1,395 matches
-
îi pusese pe masă, mă gândeam la povestea cu trenul. Într-un fel, e și povestea noastră. Din copilărie și până acuma, singurul lucru care nu s-a schimbat e internaționalul de opt. — Ții minte, spuse Jenică zâmbind, cum puneam bănuții pe șine, să se lățească... Erau mai scumpi la rișcă, își aminti Maca. Un leu lățit făcea cât cinci de-ăia normali. Ce dacă nu puteai să cumperi cu el nici măcar o corcodușă. Nu era puțin lucru să așezi banul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
crezut nici în ruptul capului. — O cheamă Smaranda, spuse Tili, ca pentru sine. Și, mai ales, numele ei e tot Smaranda. — Tocmai asta e, reluă bătrânul Coropciuc, păstrând între ei hotarul pe care îl întruchipa tejgheaua cu sertarul doldora de bănuți de aramă. Aude voci. Poveștile sunt ale vocilor, ea doar le repetă. Nu le citește, le aude. E tot un fel de a citi. — Și ale cui sunt vocile ? — În lume nu există un singur mag, spuse Coropciuc. — Ce vrei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe inventar. Eu le-am zis s-o scoatem de tot, când o citești, ai impresia că vine sfârșitul lumii. Aici e loterie, nu apocalipsă. — Deși ar putea să aibă sens și amândouă la un loc, medită străinul. Scoase câțiva bănuți pe care îi lăsă, de la înălțimea lui, să se rostogolească pe tejghea. Apoi își trecu degetele peste mapa cu lozuri. Jenică vru să mai spună ceva, dar nu găsi în el destulă tărie. Tot ce mai putu face fu să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o clipă, înșfăcă și castronul cu numerele de loterie, privi spre pancarta Sfântului Ioan Teologul și izbucni într-un râs căruia numai veselia îi lipsea, de parcă ar fi vrut să răcnească și să geamă deodată. Ridică deasupra capului castronul, lăsă bănuții să-i curgă pe creștetul pleșuv, pe umeri, pe brațe, veseli ca niște pietricele de râu. Lozurile deveniseră sidefii, luceau ca și cum ar fi înotat prin ape repezi de munte, se unduiau unele peste altele, ispitind ca niște lostrițe. Jenică își
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Sună frumos... — Am știut eu că o să ți se potrivească, se lumină Tili. Mai vorbim despre asta... Dacă o să am o fată, am să-i pun numele ăsta... Magdalena. Am să te chem s-o vezi, să fii pregătit cu bănuțul de argint pentru cristelniță. Ieși, săltând pe vârfuri. Maestrul păpușilor rămase în dreptul ușii întredeschise, privind în urma tinerilor. Mergeau ținându-se de mână. Părul le flutura, râdeau, strânși unul în altul, făcându-se unul altuia trup. În jur zidurile se dădeau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Interzis: — Înăuntru locuiesc dragoni, spirite protectoare trimise de către zei. Sperând să găsesc de lucru, merg pe la vecini și pe la comercianții ambulanți de la piața de legume. Car igname și varză și fac curat la tarabe după ce piața se închide. Câștig câțiva bănuți de cupru în fiecare zi. În unele zile nu mă angajează nimeni și merg acasă cu mâna goală. Într-o zi, cu ajutorul unchiului meu, obțin o slujbă într-un atelier specializat în confecționarea pantofilor pentru doamnele manciuriene bogate. Șefa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de spălare a mâinilor ajung să fie asociate cu o atenuare a anxietății și, din acest motiv, sunt repetate. În afara acestor asocieri aleatorii, există și altele, de pildă între simptomele tulburării obsesiv-compulsive și incidente traumatizante. Caz practic Lotty își freacă bănuțul norocos înainte de a servi pe terenul de volei și dă o lovitură foarte bună, înscriind un punct valoros pentru echipă. Când îi vine din nou rândul să servească, face același gest. La meciul precedent, nu și-a putut găsi bănuțul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
bănuțul norocos înainte de a servi pe terenul de volei și dă o lovitură foarte bună, înscriind un punct valoros pentru echipă. Când îi vine din nou rândul să servească, face același gest. La meciul precedent, nu și-a putut găsi bănuțul și, din această cauză, a fost foarte nervoasă și a ratat pasele. Acum și-a revenit, dar atribuie tot meritul puterii monedei norocoase. Stilul educațional al părinților și mediul familial În ultimul timp, s-a manifestat un interes sporit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Negrii încă mai beau, încă se mai îmbată și put Investesc în St. Ides38 și negrii nu se gîndesc Negrii încă mai trag cîte o țigară, încă li se mai pune căluș, încă mai sînt făcuți să tacă Își numără bănuții și ajung mereu faliți Și negrii încă mai glumesc. Negrii încă mai f..., încă se mai călăresc și o... Familiile se destramă, tatăl iese-afară enervat Îl întreabă ceva pe-un negru care nu-i răspunde nimic, Îi înșfacă de c
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că are legături directe cu Satana? NU cred. Părintele duhovnic a spus să fim atenți cu Tommaso și să nu-i dăm ascultare, ar putea să ne ducă în ispită. Abraham când și când, pentru a agonisi și el ceva bănuți, îi făcea să creadă pe oamenii disperați că persoanele dragi ar reveni la viață ca să mai stea de vorbă cu ele. Tommaso știa asta, zvonurile circulau și erau unii care crezuseră că nu era totul o minciună. Fapt e că
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-i să-și facă veacul. Or pleca ei. Alex: (simte schimbarea) Și uite-așa se scrie istoria... Mihai: Cine vine... trebuie să și plece... Asta-i legea... * Vecin 2: (în salon) Vecine, m-ai cam ras. Nu mai am nici un bănuț. Mamă, da' și ce carte intră! Ce mai, așa e cînd să se-aleagă praful. Ghinion! Vecin 1: Lasă, vecine, doar știi, ghinion la cărți, noroc în amor. Zi-i. Vecin 2: Domnule, pînă una alta, pas. Vecin 1: Aha
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
întreabă-l dacă nu vrea să viziteze... muzeul. Nae: Ce muzeu?! Octav: Mă, dacă eu ți spun că tu nu știi unde te afli! Nae:...Și ce naiba să arăți tu în muzeul tău...! Octav: Păi avem așa: icoane, iconițe, urne... bănuți de pe piept... cripte, nișe, fresce, pietre funerare... Nae: (scoțianului) Vrei să vizitezi... interiorul... cavoul... muzeul? Tomy: Oh, un muzeu! Unde? Nae: Aici... în cavou... icoane... pictură... Tomy: Oh, interesant! Octav: Mă, tu spune-i tipului că aici e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să nu-ți pierzi pîinea...! O pîine pe care o cumpărai cu bănuții pe care ți-i dădea partidul mamă și tată... cu avizul securității... Gh. P. unu: La ce bun să fi deschis gura, cui ar fi folosit, ce ar fi schimbat? Da tu ce-ai făcut? Ce-ai făcut tu?! Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o nepermisă extindere, afectând funcționalitatea unei ierarhii. Cum spuneam în altă parte, tot ce ar putea ține de elite devine acuzabil, ceea ce justifică ideile lui Nietzsche privind revolta sclavilor. * Sesizez apariția și utilizarea tot mai frecventă a unui nou diminutiv: bănuții. El dă seama de un raport tandru, afectuos al celor care-l utilizează, cu banii. Este semnul unui nou tip de așezare socială, orientat mai mult către aspectele pragmatice. Nu mă pot dezbăra de sensul lui prim cu care am
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Este semnul unui nou tip de așezare socială, orientat mai mult către aspectele pragmatice. Nu mă pot dezbăra de sensul lui prim cu care am venit inițial, acela de bani mărunți, de mărunțiș, bani mici ca mărime. Transformarea banilor în bănuți anunță venirea la putere a unei alte stăpâniri. * Între autocritica dezvoltată de comuniști și grupurile de sprijin de genul AA (alcoolici anonimi) nu este mare diferență, ambele încercând să izoleze persoana de orice tip de solidaritate ar fi bântuită; alcoolicul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
comparații și metafore care-i evocă grandoarea („Străjuiește n zare plopul/ Ca un mîndru voievod” - G. Tutoveanu, sau: „Plopii mișcă turnuri albe/ în adîncul clar de lună” - Constantin Mironescu), elasticitatea („Se-ndoaie coapsa plopului pe culme” - Octavian Goga), vibrația („Poleitu-și-au bănuții/ Sunătorii plopi din poartă” - G. Șt. Cazacu Delarast)10). Plopii (la Arghezi) sînt arbori evocatori de amintiri: „Pustiul mă învălui,/ Cînd subt un plop mi se trezi/ Tot dorul de altădată!” 11) Bacovia îi admiră și îi compătimește. în „Amurg
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Astner se situează practic între tradiție și inovație, exersând stilistic formule variate și destul de ușor recognoscibile, precum pastelul solar în care se captează inefabilele universului diurn: "nor de nor se-nșiră în recifi./ peste miriști principele ploii/ pe al său bănuț bălan călare/ aleargă până-n margine de zi.// ajuns, coboară și se-ntinde/ între tufe de ciulini./ în lumina lunii ochii și-i deschide,/ largi și umezi, știind:// dimineața este astăzi/ o bucată de metal/ din micul clopot care ieri/ vestea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care urmele sacrului sunt din ce în ce mai vagi: "Dedesubtul fratelui Kiril e un alt frate Kiril. El stă într-un alt puț și scrie o altă psaltire. Scrie invers de cum scrie celălalt frate Kiril. Cu o mână scrie și cu alta numără bănuții de-aramă ce cad din buzunarul primului Kiril. Mai mult se chiorăște la lumina lunii și scrie cu propriul său sânge, atât e de zgârcit! Scrie foarte mărunt, abia poți desluși ce-a scris. Dedesubtul lui scrie fratele Atichin" (V.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în ci mai mulți. Da să știi că-ț dă Dumnezău mai bini. Aista, plodu' di mâță îl dăm în foc." Prezența intrigilor, a invidiei și a răului este întruchipată, în opinia mătușii Catinca, de o formă plată, asemenea unui bănuț care prezintă mai multe asperități. Pentru subiectul nostru, aceasta este întruchiparea răului în pisică. Astfel de reprezentări și valorizări negative ale pisicii (semn al diavolului, al ghinionului, al ceasului rău) se întâlnesc în spațiul culturii tradiționale destul de frecvent. Secvența nr.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
modelatoare a experienței nemijlocite. Cele trei ipostaze pun în lumină cristalizarea treptată a conștiinței de sine și a cunoașterii celorlalți. Fiul cel mic al craiului este neofitul (neinițiatul), care nu „vede“ esența dincolo de coaja aparenței (bătrâna care îi cere un bănuț, calul răpciugos). HarapAlb este eroul supus inițierii, ajungând treptat să acționeze nu la îndemnul calului sau al Sfintei Duminici, ci din imbold interior (după ce se sfătuiește cu gândul). Ultima ipostază, cea a prințului ce va deveni împărat, a inițiatului ilustrează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
contimporană, Lumea veche, Tribuna, Reformatorul, Lumea ilustrată, România jună, Die Zeit...; mai notez pentru nota de pitoresc: săptămînalul umoristic Claponul era subintitulat Foiță hazlie și populară. Apare cînd iese de sub tipar; Calendarul Claponului cuprindea anunțul " Oricine va da 50 de bănuți va căpăta acest almanah gratis", Națiunea română a fost suspendată pentru știrea falsă a căderii Plevnei: "Medoc fini. Votca, Tzuica dedans." În politică "a pendulat între liberali și conservatori, a părăsit un partid pentru altul, a aderat la o formație
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
200 g zahăr pudră și 2 linguri de cacao le frecăm spumă și adăugăm, pe rând, 4 gălbenușuri. Desfacem blatul, îl ungem cu cremă, apoi rulăm și ungem și pe deasupra, iar la sfârșit, dăm ruloul prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI Bănuții - 200 g unt sau margarină, 200 g făină și 3 gălbenușuri. Se frământă un aluat, din care se întinde o foaie subțire, din care se fac bănuți mici cu un păhărel mic și se pun în tavă la copt. Peste
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ungem și pe deasupra, iar la sfârșit, dăm ruloul prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI Bănuții - 200 g unt sau margarină, 200 g făină și 3 gălbenușuri. Se frământă un aluat, din care se întinde o foaie subțire, din care se fac bănuți mici cu un păhărel mic și se pun în tavă la copt. Peste bănuți, punem cu poșul bezea și coacem la foc mic. Bezelele - 250 g zahăr bătut cu 3 albușuri. Crema - 4 ouă bătute cu 150 g zahăr; compoziția
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 g unt sau margarină, 200 g făină și 3 gălbenușuri. Se frământă un aluat, din care se întinde o foaie subțire, din care se fac bănuți mici cu un păhărel mic și se pun în tavă la copt. Peste bănuți, punem cu poșul bezea și coacem la foc mic. Bezelele - 250 g zahăr bătut cu 3 albușuri. Crema - 4 ouă bătute cu 150 g zahăr; compoziția se fierbe la Bain-Marie, după care se dă la rece. Separat, se face un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din 2 linguri de cacao, 150 g zahăr și puțină apă, apoi se dă la rece. Untul se freacă spumă și se adaugă alternativ o lingură de cremă de cacao și o lingură de cremă de ou. După aceea, lipim bănuții cu bezeaua la interior, umplem cu cremă și dăm buturugile prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI CU MIGDALE Amestecăm 2 căni de făină, 3 ouă bătute ca la omletă, o cană de miere, 2 căni cu migdale pisate și la urmă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]