1,813 matches
-
perspectiva capacității de reacție colectivă la noi, dar au evidențiat foarte acut absența liderilor. Și asta nu pentru că nu există persoane în măsură să conducă, ci pentru că lipsesc mecanismele necesare recunoașterii și acceptării lor. Avem aici o consecință a degringoladei axiologice din societatea românească. Nu doar că fiecare se consideră îndreptățit să introducă în matricea axiologică ce elemente consideră că merită atenție, dar le și ierarhizează potrivit unei viziuni personale. Se ajunge astfel la un relativism axiologic care minează, la rândul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
asta nu pentru că nu există persoane în măsură să conducă, ci pentru că lipsesc mecanismele necesare recunoașterii și acceptării lor. Avem aici o consecință a degringoladei axiologice din societatea românească. Nu doar că fiecare se consideră îndreptățit să introducă în matricea axiologică ce elemente consideră că merită atenție, dar le și ierarhizează potrivit unei viziuni personale. Se ajunge astfel la un relativism axiologic care minează, la rândul lui, capacitatea de reacție socială unitară. În cazul foarte multor tineri români aflați în ultimii
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o consecință a degringoladei axiologice din societatea românească. Nu doar că fiecare se consideră îndreptățit să introducă în matricea axiologică ce elemente consideră că merită atenție, dar le și ierarhizează potrivit unei viziuni personale. Se ajunge astfel la un relativism axiologic care minează, la rândul lui, capacitatea de reacție socială unitară. În cazul foarte multor tineri români aflați în ultimii ani de liceu se constată existența unei mari distanțe relative între, pe de o parte, poziționarea obiectivă (convențională) pe scara socială
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de Discursurile parlamentare ce ne ajută să intrăm și mai ușor în depresie când vedem prestația multora dintre membrii legislativului din perioada post revoluționară, toate au contribuit (și) în cazul meu la formarea unei atitudini specifice și a unei orientări axiologice puternic fundamentate. În aceste condiții îmi exprim speranța că eventualele derapaje vor fi, dacă nu iertate, măcar înțelese. Deși a reușit în mod exemplar să abordeze în profunzime toate temele de analiză pe care le-a abordat, regăsim la Petre
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
mele în raport cu celălalt într-un fel de ierarhie percepută cu necesitate subiectiv. Sau, mai corect, sesizată și subiectiv. Pentru că firesc este să ne așteptăm la popularea ecuației și cu elemente obiective. Acestea din urmă derivă din raportarea la o grilă axiologică relativ comună celor socializați într-un același areal spațio-cultural. Este vorba cel puțin de valorile care ocupă cele mai importante poziții în ierarhie. Dacă însă fiecare se așază pe acele poziții elementele care îl favorizează, nu mai vorbim de subiectivitate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
raportare la ceilalți își pierde sensul. Fiecare îl va „analiza” pe celălalt, îi va „arunca” o privire superioară și va trece mai departe mulțumit de sine. Astfel, constatăm că avem o concurență ridicată pentru stabilirea ocupantelor pozițiilor supraordonate în ierarhia axiologică. Îndrăznim să afirmăm chiar mai mult, și anume că asistăm la o tentativă de consolidare pe acele poziții a unor elemente care nici măcar nu ar trebui să poată fi introduse într-un asemenea grup. În urma unei cercetări de tip panel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
acuza în mod absolut ideile dezvoltării competențelor sau publicarea articolelor științifice în publicații de specialitate cu vizibilitate internațională, ridicăm problema disfuncționalităților care apar din aceste abordări. 4.3.2. Disfuncții cronicizate Situația devine cu atât mai halucinantă cu cât degringolada axiologică de care aminteam se cronicizează. Dacă Petre Andrei putea să afirme acum zeci de ani că „viața pe care o trăim noi astăzi nu mai seamănă cu cea din trecut. Se constată acum tendința către o viață extensivă, către superficialitate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ar vrea să-l înlocuiască prin altă morală, care să corespundă mai bine sufletului lor, prin forme și adevăruri noi, pe care să le impună și celor bătrâni (...)”<ref id=”2”>Petre Andrei, Sociologie generală ..., p. 48.</ref>. Această degringoladă axiologică, specifică generațiilor tinere din perioada interbelică, dar nu mai puțin străină tinerilor din debutul secolului XXI, este caracteristică de fapt perioadelor de criză, dar criza înțeleasă ca etapă de trecere între două secvențe distincte. Utilizând tot cuvintele lui Petre Andrei
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
membru al unei elite, fiecare dintre ei poate fi capabil de un relativ apostolat dacă simte că cei din jur îi împărtășesc valorile. Căpătând însă sentimentul inutilității în așteptarea consonanței intelectuale, preferă să emigreze din motive am spune mai degrabă axiologice decât economice. 4.3.4. Petre Andrei: un reper peren „Generația tânără o înțelegem și vrem să o călăuzim. Vrem o generație viguroasă, iubitoare de patrie, dar ordonată și înțelegătoare (Î), vrem o generație bine pregătită. Pregătirea științifică necesară nu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
conținuturi - sugestii metodologice Nota de prezentare a programei școlare descrie parcursul disciplinei de studiu, argumentează structura didactică adoptată și sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de vedere al finalităților studierii disciplinei respective. Valorile și atitudinile orientează dimensiunea axiologică și pe cea afectiv- atitudinală, aferente formării personalității elevului din perspectiva fiecărei discipline. Realizarea lor concretă derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia. Competențele specifice se formează pe durata unui an școlar; ele sunt
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
a Învăța lucruri noi despre istoria și specificul cultural și religios al celorlalte țări din care provin tinerii, să respecte celelalte religii, să manifeste toleranță față de persoanele de alte religii sau confesiuni sau față de persoanele cu deficiențe, să conștientizeze diversitatea axiologică ce caracterizează societatea contemporană. Metodele utilizate au fost specifice educației nonformale și au fost atent alese și utilizate de formatori special aleși pentru desfășurarea activităților de proiect. Ceea ce considerăm a fi mai important: am pus În contact grupuri de tineri
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
laborioasă intensă, desfășurată la nivelul conștiinței, problemele nerezolvate sunt transferate inconștientului care continuă activitatea combinatorie, transmițând permanent conștiinței, prin conexiune inversă, scheme-soluții. Conștiința îndeplinește funcția unei instanțe care validează multilateral soluția adevarată, falsă, certă, incertă, conșistentă, inconștentă, etc., sub raport axiologic (valoare, nonvaloare); de eficiență (eficientă, neeficientă); din punct de vedere etic (bună, rea); ca finalitate (dacă soluția concordă sau nu cu scopul urmărit), etc. Procesul de elaborare nu se încheie cu soluția, ci abia începe cu ea. Soluția trebuie încadrată
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Maftei 4. Bibliotecarul de ieri și de astăzi Mircea Regneală 5. Bibliotecarul școlar și biblioteca sa Constanța Dumitrășconiu 6. Informatizarea bibliotecilor vasluiene Voichița Dragomir 7. Repertoriul structurilor infodocumentare din România Biblioteca Națională a României Monica Greceanu 8. Biblioteca - un sistem axiologic și educațional Elena Leonte 9. Evaluarea competențelor prin certificare europeană Nicoleta Marinescu 10. Conferința Națională a bibliotecarilor C.C.D.Vaslui , 20-22 mai 2 Valentina Lupu 11. Un cuvânt pentru suflet Sorin Popoiu 12. Slujind cartea... Valentina Lupu 13. Armonii muzicale Cristin
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
1987, p.12) Expresia materializată a funcționalității și eficienței unei aptitudini este performanța. O combinație specifică aptitudinilor care asigură posibilitatea realizării creatoare și originale a unei activități constituie talentul. În structura talentului, trăsăturile de personalitate (pasiunea, voința, interesele, activismul, orientarea axiologică) au o pondere mai mare decât în structura aptitudinilor. Geniul cel mai înalt nivel la care se poate realiza dezvoltarea și integrarea aptitudinilor. După gradul de specializare deosebim: aptitudini generale (inteligența); aptitudini speciale (aptitudini profesionale) Categorii de aptitudini: 1. Aptitudinea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
afectivă, atmosfera de deschidere sufletească și cunoașterea adâncă a elevilor. Chiar dacă interdisciplinaritatea nu se armonizează deplin între anumite discipline, este deosebit de important ca informațiile care parvin elevilor să nu fie antinomice. Elementele de conținut ale disciplinelor de învățământ trebuie articulate axiologic (de pildă ceea ce se afirmă la biologie nu se va infirma la ora de Religie și invers). E necesară o rigoare critică, dar și onestitate și sinceritate. Interdisciplinaritatea nu complică procesul instructiv educativ, ci extinde și adâncește conexiunile dintre discipline
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nou); persoana desemnează individul așa cum apare el în relațiile interumane; personajul denumește atitudinile și conduitele persoanei impuse de rolurile jucate în societate. Personalitatea definește complexitatea omului ca întreg, exprimă unitatea bio-psiho-socială a omului ca purtător a funcțiilor epistemice, pragmatice și axiologice (Popescu-Neveanu, P.,1978). Personalitatea se formează și se dezvoltă prin socializare, enculturație, educație, activitate socială, muncă, învățare, creație. Sub raport psihologic, personalitatea se identifică „în mare” cu sistemul psihic uman; în literatura de specialitate se realizează distincția între ceea ce este
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
motivație, afectivitate, atitudini). Referindu-se la fenomenul vocațional, P.P Neveanu precizează că acesta „implică o sinteză coerentă, de forțe instrumentale și valori socio-morale, o interacțiune optimă între aptitudini pentru ceva și atitudinile față de același obiect în cadrul unei înalte conștiințe axiologice și în baza unei viguroase tendințe de autodepășire” (1978). Autor al modelului bifactoral al creativității, P.P. Neveanu considera creativitatea interacțiunea optimă între vectorii creativi și operațiile generative. Segmentul aptitudinal se referă la mijloacele cognitiv-instrumentale ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
prezent, se concep și se derulează în practică tot mai multe proiecte de educare a creativității (știință, tehnică, învățământ). În acest context, creativitatea se impune atenției educatorilor ca una din valorile formative esențiale care ocupă un loc central în sistemul axiologic, definitoriu pentru însuși idealul educațional. Astfel, idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative. Ca atare, reforma în învățământul primar propune noi finalități, printre care și înzestrarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre hiperglobaliști (sau radicali), pe de o parte, și, pe de altă parte, sceptici, cărora li se alătură așa-zișii transformaționaliști, într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic a primelor două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră axiologic. Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului și deplâng extinderea monopolului
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
curent teoretic feminist al Relațiilor Internaționale poate aduce mai mult conținut și claritate acestor considerații introductive. Reducerea lor la un singur curent este imposibilă din cauza diversității și, mai ales, dat fiind că între ele există diferențe epistemologice, metodologice, ontologice și axiologice semnificative. În ultimele decenii, majoritatea teoriilor politice feministe au dobândit proiecții în domeniul Relațiilor Internaționale, ca disciplină, deși au apărut mult mai târziu decât echivalentul lor în teoria politică pură. Literatura de specialitate este foarte recentă (primele încercări datând din
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
fundalul pânzei La famille du peintre care ar fi rămas, în viziunea perspectivei lineare, prezență virtualizantă, capătă un supliment de importanță și devine un actor sintactic aproape de aceeași importanță cu Marguerite și jucătorii de șah. Pentru întărirea ideii de egalizare axiologică prin prăbușirea actorilor antropomorfi și promovarea choseității, este citat din nou Matisse: „În tablourile mele nici un aspect nu este mai important decât altul”. Beyaert pune astfel în evidență precarizarea figurii ca particularitate fundamentală a creației lui Matisse. În accepția ei
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
L’égalisation des valeurs, o nuanțare. Suspendarea reperajelor iconice, sugerată prin unele figuri carențate, devine mai evidentă prin asocierea cu figurile seriale și de ornament. Autoarea observă că tablourile lui Matisse creează privitorului impresia accentuată a pierderii reperelor topologice și axiologice. În acest vertige al receptării, actorii antropomorfi din La famille du peintre sunt favorizați de manifestarea constant monocromatică, actanților li se distribuie același grad de prezență, cantitățile și calitățile cromatice sunt aproximativ aceleași și faptele tensive au aproape aceeași intensitate
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
determinismului”. Această primă interpretare a libertății este totalmente criticabilă. Omul care s-ar considera înafara constrângerilor și-ar conferi atributul libertății oricăror elanuri spointane care ar confunda dorința cu voința și ar da curs, fără cenzură rațională și fără triaj axiologic pulsațiilor vitale pornite din abisurile subconștientului, s-ar supune,în fond, unor constrângeri tiranice ale unui determinism psihologic implacabil. Ar deveni un simplu automat, cu singura deosebire că, aderând tacit la principiul CARPE DIEM, își creează iluzia de a fi
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
guvernată de un determinism pe care indiferența nu-l oprește nici să acționeze și nici să refuze acordul proiectelor noastre, cu realizarea lor. Totodată, ea se sprijină pe ipoteza subiacentă, greu de susținut, că trăim într-o lume fără repere axiologice, în care toate alegerile sunt echivalente. Ori, dacă ar fi așa, alegerea între variantele de acțiune nu are sens, decizia devine arbitrară, iar libertatea imaginară. Respingând această interpretare, nu putem însă să nu menționăm că ea surprinde, totuși, un prim
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]