7,165 matches
-
din Coșești, Argeș și Jorj Pavel Dimitriu din București. Pro Ceramic Pitești expune ghivece de flori, tratate 100% în interior cu hidrofugant, la exterior cu lac lucios, cu motive geometrice, unice prin cromatică: maro, negru, crem, galben, roșu monarh, roșu auriu sau culori combinate: roșul popii obținut din portocaliu și roșu monarh, maro nectarin combinat cu roșu monarh, crem și galben etc. Mitu Marian Nicolae este profesor la Școala Populară de Artă Pitești, secțiunea Coșești, a învățat meșteșugul olăritului de la bunica
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
gândea la toate Din cele ce asupra-i stau să vină, Și se-ncredea, în sinea lui, că poate, Ca și stejarii, falnic să devină. Și s-a-nălțat spre cer cu bucurie, Dorindu-și, cu putere și ardoare, S-atingă-o rază caldă, aurie Din nesfârșita și albastra zare. Dar, la un timp, copacii din pădure, Cu trunchiurile drepte și semețe, L-au îngrădit și-au început să-i fure Din razele-aurii, din frumusețe. Nu-nțelegea, sărmanul, ce se-ntâmplă, Cu el, în jungla-ceea
COPACUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369327_a_370656]
-
trec crâmpeie, Pădurea cu flori multicolore în tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri De mure, de sălcii visătoare și hamei. În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, Lacul Ileanii, cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Rătăcitor, peste câmpii cu floare Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste sat coboară înserarea, Peste ținutul meu din Sud-ul binecuvântat, Spre care dorul
SATUL MEU, PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369341_a_370670]
-
spune ,,Taci!" și atunci perdeaua liniștii ne învăluie trupurile, ca o mantie în care viorile inimilor noastre sunt acordate de mână divină iar trăirile profunde formează partiturile. Mărturisesc - zilele mele țesute din dorințe încep cu imaginea ta încadrată în râma aurie a iubirii. Top of Form Bottom of Form PE PRAGUL STRĂVEZIU dintre zi și noapte pașii mei stingheri, timp de o secundă au uitat de goana nebună a vietii odihnindu-se în silențiozitatea timpului. Moment magic în care muzica inimii
ŞOAPTELE TRĂIRII (POEME) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369360_a_370689]
-
și galben-auriu, diafană, pură și mângâietoare. Are aparența unui incendiu, dar în loc să distrugă, pare a fi o esență a vieții, a luminii și a frumuseții. De la ce oare să se fi aprins? De la focul inimii, de la lumina soarelui, de la părul auriu al unei zâne, să fi fost adus de mâna zeilor, să fie lumina necreată care este vie, dar nu arde? Aș vrea să îl ating cu mâna, să mă contopesc cu el și să devin lumină galben-roșiatică cu care să
FOCUL MÂNGÂIETOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369381_a_370710]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > HARRY ROSS - GÂNDURI REBELE (46) ��' AFORISME (19) Autor: Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului • Treptat, Orientul Mijlociu se mută în Occidentul auriu. Când nimic nu te doare, clipa e o sărbătoare! • Ai zice că fata asta e doar poezie. Pe naiba, e și nurlie, și zurlie. Într-o viață peticită nu e bine să fii nici măcar rătăcită. • Sălbatică și domoală, femeia e
GÂNDURI REBELE (46) ��' AFORISME (19) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369551_a_370880]
-
poetul se întreabă: „Mai găsesc lacul cu vise, tăcut, înmiresmat? De ierburi de leac?/ Doar anotimpul l-am înrămat/ În fauna mută”. (Glasul Deltei) deși toamna este însoțită uneori de vânt și de ploi șuierătoare: „Septembrie picură livezile prin ochii aurii, pierzători,/ Copacii dansează-n brațe durerea în roșu. Arzători,/ Coboară și cerul, tresărind plumburiu, o dată cu ele/ Cad frunze... și iar le rotesc, tot mai departe de stele...(Șuieră toamna). Există și o altfel de muzică a toamnei, aceea a zilelor
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
stătea rezemat de un copac și, în seninătate și calm, predica mulțimii. Mi s-a spus că este Iisus. Era tocmai ce mă așteptam să văd, atât de mare era deosebirea între El și ascultătorii lui. Părul și barba sa aurie, îi dădeau o înfățișare cerească. El părea a fi cam de vreo 30 de ani. N-am văzut în viața mea o privire atât de senină și de dulce, un contrast izbitor între El și ascultătorii lui, cu bărbile lor
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
Să fii iubit de cineva îți dă putere, iar să iubești pe cineva îți dă curaj.” O iubire din tinerețe poate fi oricând depășită de o iubire de amurg, dar cu strălucire de zenit. Pășesc pe un covor de frunze aurii Pe-aleea teilor, în după-amiezi de toamnă Gândind înfiorat de va fi să-mi vii Să mă-ncălzești la pieptu-ți, scumpă doamnă...” (În amurg-Dan Mitrache) * Toți cei care ne-am născut pe acest Pământ avem propriile noastre temeri, uneori la
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
duios”. NORI BELLU. Partitură narativă. Cadență pierdută. Axare pe mesaj. Versuri-reportaj. „O toamnă târzie / cu trena lungă de ceață / cade pe tâmpla senină a țării”. Poezie patriotică rostită cu glas scăzut - „În țara mea / curg razele-fuioare de lumină - / țesând lanuri aurii de grâu...” -, fără surle și trâmbițe - „și-n augmentata strălucire / ce-și revarsă / plenitudinea celestă / naște / feeric rod de cuvinte / cu dor adânc de țară...”. Atracție pentru semnele belșugului/recoltei (nu doar în „Toamnă târzie”). Scântei de expresie. „[...] rostogoliri de
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Se părea că eram undeva sub pământ într-o peșteră sau o văgăună care părea că nu are fund. Dar acum să-ți povestesc de cel care a venit acolo la noi. Deasupra capului său era un nimb de lumină aurie și un semn pe trei laturi se arăta în acest nimb de lumină. În jurul lui îngerii făceau loc sunând din trâmbițe, gonind hoardele întunericului care se zvârcoleau în împotriviri îndârjite. Acesta însă trecea pășind încet printre ei izgonindu-i și
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
de energie din înalte ceruri Prin fulgi pufoși în orga iernii plânge, Acoperind cu alburi și petele de sânge A toamnei frunză prinsă-n joc de geruri. Acoperind cu alburi fir de grâne, Ne dă speranța plinelor hambare, Când câmpul auriu în plin de soare Sub secere și coase, va naște noua pâine. Azi câmpul auriu este alb ca varul Și dă speranța zilei, când țăranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu amnarul. La sfatul
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]
-
și petele de sânge A toamnei frunză prinsă-n joc de geruri. Acoperind cu alburi fir de grâne, Ne dă speranța plinelor hambare, Când câmpul auriu în plin de soare Sub secere și coase, va naște noua pâine. Azi câmpul auriu este alb ca varul Și dă speranța zilei, când țăranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu amnarul. La sfatul vetrei sale, clădește noi iluzii Cu socoteli pripite, dar pline de speranță Că iarna prinsă
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]
-
altarul sfânt.” (Nessebar, p. 55)sau această delicată, ingenuă “Invocație” ce se înalță la puritatea și vraja incantatorie a folclorului pentru copii sau a unui seducător, fascinant descântec “Soare, soare, sfinte soare,/Fii iar aur pe răzoare!/ Dă-ne raze aurii/Pavăză pentru copii!/ Dă-ne holde pe ogor,/Dă-ne pâine în cuptor/Mângâiere pentru flori/ Apă rece în izvor!...” (“Invocație”, p. 33) Mai declarative, mai prozaice, mai reanimate de undele unui autentic lirism mi se par unele poeme din
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
Autorului CEASUL MEU DE DOR Adun mereu coșuri cu flori, Să-ți le ofer zilnic în zori, Tu ești floarea mea aleasă, Dintre flori cea mai frumoasă. Cum se poate să nu-ți placă ție, A florilor culoare cea mai aurie. Tu ești cea mai perfectă sculptură, Dăruită omenirii de mama natură. În grădiniță, pe banca învechită, Roasă de vremuri și de ploi, Vom sta vreodată dragă iubită, Ținându-ne de mână amândoi? La ceasul meu de dor, Cu cărțile deschise
CEASUL MEU DE DOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368160_a_369489]
-
-mpodobește octombrie cu giuvaere Aprinse-n curcubeie. Ne-nvelește cu frunze În toamna desculță... Când arborii-s năluci, Și gândesc în culori visătoare, cărunte Iar luna înflorește a toamnă târzie... Iubește-mă acum, în octombrie, Când Dumnezeu pictează în roua aurie... În noiembrie, copacii rămân goi și singuri. Ce departe-i lumina, care trimite alte frunze! Iubește-mă acum, când pădurea se transformă În viori și în vise cu plete în vânt de lumină Și poți să-mi ridici o liră
ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368232_a_369561]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Un actor e întotdeauna gata să ne surâdă dintr-un orizont auriu, dacă facem reverență cu fața la el și cuprindem în conștiință o iubire, indisolubilă, ca venerația! Numele actorilor se autocaligrafiază în cartea spirituală a fiecărui neam cu istorie și fără frâie de mediocritate în calea culturii. Ceea ce e cardinal în ce primește
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
nu are busolă, nici miez. Sub ochii uluiți ai motanului, șoarecii joacă o piesă a Sheridanului. Cum vezi orbirea? Vezi și nu vezi. A te privi în interior e cam Quez.Să-ți pierzi vocea, abia atunci gândești o lumină aurie aruncată pe preș. Resentimentul și regimentul au fost înfrânte de |nero dementul. Referință Bibliografică: Marea hoinăreală / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1333, Anul IV, 25 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
DANSUL FLORILOR Roiesc florile-n livadă Albe, fragede, înmiresmate, Cu glasuri de fructe coapte. În jocul amețitor al vântului Se cerne neaua pământului, Pură, albă, diafană Pentru om și pentru țară. SEMEȚIA FLORILOR Miroase-a flori liliachiu Și argintiu și auriu. Bujorii își aprind obrajii în zori, Lalelele împodobesc grădinile Într-o paletă de culori Alese de un pictor uimitor. Iasomia miroase narcotizant. Trandafirul domnește mândru în palat, Ocrotit cu dragoste de împărat, Ales de bucătărese Să le-aducă dulceața la
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
puritate În lumina sufletelor adunate În liniștea pădurii, Departe de zgomotul lumii. Culegeau în buchete de soare Taina naturii nemuritoare. SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE Crescute în măreția naturii, În împărăția cerbului și a pădurii, Mărunte flori liliachii Înfloresc în pajiști aurii, Pe suprafețe întinse, De nimeni atinse. Ajunse în inima omului Îi inmiresmează sufletul, În cântece de păstori, În daruri de la miori, Pe plaiuri de sărbători. Elena Trifan Referință Bibliografică: GRUPAJ POEZII FLORI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
provizia doctorului de băuturi rare, posibil primite de la cei cu dare de mână pentru serviciile medicale de care au beneficiat. Dormitorul pus la dispoziția fetei avea un pat matrimonial peste care era așezată o cuvertura grea din catifea de culoare aurie, iar în mijlocul lui tronau pernuțe cusute cu fir de argint și aur de o mare valoare artistică. A aflat apoi de la Mircea că acestea și multe altele le-au primit de la bunicii din partea tatălui când s-au mutat în vilă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
s-a lipit, ca vrăjită, de acea linie în care cerul se unea cu marea. Clipa ce a urmat mi s-a furișat adânc în suflet... O imagine minunată îmi mângâia privirea: luna plină de mândrie, încununată de o lumină aurie, se ridica parcă din mare, pentru a-și lua locul ei pe cer. Un tablou de o rară frumusețe. Briza mării îmi alinta obrazul, răcorindu-l cu solzii undelor aurite... In aceste momente pline de miracol am simțit din nou
CLIPA PIERDUTĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370209_a_371538]
-
chiar deasupra adunării și ciuli urechile. Nu înțelegea ea prea multe din vorbele regelui, așa că, începu să se distreze, studiind fețele și veștmintele căpeteniilor. Toți aveau privirile încruntate, ca și când, un mare pericol îi pândea pe daci. Cușmele lor, aveau ornamente aurii și argintii, așa că nu era foarte greu să îi deosebești de alți războinici. Podoabele pe care le purtau pe piept păreau grele și purtau însemnele triburilor pe care le conduceau. Bristena era de-a dreptul fascinată de acele însemne. Tatăl
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
nu are busolă, nici miez. Sub ochii uluiți ai motanului, șoarecii joacă o piesă a Sheridanului. Cum vezi orbirea? Vezi și nu vezi. A te privi în interior e cam Quez. Să-ți pierzi vocea, abia atunci gândești o lumină aurie aruncată pe preș. Resentimentul și regimentul au fost înfrânte de |nero dementul. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: nu prea mă iubiți, dragilor / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1073, Anul III, 08 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
NU PREA MĂ IUBIŢI, DRAGILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353327_a_354656]
-
nu are busolă, nici miez. Sub ochii uluiți ai motanului, șoarecii joacă o piesă a Sheridanului. Cum vezi orbirea? Vezi și nu vezi. A te privi în interior e cam Quez. Să-ți pierzi vocea, abia atunci gândești o lumină aurie aruncată pe preș. Resentimentul și regimentul au fost înfrânte de |nero dementul. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Fumuri / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1078, Anul III, 13 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate Drepturile
FUMURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353340_a_354669]