depășirea imaginii "impresioniste" atribuită cercetării calitative. Acest lucru a dat precizie și acuratețe analizei calitative a datelor și, mai ales, a generat posibilitatea replicării investigației calitative. Cercetarea sociologică modernă abordează într-o relație strânsă cele două poziții metodologice de bază, cantitativă și calitativă. În
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
probabil împărtășește cu ele multe experiențe și comportamente comune. Status atribuit versus status dobândit. Continuând cu exemplul dat, unele din statusurile tinerei erau cele în care ea s-a născut, așa cum sunt cele de femeie și român; acestea sunt statusurile atribuite. Figura 4.1. STATUSURI ATRIBUITE ȘI STATUSURI DOBÂNDITE Statusurile cu care oamenii se nasc sunt denumite statusuri atribuite.(R. Linton, 1968) Alături de naționalitate și sex, alte statusuri atribuite includ caracteristicile familiei în care te naști, inclusiv numele de familie al
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
experiențe și comportamente comune. Status atribuit versus status dobândit. Continuând cu exemplul dat, unele din statusurile tinerei erau cele în care ea s-a născut, așa cum sunt cele de femeie și român; acestea sunt statusurile atribuite. Figura 4.1. STATUSURI ATRIBUITE ȘI STATUSURI DOBÂNDITE Statusurile cu care oamenii se nasc sunt denumite statusuri atribuite.(R. Linton, 1968) Alături de naționalitate și sex, alte statusuri atribuite includ caracteristicile familiei în care te naști, inclusiv numele de familie al părinților, nivelul economic și religia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unele din statusurile tinerei erau cele în care ea s-a născut, așa cum sunt cele de femeie și român; acestea sunt statusurile atribuite. Figura 4.1. STATUSURI ATRIBUITE ȘI STATUSURI DOBÂNDITE Statusurile cu care oamenii se nasc sunt denumite statusuri atribuite.(R. Linton, 1968) Alături de naționalitate și sex, alte statusuri atribuite includ caracteristicile familiei în care te naști, inclusiv numele de familie al părinților, nivelul economic și religia acestora. Statusurile dobândite sunt cele care rezultă din ceea ce face un individ. Deci
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a născut, așa cum sunt cele de femeie și român; acestea sunt statusurile atribuite. Figura 4.1. STATUSURI ATRIBUITE ȘI STATUSURI DOBÂNDITE Statusurile cu care oamenii se nasc sunt denumite statusuri atribuite.(R. Linton, 1968) Alături de naționalitate și sex, alte statusuri atribuite includ caracteristicile familiei în care te naști, inclusiv numele de familie al părinților, nivelul economic și religia acestora. Statusurile dobândite sunt cele care rezultă din ceea ce face un individ. Deci tânăra despre care vorbeam a decis să meargă la o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
încearcă să descrie sau să înțeleagă o structură socială. Stratificarea socială. Alături de faptul că reprezintă suportul așteptărilor diferite, rolurile variate poartă recompense diferite. Ocupațiile diverse au niveluri distincte ale prestigiului și sunt recompensate economic în mod diferit. De asemenea, statusurile atribuite au un spectru larg al prestigiului și al recompenselor economice. Toate acestea generează un sistem al inegalității numit stratificare socială si reprezintă o parte importantă a structurii sociale. Stratificarea socială este legată în parte de diviziunea muncii dintr-o societate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
personale. Gemeinschaft ca relații sociale tinde să predomine în societățile preindustriale. Tabelul 4.4. TRANZIȚIA DE LA SOCIETĂȚILE PREINDUSTRIALE LA SOCIETATEA INDUSTRIALĂ Societățile preindustriale Societatea industrială Relațiile sociale mult mai personale și intime impersonale Structura socială puține statusuri și roluri; statusul atribuit este important aranjare complexă a statusurilor și rolurilor; statusurile dobândite pun în umbră statusurile atribuite Instituțiile pot fi unele instituții specializate, dar familia tinde să fie cea mai importantă apar instituții specializate în politică, educație și alte domenii; familia este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și încurajată de la un nivel la altul. La un nivel extrem și cel mai puțin mobil, sunt sistemele de stratificare închise care au rangurile bine definite și granițele destul de rigide, care pentru oameni sunt dificil sau imposibil de trecut. Statusurile atribuite, astfel ca cele bazate pe rasă sau origine, joacă roluri importante în determinarea poziției sociale a oamenilor în sistemele de stratificare închise și de aceea oamenii, în mod obișnuit, rămân în aceeași poziție socială întreaga lor viață. La cealaltă extremă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
subiect de alegere. Cu alte cuvinte, o persoană născută într-un grup particular numit castă, trebuie să rămână în această castă toată viața. În termeni sociologici, poziția unei persoane în întreaga sa viață este în mod absolut determinată de statusul atribuit castei respective în care el sau ea s-a născut; statusurile dobândite nu au influență asupra situației unei persoane într-un sistem de caste. Unul dintre cele mai bine cunoscute sisteme de caste este cel din India. Sistemul feudal oferă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de clasă, granițele dintre clasele sociale sunt mult mai permeabile, poziția socioeconomică a unei persoane depinde mai mult de realizările sale și există oportunități frecvente pentru schimbarea pozițiilor sociale pe care le ocupă indivizii. Într-un asemenea sistem atât statusurile atribuite cât și statusurile dobândite au efecte semnificative asupra venitului, averii și poziției sociale a oamenilor. Cu alte cuvinte, oamenii născuți în familii influente, în general, se bucură de un status mai înalt ca adulți decât cei care sunt născuți în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socialiste. Mulți oameni cred greșit că într-un sistem cu clase sociale numai statusurile dobândite sunt importante. Acest lucru nu este adevărat; diferența între sistemele de clasă și celelalte două sisteme (caste și feudal) nu constă în faptul că statusurile atribuite nu contează, ci că ponderea mai mare o au statusurile dobândite. Afirmația este validată de studiile asupra mobilității sociale în societățile cu clase. 8.4. Mobilitatea socială Mobilitatea socială se referă la mișcarea oamenilor de la o poziție socială la alta
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care inegalitatea se construiește în societate. În momentul actual, în toate economiile cu clase sociale mulți oameni muncesc acum în ocupații "mai bune" pur și simplu pentru că acestea sunt mai multe. Cu toate acestea, realitatea arată influența continuă a statusurilor atribuite, cum ar fi cele privind sexul, minoritatea etnică sau rasa. Acum după ce cunoaștem dimensiunile stratificării și tipurile de sisteme de stratificare este momentul să punem întrebarea: De ce există stratificare? Așa cum vom vedea, această întrebare a fost și continuă să fie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
caracteristici personale sunt încă determinate de originea familiei și predicțiile despre trăsăturile persoanei care se bazează pe factorii familiei sunt confirmate ca adevărate, societățile moderne frecvent pun la fel de mult accent pe statusurile dobândite ale oamenilor ca si pe statusurile lor atribuite. În societățile tradiționale astfel ca India, întreaga viață a unei persoane este dictată de statusul social al familiei. Educația, religiozitatea, protecția și mediul recreativ. Înainte ca școlile să cunoască o mare răspândire, familia adesea învăța copiii să citească și să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și în intercondiționări/reprezentări/stereotipuri, rezultatul obținut în termenii raporturilor de putere este tot în favoarea bărbaților. Reprezentările de gen includ deci prejudecăți, dar și stereotipuri privind diferențele între rolurile sociale ale bărbaților și ale femeilor. Stereotipurile reprezintă seturi de trăsături atribuite membrilor unui grup social. Însă acestea nu sunt doar o colecție de trăsături considerate ca fiind caracteristice pentru membrii grupului, ci cuprind și o explicație care leagă acele atribute, o schemă care permite înțelegerea reunirii acestora într-o structură cognitivă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de către Betty Friedan a studiului The Feminine Mystique. O prejudecată comună susține existența unei aversiuni feministe față de muncile casnice. După cum se va putea constata în finalul acestei lucrări, această presupoziție este falsă. Diferite studii feministe au tratat tocmai valoarea scăzută atribuită acestui tip de activități, propunându-și să afirme necesitatea valorizării lor în plan public (Held, 1990, p. 321-337; Whitbeck, 1989, p. 64-88; Tronto, 1993, p. 157-180). Cum afectează viziunea dihotomică natură/cultură și privat/public condiția muncilor domestice și, implicit
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Cum afectează viziunea dihotomică natură/cultură și privat/public condiția muncilor domestice și, implicit, a celor care le prestează, adică a femeilor? Muncile legate de îngrijirea membrilor familiei sau a gospodăriei, de maternitate și educația copiilor sunt în mod constant atribuite înclinațiilor „naturale” ale femeilor și sunt ignorate în elaborarea politicilor publice, considerându-se că aparțin unui spațiu privat, la ușa căruia acțiunea statului se oprește (ștefan, 2004, p. 26-28). Rolurile atribuite femeilor în spațiul privat se pot teoretiza ca fiind
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de maternitate și educația copiilor sunt în mod constant atribuite înclinațiilor „naturale” ale femeilor și sunt ignorate în elaborarea politicilor publice, considerându-se că aparțin unui spațiu privat, la ușa căruia acțiunea statului se oprește (ștefan, 2004, p. 26-28). Rolurile atribuite femeilor în spațiul privat se pot teoretiza ca fiind construite pe două axe principale: de mamă și de soție (atrăgătoare). Privitor la ceea ce constituie o femeie atrăgătoare sau o bună mamă și soție, diferite culturi și medii sociale au dat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
avansarea în carieră atât din cauza timpului dedicat muncilor casnice, cât și tipului de munci casnice prestate (pentru mai multe informații, Hersch, Stratton, 1994, p. 120-124; Hersch, Stratton, 2002, p. 221-223; Teșiu, 2004, p. 108-111; DeMaris, Longmore, 1996, p. 1044-1050). Activitățile atribuite femeilor sunt de cele mai multe ori caracterizate printr-o frecvență și un grad de rutină mult mai mari decât muncile domestice tradițional îndeplinite de bărbați (DeMaris, Longmore, 1996, p. 1044-1045). Această lipsă de energie și timp afectează calitatea și cantitatea prestației
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
la jumătatea anilor ’90 până la 7,3% în 1998 și la aproximativ 10% în prezent (Waylen, 1994, p. 347; Kenworthy, 1999, p. 243). Aceasta în condițiile în care femeile reprezintă mai mult de jumătate din populație. În tranziția românească, rolurile atribuite femeilor sunt preponderent cele de „gospodine, mame, executanți, obiect de reclamă, obiect sexual”, percepția publică și modul în care ele sunt prezentate în spațiul public rămânând neschimbate până în 2005 (Pasti, Miroiu, Codiță, 1996, p. 188). În publicitate și mass-media, femeile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]