5,357 matches
-
liniștitoare de indiferență. “Nu putem, iubito”, ți-am răspuns eu în timp ce prin mine treceau pîlcuri de lilieci (le simțem undeva, în adînc doar țipetele lor mute, pe alocuri le și înțelegeam, dar gleznele mele străbăteau apele reci și leșioase ale bătrînelor saloanelor de oaspeți, și eram nevoit să fiu atent pe unde calc), “trebuie să-i iertăm Șambelanului orice ciudățenie, orice neadecvare la prezentul nostru tînăr și frumos, doar știi că pielea lui de tigru e mai veche decît orice din
ÎN AMURGUL ACELA DESǍVIRŞIT de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382863_a_384192]
-
morții. Baba 3: Să o lăsăm liniștită. (Se retrage pe scaun alături de babele 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Lângă pat rămâne doar Baba 1.) Baba 8: Să ne rugăm! Baba 9: Tatăl nostru. (În cameră își face apariția fiul bătrânei cu doctorul.) Doctorul: Bună ziua. (către fiul bătrânei) E prea multă lume. Nu-i face bine bolnavei. Îi poate agrava starea. (Baba 1 se retrage și ea pe scaun. Doctorul ia tensiunea bolnavei.) Doctorul: Are tensiunea foarte mică. Baba 1: E
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
Se retrage pe scaun alături de babele 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Lângă pat rămâne doar Baba 1.) Baba 8: Să ne rugăm! Baba 9: Tatăl nostru. (În cameră își face apariția fiul bătrânei cu doctorul.) Doctorul: Bună ziua. (către fiul bătrânei) E prea multă lume. Nu-i face bine bolnavei. Îi poate agrava starea. (Baba 1 se retrage și ea pe scaun. Doctorul ia tensiunea bolnavei.) Doctorul: Are tensiunea foarte mică. Baba 1: E aproape moartă. Se scurge viața din ea
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
de frecventele trimiteri la Scripturi: Ecclesiastul (p. 32, 80), Iov (p. 81), Evanghelii (cf. concludenta Rozariul cuvioasei Teodora), Ioan Botezătorul (cf. Celălalt Ioan), Ioan Gură de Aur (p. 81) etc.: “Se ridicară în picioare toți, ca la o comandă, și bătrâna rosti, ca de obicei, Tatăl nostru. Candela ardea cu o flacără viguroasă la locul ei, sub icoana cea veche, cu Via Dolorosa” (p. 37). Sau: “ - Că ridicați profesia la rang de religie e minunat și e o metaforă inspirată, dar dacă
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
moderat ca să nu îl fac de râs, venind încoace m-am tot gândit la tine și la ce tu mi-ai povestit după ce ne-am certat puțin în timp ce tranversam Dunărea cu bacul, că ar fi posibilitatea ca să locuiești acolo la bătrâna aceea cu Sofia mi-am zis doar Dumnezeu rânduiește în așa fel lucrurile pentru ca tu să te împaci cu Sofia. Înțelege ce-ți spun dute pentru că vine iarna și va fi tot mai greu de trăit așa ca noi.” Mihai
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
ființa lui dăduse o lovitură de moarte acelui eu plin de orgoliu al său. Intră în casă Sofia îi luă de pe umăr geanta sa de voiaj în cameră focul ardea în sobă și se simțea miros de supă de pasăre. ,,Bătrâna doarme acum, mâine am să te prezint acum stai jos să-ți aduc mâncare, dar tremuri tot ai febră îți fac un ceai apoi să-ți aduc niște paracetamol.” Mihai avea impresia lângă acel foc alături de Sofia că ajunsese acasă
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
-a scormonit / Până atunci când a găsit O fată care îi plăcea, / Care pe-al ei gust se vădea. Era o fată mai naivă, / Destul de-naltă, uscățivă, Supusă și ascultătoare / Și harnică, nevoie mare. Prea tânără nu era ea, / Însă bătrânei îi plăcea. Feciorul ei a ascultat-o / Și-apoi pe fată a luat-o, Iar nunta iute s-a făcut, / Așa precum baba a vrut. Cămașă, baba și-a luat, / După cum îi e soacrei dat. Cămașa fost-a netăiată / La
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
în grabă: „Da’ nu te mai codi surată. / Mămuca, chiar dacă-i culcată, Să știi că vede tot ce faci / Iar de nu lucri, n-ai să-i placi!” „Păi cum așa?” - tânăra zise. / Voi nu vedeți că printre vise Umblă bătrâna? Doarme dusă!” / Când auziră a ei spusă, Femeile i-au zis de-ndată: „Nu te gândi că e culcată, Căci chiar dacă ea horcăiește, / Nu doarme, ci ne urmărește Cu-n ochi neadormit pe care / Află că pus în ceafă-l
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
știe cele două Nurori mai mari. „Am născocit/ Un plan ce este potrivit. Să ascultați numai de mine / Și totul o să fie bine!” „Dar ce să facem?” - a-ntrebat / Nora cea mare, de îndat’. „Dăm buzna toate trei, în casă, / Peste bătrână, și-apoi lasă Că o să îi venim de hac!” / „Dar eu, ce trebuie să fac?” A insistat nora cea mare. / „Dăm buzna-n casă, după care O iei de lâna dracului / Și cu creștetul capului, Drept în păretele zidit / În
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
l-au dogit de tot / Și au simțit că nu mai pot. Cea mică-n urmă pe ea sare / Și-o ghigosește în picioare. Apoi, îi scoate limba-afară, / O-nțeapă bine și-o presară Cu sare și piper. De-ndat’, / Limba bătrânei s-a umflat, Încât nici cârc nu a mai spus. / Apoi nurorile, pe sus, O ridicară imediat / Și-au mers de au întins-o-n pat, Căci biata babă, bunăoară, / Bolnavă-acum trăgea să moară. Nurorile, când i-au făcut / Patul
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
vânt rău pare c-a lovit-o / Sau ielele au ologit-o, De nu mai umblă, nu vorbește. Zace în pat doar și bolește.” Feciori-atunci s-au repezit / Și-n casă, iute, au fugit, Până la patul mamei lor. / În mijlocul feciorilor, Bătrâna și-a mai revenit, / Dar de vorbit n-a mai vorbit, Căci limba îi era umflată. / Și de bășici doar încărcată. Dar simțul nu și l-a pierdut / De tot și astfel a putut Să-și miște mâna, cătinel, / S-
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
casa bătrânească. / Asta a vrut să ne vestească Mămuca. Priceput-ați voi?” Bărbatul ei a zis apoi: „Nevastă, bine ai grăit! / Așa-i, precum ne-ai tălmăcit!” Ceilalți atuncea au făcut / Precum crezură c-a cerut Baba, ‘nainte ca să piară. Bătrâna a murit spre seară. Nurorile, căci au iubit-o, / S-au despletit și au bocit-o Încât tot satul a vuit / De necurmatul lor jelit. Trecut-au încă două zile, / Zburând din ale vremii file, Și-apoi cu cinste, au
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
mă îmbrac așa, pentru că sunt o femeie bătrână săracă și nu trebuie, să mai am relație cu cineva. -Ești mai tânără și mai frumoasă decât Măriuca, tu ai observat? -Sunteți dumneavoastră gentil! Eu arăt ca o babă. -Vei fi o bătrînă, cât timp te vei comporta ca atare. Îmbracă-te, ca o femeie de vârsta ta și vei vedea, că nu ești o babă! Mergi la un coafor, aranjează-te și ai să vezi schimbarea...! -Nuuuu, nu voi face asta, ce
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385338_a_386667]
-
televiziune și de radio îmi produc silă cu sloganul „we love to entertain you”. Cui se adresează formula magică? În mod cert consumatorului de spectacole batjocoritoare. Nu peste mult timp vom vedea scris microprice pe geamul magazinelor. Deja văd o bătrînă cerîndu-i comerciantului un kilogram de microprice proaspete. Jaful asupra patrimoniului național continuă cu valorile spirituale. Se simte acut lipsa unui George Pruteanu și a unor capetele demne, care să dorească aerisirea culturii noastre. Cum s-a realizat infestarea masivă? Răspunsul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92470_a_93762]
-
cel mare și negru să facă o zamă de galiță și curechi. Gătejele ardeau tare și fumul ieșea hojma pe hogeag, de ziceai că-i pară-n curtea ei. Dintr-o latură, de pe un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte până se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
viață. Bărbatul rămânea să doarmă în câmp, ca a doua zi în zori să înceapă lucrul, căci nu vedeai o buruiană în grădină, iar femeia pleca acasă să facă treburile și să-i aducă de-ale gurii. O vecină, de bătrână ce era, prășea cu scăunelul după ea, iar când obosea, se așeza și își trăgea puțin sufletul. Oamenii munceau din greu, însă totul le lua statul, „eliberatorii”. Felicia NICHITA-TOMA (Va urma)
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
și compania națională de drumuri face deszăpezirea, iarnă de iarnă, cu utilaje rusești, de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Frezele se defectează în permanență, mecanicii improvizează reparațiile, pentru că piesele de schimb sînt adevărate rarități! De mai bine de șaizeci de ani, bătrâna „Zill” deszăpezește drumurile Țării. Freza funcționează cu două motoare și cu șase baterii, cît pentru trei camioane, consumul de combustibil și ulei fiind pe măsură. Mai exact, în rezervor intră o tonă de motorină, pe care o consumă în mai
Frezele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi „preafericitul” Hollande [Corola-blog/BlogPost/92993_a_94285]
-
bătrânilor.Acest Neghiniță, prezentat de Dică drept un șugubăț, era de fapt un răutăcios obraznic, superficial și șmecher. În loc să-i ajute pe bă-trâni la treburile gospodăriei, umbla teleleu pe uliță toată ziua. Întărâta câinii, rupea crengile pomilor, se urca în spatele bătrânelor și le fluiera în urechi ca să le sperie, se vâra pe sub fustele fetelor și le ciupea de picioare. Într-un cuvânt, era un băiețel rău, o adevărată pacoste pentru oamenii din sat. Copiii din cla-să, să se prăpădească de râs
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
Acasa > Poezie > Amprente > BĂTRÂNA MEA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1797 din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Bătrâna mea Bătrâna mea Țară cu umerii goi, În traista ce-o porți sunt atâtea nevoi... Nădejdea-ncolțește mereu prin Cuvinte Și-n inima-ți mare ce-o simt că-i fierbinte! Bătrâna mea Țară cu fruntea de aur, Pământul tău
BĂTRÂNA MEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383196_a_384525]
-
fure! Bătrâna mea Țară cu miere în glas Aud ciocârlia când sunt în impas Și mierla-n cocerte prin crângul de dor Aici m-am născut aici vreau să mor! 2 decembrie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Bătrâna mea / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1797, Anul V, 02 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BĂTRÂNA MEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383196_a_384525]
-
societatea civilă” dacă predarea civismului a fost ocolită cu grijă de educatorii noștri. Avem un popor cititori de litere, cu mari probleme în înțelegerea propozițiilor simple. Apropo! Am primit un mesaj umoristic, vizavi de terorismul manifestat în ultimul timp în bătrâna Evropă. Un subiect tragic, dar românul nu se dezminte cu umorul său cel de toate zilele! „Minciună sfruntată! Ioroparlamentara noastră nu se teme să meargă la Bruxelles! Din contra: înarmată cu două bombe cu prepoziții, cu chimirul plin de cratime
TABLETA DE WEEKEND (132): PARADOXURI ROMÂNEŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383223_a_384552]
-
legată la brâu și luă un bănuț de aramă. — Spune-mi despre omul mort. — El Îi va călăuzi pe cei vii. Îi va călăuzi? Încotro? — Spre tărâmul celorlalți morți. Nu ar fi trebuit să Îi descoperi chipul. Dante era deconcertat. Bătrâna se exprima Într-un fel obscur, ca toți ghicitorii. Dar avea aerul că știa ceva despre drama din noaptea precedentă. — De ce Îmi spui asta? — Pentru ca durerea să te lovească. Deodată, femeia Îl slobozi din strânsoare și făcu un pas Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care Îl văzuse până atunci În sat. Se cheamă Vila Bethania și aparține unei femei În vârstă, care locuiește aici singură de aproape treizeci de ani, de când stăpânul casei, fostul preot al așezării, Bérenger Saunière, trecuse În lumea celor drepți. Bătrâna se numește Marie Dénarnaud, bate spre 70 de ani, Îi fusese abatelui servitoare și concubină, iar de la moartea lui trăia retrasă, având cu consătenii săi relații mai mult decât distante. Această Întâmplare măruntă avea să fie preludiul unui șir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de studiu și de nebunie mediatică, devine o veritabilă vedetă. Un detaliu interesant: În reconstituirile vieții lui Bérenger Saunière pentru televiziunea franceză interpretează chiar rolul abatelui, cu care unii Îi găsesc ciudate asemănări. Să fi fost acesta motivul pentru care bătrîna l-a, să spunem, adoptat și i s-a Încredințat cu tot ce avea și știa? Poate da, poate nu. Rămânând pe terenul faptelor, trebuie să mai menționez două lucruri. În 1968, cu puțin Înainte de accidentul mortal căruia Îi cade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
atâta pește? — Ce să facem? - zâmbi creștinul. îl mâncăm. — Atâta? - făcu Barzovie, privind și el. — Am familie mari - zise oarecum rușinat creștinul. — Păi câți sunteți? - întrebă Vulture. Creștinul își încreți fruntea, părând să socotească. — Zeci și încă doi și cu bătrâna încă una. Adică treisprezece - calculă Vulture. - Și cu câinili - adăugă creștinul. Atunci patrusprezece - zise Vulture. — Așa, da - răspunse creștinul. — Mulți, dom’le! - constată Barzovie. — Păi ce să facă și el în stufărișul ăsta? - zise Vulture. Episodul 135 îN ADÂNCUL GHIOLURILOR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]