1,639 matches
-
doar că sunt ceva mai mare. A crescut, s-a voinicit, a devenit cam pătrat. Mai roșește însă! 23 septembrie 1954 Ziceam zilele acestea că m-am săturat de toamna asta nesfârșită, că nu pot suporta la infinit cerul de azur. În sinea mea mergeam și mai departe și-mi spuneam că primăvara veșnică din insulele minunate ale Oceaniei nu e făcută pentru mine, și renunțam la visurile de odinioară de a-mi petrece viața într-un paradis terestru, cu cerul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
s-o-ndure biata ta piele croită zgârcit - pentru că cerul și cu iarba s-au încurcat împreună. Să resimți frumusețea peisajului ca pe o amenințare, ca pe legănarea unei pendule devorându-și singură tic-tac-ul, suind cu tine deasupra ierbii până-n azurul buimac și lepădându-te acolo sus, sau coborând, strivindu-te în negrul bătucit al mormântului și lepădându-te. Această minoritate germană era privită de ceilalți ca insulă a friților naziști, dar ea se vedea pe sine ca insulă a celor
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
țoșcă plină cu toate bunătățile. Vai, ce urât, Doamne, ce urât! Dă-o-ncolo, Doamne! Chiar c-ai făcut-o de oaie, ce mai! Dar... n-avem ce face. Apropo, cum stai cu reumatismul? Ai mai fost pe Coasta de Azur? Știi ceva? Tu, la reumatismul ăla păcătos ai mare nevoie de căldură. Tiii! Ce bine s-a potrivit! Chiar azi am adus de pe câmp împreună cu frații mei, bineînțeles un transport de combustibil solid. Da, da! Cred că am găsit exact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Lui se cuvine floarea cu sufletul aleasă, Lui - fericirea noastră de-a fi stăpâni în casă, Lui Ceaușescu - omul, azi, sinceră urare: Să duceți România pe culmi nepieritoare!“ („Gând suprem“, Ramuri, 15 ianuarie 1978 ) „Laudă ție vestită fiică a neamului, Azur animând zorii câmpiei, Boare mângâind ape și spice, Lumină dragostei și omeniei, Fereastră binelui pentru toți, Fântână bucuriei de a zidi, Solie fericirii și păcii, Flamură vie împurpurând veșnicii.“ („Laudă“, România literară, 5 ianuarie 1989) HOBANA Ion „Scriitorii sunt ajutoare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ochii-n viitor.“ („Dedicație“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 423) POSTELNICU Ioana „Un glas se înalță deasupra lumii întregi și înconjoară globul. Un glas care se ridică din piepturile omenirii întregi ajungând până la bolta de azur ce învăluie Terra cu podoabele ei de stele și aștri. Cu deosebită putere s-a înălțat acest glas de pace din forul reprezentativ al patriei noastre, prin cuvântul de înaltă responsabilitate al tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin Apelul adresat de Marea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acum, sub geniala conducere a Partidului Comunist, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Luceafărul, 22 august 1974) DUȚESCU Mihai „În amfiteatrele toamnei Tricolorul este o coloană de marmoră, de marmoră de Rușchița. Capitelul ei orbitor duce însemnele țării spre azur. Sus, în împărăția luminii, proiecția țării este o pasăre liberă, zburând. Sus, în împărăția luminii, proiecția fiecăruia dintre noi este o voință în mers. Ceasul istoriei bate egal și înalt. În jurul partidului suntem un cor de flacără și iubire.“ (Ramuri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
patului neșifonat îi părea plin de nuferi calzi când soarele strălucește peste ei, înviorându-le existența, iar somnul liniștit venea ușor și pe furiș. Viața îi părea frumoasă ca atunci când nu te mai saturi să privești stelele pe cer sau azurul unei dimineți care te încântă. Nu mai exista nici o mamă mai fericită ca ea. Vedea viața în miliarde de culori. Toate barierele de până atunci le frânse iar impedimentele care le întâlnise, acum erau un obstacol depășit. Făcuse față cu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Ceea ce-i preocupa pe ei și le ocupa tot timpul era cum să prindă cu scoci afișe cu eterna și fascinanta Românie (Castelul Bran, Marea Neagră etc.), ca să știe, la o adică, turistul de pe Croazetă ce ratează venind pe Coasta de Azur în loc de Mamaia sau Moeciu... Nu lipseau decât mileurile, canceurile și ștergarele artizanat. în orice caz, contrastul între această imagine a României (meșteșugită în birourile capitonate ale ministerelor) și filmul lui Mungiu (dur, direct, fără înflorituri) este imens. în același timp
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ca să urmăresc ceremonia decernării premiilor în sala LumiŁre. Dacă nu ești un snob irecuperabil care ține să fie văzut, Debussy (locul în care se strigă, în prima seară a competiției imediat după genericul festivalului cu treptele urcând din mare în azur , Raoul ! ; tot între paranteze : nimeni nu știe cine e Raoul) e sala ideală : nu sunt decât criticii și jurnaliștii acreditați, se stă lejer, cu picioarele pe scaunele din față, se poate râde în voie de toate caraghioslâcurile de pe scena Lumiere
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
dacă ești în stare să fii soț, dar un soț adevărat. Cît privește ce-a fost între noi, am o rugăminte... Spune-o. Nu-i povesti Liviei niciodată. Promiți? Jur!... "Mă jur pe-ntîia zi a firii,/ Mă jur pe ultimu-i azur", încep eu cu glas scăzut jurămîntul din Demonul lui Lermontov. Tamara surîde, îmbătată de vorbe, scuturîndu-și din nou părul, răsfirîndu-și-l cu același gest scurt al mîinii. Doamne! oftează ea, cred că azi se sfîrșește chinul meu de șase ani... Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
într-un colț cu GB, ale cărui articole le-ai tradus tu; mai erau și Daisy Kern și Bubi G. În orice caz, sunt vreo sută de persoane oarecum cunoscute care profită de vremea asta superbă, făcută din sidef și azur sclipitor. Am stat pe plajă până la douăsprezece și jumătate, apoi toaletă prelungită; pe urmă la Delureanu, tot singură la masa mea, prima pe stânga după obișnuita masă mare; pe rând au sosit: Miracovici, care vrea să-ți dea adresa surorii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
scrisorile pe care ți le-am scris mereu între orele 4 și 7! Înserările astea calme - vizitele intempestive survin mai ales dimineața și noaptea - singurătatea plăcută, liniștitoare, a acestor ceasuri... În fiecare zi, o altă lumină îmi scaldă ferestrele în azur; nu e literatură, e ceva ce face parte din viața mea actuală, ca și figura concentrată și ermetică pe care o am în tramvai, pe stradă; fosta mea personalitate - acoperită, pierdută, dispărută, uitată! [...] Modesta carte poștală joacă un rol de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
antistressul), dar am reușit să facem față situației până la urmă. Dimineața de 14 iulie 1997 - luni, am început-o cu semi-voie bună, făcând eforturi amândoi să depășim momentul de insatisfacție și disconfort. În speranța de a pătrunde misterul Coastei de Azur am refuzat să mergem pe autostradă, parcurgând Nisa și Cannes-ul pe drumuri naționale, supraaglomerate, dar care nu ne-au satisfăcut curiozitatea. Putem doar spune că am trecut pe acolo pe unde lumea bună își joacă banii și viața la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
amintesc În detaliu, dar aparținând unei veri de dinaintea acelui 1906, adică anterior datei de pe prima etichetă cu numele localității În care n-am mai călcat de atunci, nu reușesc să deslușesc nici o aripă, nici o fluturare de aripă, nici o licărire de azur, nici o floare Împodobită cu fluturi, de parcă o piază rea s-ar fi abătut asupra coastei adriatice, făcând invizibile „lepidele“ (după cum se exprimă argotic unii dintre noi). Exact așa s-ar putea simți Într-o bună zi un entomolog, când tropăind
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
dintre care unele au o singură cale pentru intrare și ieșire, altele dețin mai multe coridoare de contact cu exterioritatea sau se află construite circumsferic, dispuse în jurul unui centru-ieșire liber spre care își revarsă brațele precum ramurile unei delte în azurul marin. Reprezentarea grafică a labirintului este realizată, cu precădere, din perspectiva înălțimii. Un labirint nu poate fi reprodus pictural, dar nici măcar privit decât de sus, de la înălțime, iar creația sa propriu-zisă se realizează după proiectul, schița ce l-a imaginat
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
luptători Luminați de fulgeri repezi, trecători. AL. DEPĂRĂȚEANU Tânăr a murit și Al. Depărățeanu (1834-1865), care a rămas cu reputația unui neologizant rizibil: Și bellă, grațioasă, ca astra tremurândă Ce spuntă-ntîi pe ceruri era Ella de blândă. Din ochii ei azurul tot sufletul răpea, Din buză-i toată vorba "amor, amor" zicea. De fapt, franțuzismele și italienismele sunt prea multe pentru o operă poetică: verdură, mund, vermeliu, eclatant, nemic, vil, folastru, gueră, famă, donzelă, capelură, selbă etc. Și muntenismul e reprobabil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dorinței - ce este dispare - Iar el e emirul, și toate le are. Spre bătrânețe poetul vede lumea descărnată, redusă la esențe și sunete. Elogiază harpele, nestematele, candizii nenufari și în general florile. Sufletul lui cântă ca duhurile din Paradis: Clar azur și soare de-aur este inima mea toată, Și pe când rămâne corpul sub destinul cunoscut Peste sufletu-n urcare este greu ca să mai poată Să apese-amărăciunea din prezent sau din trecut - Clar azur și soare de-aur este inima mea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui cântă ca duhurile din Paradis: Clar azur și soare de-aur este inima mea toată, Și pe când rămâne corpul sub destinul cunoscut Peste sufletu-n urcare este greu ca să mai poată Să apese-amărăciunea din prezent sau din trecut - Clar azur și soare de-aur este inima mea toată. Apropierea morții îi dă extaze, cu sentimentul confuziei între viață și neființă: Sub a soarelui lumină Șoapte umblă prin grădină, Fluturi zboară sub cais, Bătrânețea e un vis. Ca Horațiu, Macedonski își
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care nu se face deloc descripția insectei, ci se studiază raporturile între această formă minusculă și durabilă cu întreg câmpul cosmic, până la Geneză: Sunt poate milioane de ani de-atunci, - o, Soare! De când tu cel ce astăzi urci bolțile de-azur Erai de-abia o pată prin neguri călătoare, O forță-n mers ce-și caută o formă și-un contur. Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul, Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii, Înflăcărat deodată a luminat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Erai de-abia o pată prin neguri călătoare, O forță-n mers ce-și caută o formă și-un contur. Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul, Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii, Înflăcărat deodată a luminat azurul Și ale mele negre și mari melancolii. Așa erai pe vremea întîiei aurore, Pe când eu, negrul greier, rapsodul fără glas Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele sonore, Așa am fost de-a pururi și-același am rămas. Eu sunt întîiul sunet care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lespezi funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi sfărâma sub pleoape tot spațiul din jur Și-mi voi culca suspinul pe norul meu: șalupă Ritmată de arhangheli, la proră și la pupă, Cu aripile vâsle prin valul de azur. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri șalupa mea să treacă, Iat tu, frumoasă lume, să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adîncuri fără fund. LUCIAN BLAGA Întâile versuri ale lui Lucian Blaga (Poemele Luminii) au o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fundamentale, o inițiere prin imagini esențiale și practici muzicale. Cu toate acestea, în aplicare, ermetismul lui Barbu este adesea numai o formă de dificultate filologică. Astfel aceste strofe: Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea, Meduzele când plimbă sub clopotele verzi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
explicat în cuvinte omenești. Credința Legionară se cucerește pas cu pas, treaptă cu treaptă, căderi și înălțări, mormânt lângă mormânt. Legionarul chinuit de toate frământările și greutățile omenești, lovit de toate mișeliile dușmanului, în anevoiosul său drum adulmecă înălțimile și azurul cerului și urcă către Dumnezeu, Golgota dată lui. Mișcarea Legionară e armonie de suflete. Tot legionarul se împlinește numai în cadrul acestei armonii. El merge pe linia onoarei, a trăirii aspre și severe. El este omul măsurii, bunului simț și al
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan), București, 1982; Contururi teatrologice, București, 1983; Autumnale, Iași, 1985; Ostrovul iubirii, București, 1986; Ducatul cedrilor de seară, București, 1988; Essais sur les arts du spectacle contemporain, București, 1988; Lebedele asfințirii, București, 1990; Ești tu, azurul învierii, București, 1991; Cu zenitul somnului rodirii, București, 1992; Retorica iubirii, pref. Irina Petraș, București, 1993; Tu, monolog liric, București, 1993; Și nourii edenelor plutiri, București, 1994; Crugul venerelor nopți, București, 1994; Somnul și plutirea învierii, București, 1994; Colina crinelor
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
Ducatul cerbilor căderii, București, 1995; Edenul selenelor veri, București, 1995; Ducatul artemizelor nuntiri, București, 1996; Roua și nuntirea învierii, București, 1997; Corola sacrelor lumini, Arad, 1997; Cocorii miruitelor nuntiri, București, 1997; Contururi spectacologice, București, 1998; Rondeluri crepusculare, Râmnicu Vâlcea, 1998; Azurul paltinilor verii, București, 1999; Cu somnul cerbilor nomazi, Constanța, 1999; Empireul viselor ucise, București, 1999; Dumbrava heruvimelor dormiri, Constanța, 2000; Nuntirea nuferilor dezrobirii, Videle, 2001; Regatul mirilor rubini, Constanța, 2001; Ducatul cerbilor robirii, Videle, 2002; Rondeluri antume, Constanța, 2003. Repere
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]