3,263 matches
-
am băut era de la ei. Uneori îi mai rog să-mi facă și mie cumpărături din oraș. — Aș vrea să-ți continui povestea de ieri, am spus. — Bine, zise Reiko. Dar dacă o să ne întoarcem târziu, Naoko o să intre la bănuieli. Pe răspunderea mea. — În ordine, dar aș vrea totuși un acoperiș. E cam răcoare afară, spuse Reiko. Înainte de a ajunge la terenul de tenis, a luat-o la stânga. Am coborât pe o scară îngustă și am ajuns la câteva magazii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Am să-i spun că sunt mătușa ta din partea mamei și că vin de la Kyoto, așa că te rog să nu mă dai de gol. Vezi tu, în situații ca acestea diferența de vârstă ne ajută. Nimeni nu o să intre la bănuieli. A scos prăjiturelele din bagaj și a plecat să-l salute pe proprietar. Între timp, eu am mai băut o ceașcă de ceai pe verandă și m-am jucat cu pisica. Reiko s-a întors după vreo douăzeci de minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
vrea să-i văd minunea aia de creier la lucru. CÎt de bine-l știi pe băiat? Întrebă delegatul. — Destul de bine. — Ai făcut vreodată afaceri cu el? — Mai cumpărĂ cîte ceva de pe-aici. Plătește cu bani gheață. — Ai vreo bănuială pe unde s-o fi dus? — Are niște rude În Oklahoma. CÎnd l-ai văzut ultima oară? Întrebă Evans. — Hai să mergem, Evans, spuse delegatul. MĂ faci să-mi pierd timpul. Jim, mersi de băutură. — John, Îi spuse domnul John
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
exclam în timp ce trec la atac. N-am mai fost aici de vreun an. —E un prieten vechi? se interesează Jake în timp ce stoarce niște lămâie deasupra anghinarelor. Trebuie să acționez cu tact, pentru că n-aș vrea ca Jake să intre la bănuieli. De fapt, e un amic al fostului meu prieten, zic cu prefăcută indiferență. Așa l-am cunoscut și ne-am înțeles foarte bine. Se vede. A fost foarte bucuros să te vadă. — Da, e nemaipomenit, îl aprob eu și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
puțin de casă, oprindu-se la jumătatea distanței dintre noi și Ben. E ceva timp de când am impresia că lui Jennifer îi place de Ben, și gestul ei de acum de a se apropia de el mai adaugă o dovadă bănuielii mele. E prea timidă ca să urce treptele și să stea lângă el, dar vrea să-i arate că-l susține. În lumina felinarelor de pe stradă, părul ei roșcat pare un nor înconjurându-i capul, iar culoarea sa, între auriu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aici, pentru că din alte două ferestre rotunde ale turnului ieșeau, În stânga un braț uriaș, disproporționat față de celelalte figuri, care ținea o spadă, ca și cum ar fi aparținut făpturii Înaripate Închise În turn, iar În dreapta o trâmbiță. Trâmbița, din nou... Avui o bănuială În legătură cu numărul deschizăturilor turnului: prea multe și prea regulate la cupole, În schimb Întâmplătoare pe laturile de la bază. Turnul se vedea numai pe două dintre cele patru laturi ale lui, În perspectivă ortogonală, și puteai să-ți Închipui că, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
morală fugind de-a lungul străzilor din centru, când poliția Își Încărca armele. Mă Întorceam acasă cu sentimentul că mi-am făcut o datorie. În adunări nu reușeam să mă Înflăcărez la neînțelegerile care divizau Între ele diferitele grupări: aveam bănuiala că era de-ajuns să găsești citatul just ca să treci de la o grupare la alta. Mă amuzam să găsesc citate potrivite. Modulam. Fiindcă mi se Întâmplase uneori, la manifestații, să mă așez În coloană sub o lozincă sau alta ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
timpurile și care, prin urmare, făcea tot ce putea să facă cu credincioșii de ambele sexe, a avut, potrivit biografilor lui, numai femei foarte urâte (Îmi Închipui că nici bărbații, după câte scriau, nu erau mai breji), și-mi rămâne bănuiala că n-a făcut niciodată dragoste până la capăt. Probabil că totul depinde de un raport Între setea de putere și impotentia coeundi. Marx Îmi era simpatic pentru că eram sigur că el cu Jenny a lui făceau dragoste În toată bucuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la Leyda, calculează și timpul călătoriilor pentru corecturi) pune În circulație o Apologia compendiaria Fraternitatem de Rosea Cruce suspicionis et infamiis maculis aspersam, veritatem quasi Fluctibus abluens et abstergens, pentru a-i apăra pe rozacruceeni și a-i elibera de bănuieli, de „petele” cu care au fost blagosloviți - și asta Înseamnă că deja avusese loc o dezbatere furioasă Între Boemia, Germania, Anglia, Olanda, toate astea cu curieri călare și cu erudiți rătăcitori.” „Și rozacruceenii?” „Tăcere de mormânt. Post o sută douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În fața acelor porți care maschează poarta porților, stația de plecare În călătoria către centrul pământului. De ce credeți că au făcut-o?” „Ca să aerisească metroul, n-ați spus așa?” „Ajungeau gurile de aerisire. Nu, În fața subteranelor eu Încep să intru la bănuieli. Mă Înțelegeți?” Vorbind despre obscurități, părea că se iluminează. L-am Întrebat de ce suspecta subteranele. „Păi fiindcă, dacă există Stăpânii Lumii, nu pot să stea decât În subsol, e un adevăr pe care toți Îl ghicesc, dar pe care puțini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pentru că știau prea mult”. O luarăm Încet prin galerii, iar domnul Salon Îmi vorbea aruncând priviri distrate de-a lungul parcursului, pe unde se Îmbucau alte căi, pe unde se deschideau alte puțuri, ca și cum ar fi căutat În penumbră confirmarea bănuielilor lui. „Nu v-ați Întrebat niciodată de ce toate marile metropole moderne, În secolul trecut, s-au grăbit să-și construiască linii de metrou?” „Ca să rezolve probleme de circulație. Sau nu-i așa?” „Când nu exista traficul automobilistic, și circulau numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
alchimică. N-o să-mi spui că ai venit să iei aer În grădini. Știi că, după Heidelberg, de Caus a acceptat o invitație de la regele Franței pentru a se ocupa de curățenia Parisului?” „Les Façades?” „Doar nu era Malraux. Am bănuiala că e vorba de canalele de scurgere. Curios, nu? Acest domn inventa sere cu portocali și livezi de pomi simbolice pentru Împărați, dar ceea ce-l interesa erau subteranele Parisului. Pe timpurile acelea, la Paris nu exista o adevărată rețea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
am ieșit cu puștoaica înălțată artificial cu un cap peste mine. Ca să reduc ridicolul, m-am trântit pe o bancă. Nu prea i-a convenit: era ahtiată după mersul pe jos. Avea un fular remarcabil, care o vindeca de orice bănuială de feminitate. Nu ne-am dus în Cișmigiu, ci în parcul Izvor, evitând privirile indiscrete. Stăteam cu ochii pironiți pe Casa Poporului și mă gândeam că trăiesc în singura capitală cu un cavou imens în centru. Un cavou public și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
rost cumva de o familie. Am început tratativele cu taică-meu, să vină el să oficieze logodna, să-și aducă sutana și patrafirul. Negocierile au durat cam două luni. Familia Bradu, cea în numele căreia se justifica existența iubitei mele, intrase la bănuieli că aș fi vreun boschetar, vreun copil din flori abandonat. După prima rundă de negocieri, urma să fie trimisă ca ambasador al clanului tanti Cucu. Cum exista riscul să se creadă că provin dintr-un neam condamnat la galere pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
are nevoie de minim trei unități de plasmă și sânge izo-grup. Noi nu-l mai putem ajuta cu nimica, dar putem s-o încurcăm urât. Urât de tot! Bossule! Dane! Coborâți amândoi și luați-l pe Silică de căpăstru! Momentan, bănuielile vor cădea, cum este și firesc, pe Criminal. Era la cuțite cu Năică, în conflict notoriu, chestia s-a petrecut în fieful lui și, dacă n-are alibi, a belit-o! Nu lăsăm nimic în urma noastră, luăm și cheia, și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
suntem incompatibili. Rămâne alde Sile... Silișor, băiatu'?! Plici! Așa-i, bă, pârțângașule? Zăhărel... N-ai ața ruptă la bărbăție, Puternicilă?! Nu?!? Pleosc! Ce mai surpriză, scorțosule! Și când te gândești că puteam garanta oricând, pentru tine? E-e, olecuță de bănuială, tot plutea..., precum că ai fi homo! Cu antecedente pederastice! Să te mai încrezi și altădată, în asemenea jafuri de prieteni, dom'ne! Măi, fătălăule! Fetițo! Fifi... suflă și Vierme, evitând o directă tăcută de stânga, ce pornise azimutal, țintindu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cumnată-mea mi-a arătat mare simpatie când ne-am întîlnit, astă-vară... ― Nici prea multă să nu fie, surâse Iuga. Gogu e gelos ca un turc și ar fi în stare să te expulzeze din țară, dacă ar intra la bănuială că... În visările lui, Titu întrezărise o zi când Eugenia, pe care la Sîngeorz o văzuse ca o rară frumusețe, îi va cădea în brațe, cucerită de versurile lui devenite celebre. Dar să abuzeze de sentimentele femeii iubite pentru a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a dat peste tine? Chirilă Păun îl săgetă cu o privire urâtă, răspunzînd: ― Apoi lasă, cucoane, că dumneata știi mai bine, că e feciorul dumitale și... ― Ce ți-a făcut feciorul meu, Chirilă, vai de mine? făcu arendașul cu o bănuială. ― Ce-a făcut să-i plătească Dumnezeu dacă nu se poate să-i plătească oamenii! zise țăranul abătut. Rău m-a batjocorit și mare rușine mi-a făcut, și n-aș fi crezut una ca asta pentru nimica-n lume
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că vrei să pleci mâine la Amara. Amână plecarea cu o zi. Poimâine pleacă și Olguța acasă. Poți s-o însoțești, să-i ții de urât și chiar să faci o vizită părinților ei la Craiova. Am eu, așa, o bănuială că n-are să-ți pară rău. Trenul pleca la cinci. Grigore aștepta în gară de la patru. Întâi sosi Titu Herdelea cu un mic buchet de flori albe. Într-un moment de plinătate sufletească, Grigore i-a spus ieri, când au
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-și mai insulte colegii. Deja, în privința lui. Parker și a lui Brett, nu se putea spune că o aveau la inimă... și acum, cu Ash, era cât pe-aci să-și facă un dușman. Dar nu putea să scape de bănuieli. Își dorea chiar ca Ash să se înfurie. ― Ai făcut în așa fel încât să uiți și legea de bază a specialității tale: carantina. O lege înfiptă în capul ofițerilor din școala de pilotaj. ― Nu! (În sfârșit! se gândea ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Își zise furios. Era jenant. Dacă nu menținea el o anumită coeziune, atunci cine? Pe moment, nu se simțea în stare să înfrunte nimic. În nici un caz după această tulburătoare și puțin concludentă întâlnire cu Ash. Nu se hotărâse dacă bănuielile care-! priveau pe acesta erau fondate, sau se arătase stupid aducându-i această acuzație. Fără nici cea mai mică probă. nici cel mai mic mobil. Dacă Ash mințea, o făcea foarte bine, fiindcă niciodată Dallas nu mai întâlnise un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
sas. ― Planul pare perfect. Dar întrebarea e: cine intră acolo? Dallas își privi colegii unu! câte unul, așteptând ca unul dintre ei să se ofere voluntar. Din tot grupul, Ash avea nervii cei mai tari, dar Dallas mai aven unele bănuieli în privința lui. Oricum, ofițerul științific lucra asupra proiectului de anihilare a acidului, ceea ce elimina eventuala lui candidatură. Lambert înțepeni, dar de fapt era cea mai aproape de leșin. La fel ca și Ripley, se ținuse tare până acum. Dallas nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
-sa și a intrat în coteț. Luată cu treburile casei, tușa Vasilica nu și-a mai dat seama că moșneagul ei nu a mai ieșit din coteț. A început să-l strige și cum nu-i răspundea, a intrat la bănuială: dacă i s-a întâmplat ceva, doamne ferește! S-a dus să vadă dacă e acolo. Când a băgat capul înăuntru, ce vede? Geluțu al ei dezbrăcat la costumul lui Adam stătea în poziție de drepți lângă cuibarul cu Norocoasa
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în Scoția. Interesant era că protagoniștii nu mai erau aristocrați, ci „capitaliști” pursînge, am putea spune, adică un bancher și un om de afaceri, care și-au lăsat însă baltă toate interesele pentru a-și apăra onoarea afectată de o bănuială de-abia formulată de către unul dintre ei. Mă rog, motivul era deja greu de priceput astăzi. Ce să mai spun despre determinarea celor doi de a merge la moarte după toate regulile. Și erau multe reguli în acest cod al
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mult, rezolvarea sa în absolutul clar al unei Substanțe sau în cursa rațională a Istoriei, constituie poziția definitivă pe care o adoptă aceste filosofii, oferta de sens pe care ele o acordă existenței noastre. Ajunși aici își face însă apariția bănuiala că ne-am împins dincolo de posibil și că am greșit startul, absolutul gândirii; mai realizăm că neajunsurile experienței sau bogăția alogică a situației concrete nu vor putea fi rezolvate cu adevărat prin asumarea lor în structura conceptuală a marilor metafizici
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]