10,353 matches
-
footnote Organizația Națiunilor Unite (1992), Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC). footnote> În plus față de gazele cu efect de seră, prin arderea combustibililor fosili sunt emiși în atmosferă și poluanți cu efect de acidifiere și eutrofizare (oxizi de azot, dioxid de sulf) care, în urma reacțiilor cu vapori de apă din atmosferă dau naștere la ploi acide, al căror impact asupra mediului natural și construit se manifestă din ce în ce mai pregnant. Clădirile, sculpturile și monumentele din marmură sunt deosebit de vulnerabile, deoarece acizii
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
în scopuri industriale, pentru producerea de abur industrial și de căldură, precum și de căldură în spații rezidențiale și comerciale. Gazul natural conține în principal metan (în general peste 85%), precum și diferite cantități de etan, propan, butan, gaz inert (de obicei azot, dioxid de carbon și heliu). Valoarea calorică a gazelor naturale variază între 33,3 și 42 MJ/Nm3, în funcție de zona geografică din care provin. Prin arderea gazelor naturale rezultă în special poluanți gazoși: monoxid și dioxid de carbon, dioxid de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
volatili ca efect al arderii incomplete. Chiar și în cazanele operate cu o eficiență de combustie slabă, suma cantităților de metan, monoxid de carbon și compuși organici volatili nu este semnificativă în comparație cu nivelurile de dioxid de carbon. Formarea protoxidului de azot (N2O) în timpul procesului de ardere este influențată de doi factori cuptor-zonă. Emisiile de N2O sunt reduse la minim atunci când temperaturile de ardere sunt menținute la niveluri ridicate (peste 420°C) și excesul de oxigen este menținut la un nivel minim
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
activitate geotermală, după mai multe decenii de utilizare intensivă, limitează în timp perioada de exploatare, deși este o sursă regenerabilă. Utilizarea energiei solare Efectele negative ale utilizării energiei solare sunt legate de faptul că cele mai multe celule fotovoltaice conțin trifluorură de azot, poluant care persistă în atmosferă aproximativ 550 de ani și este considerat printre primele cinci gaze care produc efectul de seră ce urmează a fi inclus în acordurile post-Kyoto. Nu este de neglijat nici faptul că prin dimensiunile lor, instalațiile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
naționale de gaze cu efect de seră, ediția 2006, indică, în volumul 2, subcapitolul „Surse staționare”, factori de emisie pentru celelalte gaze cu efect de seră rezultate în urma arderii combustibililor fosili, și anume pentru metan (CH4) și pentru protoxidul de azot (N2O). 4.2.1.3.2. Emisie unitară (factor de emisie) pentru metan (CH4) 4.2.1.3.3. Emisie unitară (factor de emisie) pentru protoxidul de azot (N2O) 4.2.1.3.4. Costurile investiției în sisteme de captare
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
arderii combustibililor fosili, și anume pentru metan (CH4) și pentru protoxidul de azot (N2O). 4.2.1.3.2. Emisie unitară (factor de emisie) pentru metan (CH4) 4.2.1.3.3. Emisie unitară (factor de emisie) pentru protoxidul de azot (N2O) 4.2.1.3.4. Costurile investiției în sisteme de captare și stocare a dioxidului de carbon Acest indicator se referă la costul instalării unui sistem de captare și stocare a dioxidului de carbon aferent unei instalații noi sau
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
the Annual Energy Outlook 2013. footnote>. 4.2.1.3.5. Costurile investiției în sisteme de control NOx redus Indicatorul se referă la costul instalării unui sistem de control al arderii ce are ca efect scăderea concentrațiilor de oxizi de azot (NOx) în gazele de ardere și este exprimat în dolari/kWh. Aplicarea acestui sistem de control al arderii conduce atât la reducerea cu până la 50% a emisiilor de NOx, cât și, prin eficientizarea procesului de ardere, la creșterea eficienței instalației
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de hidroxid de calciu și hidroxid de sodiu”, Analele Universității „C. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, nr. 1/2011, http://www.utgjiu.ro/ revista/ing/pdf/2011-1/20 SCHIOPU EMIL CATALIN.pdf, accesat la data de 12.01.2013. footnote>; oxizi de azot (NOx) - rezultați ca urmare a oxidării azotului din aerul folosit pentru combustie; particule în suspensie - provenite preponderent din antrenarea cenușii, dar și din impuritățile solide din cărbuni; metale grele - provenite din cantitatea de steril conținută în cărbuni; dioxine și furani
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
sodiu”, Analele Universității „C. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, nr. 1/2011, http://www.utgjiu.ro/ revista/ing/pdf/2011-1/20 SCHIOPU EMIL CATALIN.pdf, accesat la data de 12.01.2013. footnote>; oxizi de azot (NOx) - rezultați ca urmare a oxidării azotului din aerul folosit pentru combustie; particule în suspensie - provenite preponderent din antrenarea cenușii, dar și din impuritățile solide din cărbuni; metale grele - provenite din cantitatea de steril conținută în cărbuni; dioxine și furani - compuși clorurați cu grad ridicat de toxicitate
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a emisiilor secundare, și la un randament termic comparabil sau ușor mai mare decât cel al instalațiilor convenționale de ardere pe cărbune. Din cauza temperaturii scăzute de ardere, nu se formează NOx termici, iar NOx din combustibil (NOx generați de oxidarea azotului din combustibil) pot fi reduși în timpul arderii prin introducerea de amoniac în zona de încărcare sau înaintea turbinei cu gaz. Ca în cazul combustiei în strat fluidizat la presiune atmosferică este posibil să se diferențieze sistemele de combustie în strat
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cum ar fi compușii de sulf din care este extras sulful apar ca sulf elementar sau acid sulfuric, ambele fiind produse secundare valoroase. Datorită atmosferei reducătoare din gazeificator, în timpul procesului de gazeificare nu se formează NOx. Amoniacul format prin reacția azot/hidrogen este stripat cu apele de proces, ca de altfel și clorurile, care ar putea altfel forma acizi. În IGCC, gazul de sinteză curat rămas după separarea poluantului este utilizat, în întregime sau parțial, pentru a alimenta o turbină de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
presiune gazeificatorului și produce căldură pentru a genera abur gazeificatorului sau pentru alte aplicații. Sistemele IGCC cu curățare la rece a gazului sunt în măsură să realizeze valori relativ scăzute ale emisiilor de NOx. Acest lucru se datorează faptului că azotul conținut în combustibil este aproape eliminat în scruberul secțiunii de purificare a gazului rece. Formarea de NOx termic în camera de ardere a turbinei cu gaze este suprimată prin saturarea gazului cu abur înainte de ardere și prin diluare cu azot
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
azotul conținut în combustibil este aproape eliminat în scruberul secțiunii de purificare a gazului rece. Formarea de NOx termic în camera de ardere a turbinei cu gaze este suprimată prin saturarea gazului cu abur înainte de ardere și prin diluare cu azot de la unitatea de separare a aerului. Aceste măsuri de reducere a emisiilor au ca rezultat emisii de NOx de sub 25 mg/Nm3 la un conținut de oxigen de 15% în gazele de ardere. De asemenea, sistemul reduce semnificativ cantitatea de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de a forma particule de cocs; formarea depunerilor corozive. Primele două puncte sunt cauzate de greutatea moleculară ridicată și de natura asfaltică a unor constituenți. Al doilea și al treilea punct rezultă din prezența în combustibil a sulfului și a azotului, precum și a vanadiului și a altor metale. Prin formarea unei emulsii, efectele fizice ale adaosului de apă îmbunătățesc proprietățile de ardere prin creșterea atomizării. Ca urmare a formării, creșterii și ruperii bulelor de vapori, în interiorul picăturii supraîncălzite se produc microexplozii
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
inventarelor naționale de gaze cu efect de seră, ediția 2006 indică, în volumul 2, subcapitolul „Surse staționare”, factori de emisie pentru celelalte gaze cu efect de seră rezultate în urma arderii combustibililor fosili, și anume pentru metan (CH4) și protoxidul de azot (N2O). 5.2.1.2.3.2. Emisie unitară (factor de emisie) pentru metan (CH4) În tabelul 5.10 sunt prezentați factorii de emisie pentru metan, indicați de Ghidul IPCC 2006, pentru tehnicile analizate. Pentru a asigura o uniformitate a
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a asigura o uniformitate a abordării în ceea ce privește exprimarea factorilor de emisie și pentru obținerea de valori semnificative, a fost utilizată unitatea de măsură g CH4/tep. 5.2.1.2.3.3. Emisie unitară (factor de emisie) pentru protoxidul de azot (N2O) În tabelul 5.11 sunt prezentați factorii de emisie pentru protoxidul de azot, indicați de Ghidul IPCC 2006, pentru tehnicile analizate. Pentru a asigura o uniformitate a abordării în ceea ce privește exprimarea factorilor de emisie și pentru obținerea de valori semnificative
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de valori semnificative, a fost utilizată unitatea de măsură g CH4/tep. 5.2.1.2.3.3. Emisie unitară (factor de emisie) pentru protoxidul de azot (N2O) În tabelul 5.11 sunt prezentați factorii de emisie pentru protoxidul de azot, indicați de Ghidul IPCC 2006, pentru tehnicile analizate. Pentru a asigura o uniformitate a abordării în ceea ce privește exprimarea factorilor de emisie și pentru obținerea de valori semnificative, a fost utilizată unitatea de măsură g N2O/tep. Tehnologie Costurile investiției în CSC
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
the Annual Energy Outlook 2013. 5.2.1.2.3.5. Costurile investiției în sisteme de control NOx redus Indicatorul se referă la costul instalării unui sistem de control al arderii ce are ca efect scăderea concentrațiilor de oxizi de azot în gazele de ardere (NOx) și este exprimat în dolari/kWh. Aplicarea acestui sistem de control al arderii conduce atât la reducerea cu până la 50% a emisiilor de NOx, cât și, prin eficientizarea procesului de ardere, la creșterea eficienței instalației
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
energiei; promovarea surselor de energie regenerabile; dezvoltarea și promovarea de tehnologii având un nivel scăzut sau zero de emisii de gaze cu efect de seră; creșterea proporției biocarburanților durabili (obținuți din deșeuri); limitarea/interzicerea utilizării îngrășămintelor chimice pe bază de azot și utilizarea pe scară mai largă a dejecțiilor animaliere, ca alternativă; măsuri de reducere a emisiilor de metan provenite din depozitarea deșeurilor menajere și asimilabile; captarea și stocarea dioxidului de carbon; măsuri pentru creșterea eficienței energetice. În cadrul capitolelor 2 și
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
foarte mult, nivelul minim fiind un criteriu al calității. Substanța uscată Substanța uscată din produsele horticole are în componență în primul rând substanțe organice, dar și o cantitate redusă de substanțe minerale. Substanțele organice, compuși ai carbonului, hidrogenului, oxigenului și azotului, formează și constituie peste 95% din substanța uscată. Substanța uscată totală (%) obținută prin evaporarea umidității totale, în condiții de laborator, constituie rezultatul unei determinări foarte răspândite, efectuându-se la etuvă sau prin distilare antrenare. Substanța uscată solubilă (0Bx) este determinată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
K, Ca, Mg, Na). În cantități foarte mici se găsesc microelementele: Cl (rol hidroregulator) și Fe, Cu, Co, Mo (rol catalitic). În cantități infime sub raport cantitativ se găsesc ultramicroelementele: B (rol hidroregulator și catalitic) și Mn, Zn (rol catalitic). Azotul se găsește în legume și fructe în cantități care variază între 0,05 și 4 %, cele mai mari valori fiind determinate la migdale. Fosforul Conținut maxim este înregistrat la următoarele produse horticole: usturoi (134 mg/100 g), ciuperci (123 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
expoziția terenului, regimul de precipitații, fertilizarea sau irigațiile, influențează compoziția chimică a produselor horticole, având efect asupra capacității lor de păstrare. În 1967, Perring a descoperit corelația între capacitatea de păstrare bună a merelor și conținutul lor mai redus în azot, dar mai ridicat în calciu. Brown și colab., 1968, au stabilit legătura între un conținut relativ mai ridicat în P și K al merelor și capacitatea de păstrare bună. În țara noastră, cartarea agrochimică a terenurilor pe care au fost
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de 60:30:30, iar culturile nefertilizate produc bulbi care se păstrează mai bine decât cei care provin din culturi cu exces de fertilizare. Bolile de depozit ale cepei uscate sunt favorizate în mod semnificativ de excesul de îngrășăminte cu azot în forma amoniacală și cu fosfor. S-a mai constat că solurile sodice saline produc bulbi care se păstrează mai bine (Rostter, N. și colab., 1994). Rădăcinoasele trebuie fertilizate moderat cu doze de N 50: P 120: K 120 kg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aplicată fazial, în reprize egale și diferențiat în funcție de tipul culturii (irigat/neirigat). Cele mai mici pierderi în depozite le-a avut soiul Desirée, provenind dintr-o cultură neirigată, fertilizat cu N220:P130:K120 (Frâncu, și colab., 1983). Dozele unilaterale de azot sau dozele exagerate în îngrășăminte reduc capacitatea de păstrare. Varza albă de căpățână pentru păstrare (conform STAS R 9127/8-74) se recomandă să provină din culturi în care fertilizarea cu azot nu a depășit 200 kg s.a./ha. Influența azotului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
P130:K120 (Frâncu, și colab., 1983). Dozele unilaterale de azot sau dozele exagerate în îngrășăminte reduc capacitatea de păstrare. Varza albă de căpățână pentru păstrare (conform STAS R 9127/8-74) se recomandă să provină din culturi în care fertilizarea cu azot nu a depășit 200 kg s.a./ha. Influența azotului. Se cunoaște rolul complex al azotului în metabolismul vegetal. Sporirea conținutului în azot prin fertilizare, determină creșterea în dimensiuni a celulelor, intensificarea respirației și mărirea sensibilității legumelor sau fructelor la bolile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]