3,148 matches
-
la doar 0,10/0,20 m adâncime și dispunea sau nu de gropi pentru pari, podeaua era bătătorită simplu și conținea o vatră de foc. Pentru secolele VI-XI, locuințele aveau o singură cameră, ridicată pe un schelet din bârne de lemn, fixat pe centru și pe laterale, în gropi adâncite, finalizat cu un acoperiș în două ape. Lemnul folosit la construcția caselor era, de regulă, luat din pădurile situate în apropiere. De obicei, s-a întrebuințat lemnul de esență
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la țară, locuri de arat și animale. Vacile dădeau câte douăzeci de litri de lapte pe zi, pe puțin. Veneau cu el la București, nu era departe. Dacă plecau la trei noaptea dintr-acolo, pe la începutul amiezii ridicau drumul de bârne al camioanelor. După ce se însuflețeau cu rachiu, străbăteau Grivita în goană, bătând burțile cailor, și se opreau pe la casele oamenilor cu stare, deșertau bidoanele, ascundeau banii în chimirele late de piele și până la căderea serii erau la drumul jumătate. Sâmbăta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o americă spălată. O zgură murdară, luată de vânt, se așternuse în curtea lor. Locurile arse fumegau încă și peste toată mahalaua plutea un miros încins de cârpă. Înserarea tristă cuprinsese Cuțarida. Pompierii tot nu plecaseră. Loveau cu târnăcoapele în bârnele fumegânde. Zidarii, cu muierile, stringeau trentele scăpate, pe jumătate pârjolite. Fetei îi veni să plângă fără să știe de ce. Trase în piept aerul iute, plin de fum, și intră în casă. - Da unde umbli, fată? o luă la zor coana
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la întoarcere. Vetei îi venise să râdă. Tot o mai credeau un copil. Era o zi senină și friguroasă. Fata privise Cuțarida. Străzile, pustii. Prin curțile vecinilor se auzeau gramofoanele. În bătătura lui Tănase niște meșteri ridicau altă casă din bârne. Gunoierul dădea ajutor cu nevastă-sa. Se întoarse. În ușa lui, ieșise Procopie, numai într-o flanelă strânsă pe gât. Privea soarele alb, lucios, care aluneca peste maidan. - Ce faci? o întrebă cu glasul său plăcut. i - Ce să fac
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
alamă, copii ce dormeau la pământ, caftane de atlas și caftane sărace. Astfel lumina le revedea pe rând aceste odăi de-o pestriță diferință, deși casele păreau uniforme. În mijlocul mahalalei adormite, templul sur - Sionul ruinat - de jur împrejur proptit de bârne de stejar și, înaintea casei cahalului, un bou jungheat ca spre jertfă. Era un aspect trist ca o viziune a lui Isaia, ca o tânguire a lui Iezechil. Sur era templul pe dinafară, tăcut înăuntru, legea pe balustrada de mijloc
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
neîntreruptă fiind de-o altă ordine de lucruri. Există multe buruieni cari, aducând o mică modificare a organului vederii, crează înaintea omului o altă lume. O băutură preparată dintr-un burete mărește proporțiile lucrurilor. Un pai pare mare cât o bârnă și omul, în reminiscența figurei ce o avuse înainte de asta, sare peste un fir de pai din drum. Un lan de grâu devine o pădure de aur, oamenii devin urieși și poate că povestea veche, că-nainte urieșii locuiau pământul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de-o altă ordine de lucruri. Esistă multe plante cari, aducând o mică modificare a organului vederei, crează înaintea omului o altă {EminescuOpVII 285} lume. O beutură preparată dintr-un burete mărește proporțiile lucrurilor. Un pai pare mare ca o bârnă și omul, în reminiscența figurei ce o avuse înainte de asta, sare peste un fir de pai pe care-l găsește-n drum. Un lan de grâu devine o pădure de aur, oamenii devin urieși și poate că povestea veche, că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aceea, își manifestă teama. Teamă care a fost suficientă pentru a trezi dorința de a cunoaște mulțimile, de a le exorciza și guverna, dar și de a le studia în plan științific. Vedem mai bine paiul din ochiul vecinului decît bîrna din ochiul nostru. În plus, adversarii declarați ai psihologiei mulțimilor au luat-o în serios și s-au înverșunat să-și pună-n mișcare toate resorturile pentru a o combate. Dar cel mai adesea partizanii lor se mulțumesc să vorbească
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
negru, unde un număr de o sută de jeturi erau proiectate pentru efectul pe care-l urmărea Ioanide, ca să-și surprindă invitații. Tot ca să-și creeze un spațiu al său, soțul meu a făcut tavanul din odaia de dormit din bârne lăcuite, de culoare brun închis. Privindu-l, când sta întins pe divan, avea imaginea unei corăbii răsturnate. Cele două odăițe, de lângă gardul din stradă, pe jumătate intrate în pământ, pe care cineva le-a numit, într-o revistă literară, bunkere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
am constatat, ușurat, că nu mințisem. Totul era la locul lui: vilele cochete cu grădini misterioase, gardurile acoperite de plantele care se revărsau pe pavaj, succesiunea străduțelor: Villa Cronstandt, Villa des Boers, Miguel Hidalgo... Și mai ales casa, casa cu bârnele placate pe fațada în forma unui triunghi cu vârful în jos, grădina minusculă, așezată exact la mijlocul pantei, cu poarta care te întîmpină brusc, la jumătatea scărilor. Câtă intensitate a locuirii între pereții acestei căsuțe înghesuite, care pare că și-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unicat”, după aprecierea unui specialist în domeniu. Locuințele au făcut parte din sistemul de construcții al timpului și ne este sugerat de urmele mai mari sau mai mici de chirpic ars la roșu-cărămiziu, ce poartă pe una din fețe amprentele bârnelor, probându-se existența caselor de suprafață cu podină de lut, așternut pe bârne de lemn, podina foarte bine arsă, asemănătoare tipurilor de locuințe de la Băneasa și Suceveni, ca și din alte așezări cucuteniene. Sfârșitul habitatului din așezare s-a datorat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de construcții al timpului și ne este sugerat de urmele mai mari sau mai mici de chirpic ars la roșu-cărămiziu, ce poartă pe una din fețe amprentele bârnelor, probându-se existența caselor de suprafață cu podină de lut, așternut pe bârne de lemn, podina foarte bine arsă, asemănătoare tipurilor de locuințe de la Băneasa și Suceveni, ca și din alte așezări cucuteniene. Sfârșitul habitatului din așezare s-a datorat unui incendiu devastator, ce este atestat de numeroase bucăți de pământ și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vechiul termen latin casă”, termen ce a generat fermecătorul, nostru acasă. Cum Umbrăreștii sunt situați geografic într-o zonă joasă, ca altitudine, construcția locuințelor s-a pretat, încă de timpuriu și până destul de târziu, tipului numit casă joasă, construită din bârne sau cu pereții din împletituri de nuiele, acoperite cu lut bătut”. Deci, erau materiale ușor perisabile în confruntarea cu intemperiile de tot felul, astfel încât înfățișarea lor exactă și dimensiunile sunt greu de stabilit și precizat în lipsa unor cercetări adecvate domeniului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al ramurii Rahilia, devenit acest nume drept bătrân în actele ulterioare și din care decurg toți Boboceștii, inclusiv cei din Suraia. Iată, dăm câteva exemple de bunuri înregistrate în act: „l-iu casa cu pojâjia ei, adică una căsoaie de bârne cu hrubă didisupt, altă căsoaie dinaintea casei, iarăși cu hrubă, precum și o bucatărioară și un șopron cu grajdiu, asămenea o vie dinaintea căsoaie [...] și pojâjia casei să găsăști pi bătrânul Calalbu, Sobeschi și Scurtu”; -4 (patru) boi mari; 4 (patru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
biserica cea veche, care fusese anterior și care urma să fie înlocuită, se înțelege. Cum în 1794 fusese zidită biserica de la Siliștea, cum cea de la Tămășeni se numea a Corpăceștilor, socotim că acum urma să fie construită o biserică din bârne de stejar la Boziești, care se identifica cu Umbrăreștii. E posibil să fi fost construită din paiantă, tehnica folosită în cele mai numeroase cazuri, în pădurea locală negăsindu-se lemn de stejar de mărimea trebuitoare. Că anterior existase locaș bisericesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tipul acesta de sol se întâlnește și în zona de est a Berheciului, în Pădurea Ghețului și pe Valea Iepei. Luturile loessoide și argilele extrase din anumite puncte au fost utilizate la fabricarea cărămizii, chirpicilor și la tencuirea clădirilor din bârne (așa s-a realizat clădirea școlii din satul Dealu Perjului în anul 1964 - din chirpici realizați de către familiile Benescu în cărămidăriile din satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, având pereții căptușiți cu piatră sau cu bârne, se păstrau, pe lângă butoaiele cu vin și zarzavaturile, murăturile, legumele și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură, uneltele agricole și viticole, precum și alte obiecte de inventar gospodăresc. Zămnicul, un fel de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
culesătură, uneltele agricole și viticole, precum și alte obiecte de inventar gospodăresc. Zămnicul, un fel de beci, era o groapă săpată în pământ, de formă paralelipipedică, având înălțimea unui stat de om. Acesta nu avea pereții căptușiți, doar tavanul din bârne. O informație datând de la începutul secolului al XIX-lea ne pomenește despre gospodăriile mai înstărite din Moldova, care aveau „întinse ogrăzi, împodobite după obiceiul turcesc și european pe dedesubt cu pivnițe adânci și boltite în care se păstrează vinurile și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
beton armat, iar pereții se zidesc din cărămidă, chirpici sau bolțari. Pentru a avea o imagine asupra structurii locuințelor din zonă, relatăm situația satului Tarnița la începutul secolului al XX-lea. Din totalul de 216 case locuite, toate construite din bârne cu paiantă, 14 erau acoperite cu tablă neagră și 72 cu stuf, având 2-3 camere; 67 erau construite din vălătuci în paiantă, cu 1-2 camere, din care 8 erau acoperite cu șindrilă, iar restul cu stuf; 28 erau construite în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înaintea ușii se mai făcea o despărțitură din pari cu nuiele, acoperită cu paie, care despărțitură era un fel de tindă a bordeiului’’. Din această arhitectură veche făceau parte și casele cu o singură cameră și tindă, având pereții din bârne sau din gard de nuiele lipite cu lut. Locuințe de acestea au existat în toate satele din zonă, reprezentând puterea economică a acestora. Diferențierea locuințelor în funcție de poziția socială există dintr-o informare anterioară anului 1812, conform căreia: „casele acelor mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
distanțate una de alta pentru a permite aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Se realizau și construcții specifice practicării viticulturii cum ar fi : crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, pereții erau căptușiți cu piatră sau cu bârne din lemn. Se păstrau astfel împreună atât butoaiele cu vin cât și zarzavaturile, murăturile, alte legume și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură uneltele agricole și viticole, și alte obiecte de inventar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și viticole, și alte obiecte de inventar gospodăresc. Zămnicul- un fel de beci- era o groapă săpată în pământ, de formă paralelipipedică, având înălțimea unui stat de om. Construcția respectivă nu avea pereții căptușiți și numai tavanul era alcătuit din bârne. Locuința țărănească Marea majoritate a caselor au fost construite „pe furci” și mai târziu ,,pe tălpi’’, având pereții din vălătuci, bătuți printre pari. Locul pentru construirea casei trebuia să fie curat, adică să nu fi avut loc acolo vreo crimă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
într-un sat vecin, pentru fiica sa Kira, cea care fusese crescută de Matriona, iar acest plan destabilizează profund viața Matrionei: "Chiar și pentru mine, un chiriaș, era dureros gândul că or să înceapă să scoată scândurile și să smulgă bârnele casei. Iar pentru Matriona acesta era sfârșitul întregii ei vieți"196. În timp ce oamenii încearcă să transporte lemnele, se produce accidentul pe calea ferată, despre care era vorba încă în expozițiunea povestirii. Este aproape un dezastru feroviar, pentru că trenul era să
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
intenționat să facă din Matriona însăși, împreună cu casa ei, o imagine a Rusiei aflate în declin. Matriona este istovită de boală și are ochii tulburi; la rândul ei, casa "fusese construită demult și temeinic", dar acum "surcelele cădeau, poarta și bârnele gardului, cândva zdravene, se înnegriseră de vreme și începuseră să se rărească"197, oglinda încețoșată din cameră nu mai poate reflecta imaginile în realitatea sau adevărul lor. În căutarea unei localități în care să se stabilească după sfârșitul perioadei de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care leagă două zone de uscat mai întinse (două continente, două insule, o peninsulă de un continent, ș.a.); exemplu: istmul Suez, care leagă Peninsula Arabia de Africa; cel mai lung istm este Tehuantepec: 210 km (America Centrală). IZBĂ locuință construită din bârne în taiga (pădurea de conifere din Siberia). IZOTERMĂ linia care unește punctele cu valori egale ale temperaturii aerului. IZVOR punctul de ieșire naturală a apei dintr-un strat acvifer, la suprafața scoarței. ÎNGHEȚAT (OCEANUL) oceanul cu apele cele mai reci
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]