16,324 matches
-
vei rămâne mereu tânără și frumoasă. Eu... - Sst! Taci, îi spunea ea, apăsându-i buzele cu degetul arătător. Nimic nu mai spune. Iubirea nu are vârstă și tu știi asta. Noi știm. Așa cum am citit undeva, nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. O asculta, o asculta fermecat, sperând... Poate avea dreptate Mia. Nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. Mai ales când iubești. FLASH 21 (Galbenă gutuie, dulce...) - IV Nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. Așa
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Nimic nu mai spune. Iubirea nu are vârstă și tu știi asta. Noi știm. Așa cum am citit undeva, nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. O asculta, o asculta fermecat, sperând... Poate avea dreptate Mia. Nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. Mai ales când iubești. FLASH 21 (Galbenă gutuie, dulce...) - IV Nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. Așa citise ea cândva, undeva. Îi plăcuse și i-o spusese și lui, convinsă de adevărul acestor cuvinte. Nu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. O asculta, o asculta fermecat, sperând... Poate avea dreptate Mia. Nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. Mai ales când iubești. FLASH 21 (Galbenă gutuie, dulce...) - IV Nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. Așa citise ea cândva, undeva. Îi plăcuse și i-o spusese și lui, convinsă de adevărul acestor cuvinte. Nu ești niciodată prea bătrân ca să devii tânăr. Mai ales când iubești... Oare? Așa o fi, cu adevărat? Firea
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Mai ales când iubești. FLASH 21 (Galbenă gutuie, dulce...) - IV Nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. Așa citise ea cândva, undeva. Îi plăcuse și i-o spusese și lui, convinsă de adevărul acestor cuvinte. Nu ești niciodată prea bătrân ca să devii tânăr. Mai ales când iubești... Oare? Așa o fi, cu adevărat? Firea lui analitică nu-i permitea să lase ceva nedisecat în amănunțime. Inclusiv această afirmație nu i-a scăpat. Ce-o fi fost în gândurile, dar mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
fi însuflețit atât de tare, încât să simtă cum dintr-o dată redevenea tânăr? Cine știe. Ar fi vrut să-l întâlnească pe cel care rostise sau scrisese vorbele, să-i pună întrebări. O sută, o mie... Nu ești niciodată prea bătrân, ca să devii tânăr. Mai ales când iubești, Silviu. Așa îi șoptise la ureche, cu buzele atingându-l ca într-o adiere. Acum doarme liniștită lângă el, cu părul împrăștiat haotic pe puiul de pernă sub care și-a vârât mâna
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
era, cu mult în urmă... O privește înmărmurit. Cum e posibil? Inima bate să-i spargă pieptul și lacrimile încep a-și croi drum spre bărbie. - Vezi? E adevărat, Silviu. E cât se poate de real Niciodată nu ești prea bătrân, ca să devii tânăr. Mai ales când iubești. Așa cum o faci tu, cum o fac și eu. Adânc. Aproape inexplicabil. Împotriva oricărei logici. Sfidând rațiunea și tot ceea ce ține de asta. Tu și dragostea ta. Tu ...Dumnezeu al iubirii mele. Flash
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
care îi cumpărase pe drum. Ar fi vrut ...ar fi vrut... Doamne câte ar fi vrut să-i spună. Să-l țină de mână și să -i povestească. Poate... într-o zi sau noapte... undeva. - Mă iertați, sunteți din familie? Bătrânul cerșetor o urmărise și, acum, stătea în fața ei cu o privire întrebătoare. - Nu, nu sunt. De ce mă întrebați? - Eu îmi fac veacul de multișor prin aceste locuri și n-am văzut pe careva să pună o lumânare sau primăvara o
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
o peliculă cinematografică. Cele "albe" sunt îngroșate sfidător cu "negru": Luceferi sunteți? Sau tigri și hiene? (Aedificabo et destruam) Uite, nemângâiatule, un trandafir. Ți-l dau ție! Și privindu-l prea des, cu ochii prea tulburi, l-am întunecat. Și bătrân se făcu trandafirul! (Crispate măști ale morții) Privind lucrurile prin această prismă, Întunecatul April este mai mult decât o sintagmă poetică. Trebuie privit ca metafora-cheie a teatrului în negativ. Un alt sens al formulei propuse este dat de însuși faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
să-l îngroape creștinește, dar toate acestea după ce va muri Zavastia, că de acum nu mai are mult de trăit. După vreo săptămână Zavastia a trecut în lumea celor drepți. După sfaturile primite de la acea vrăjitoare și de la un călugăr bătrân de la Mănăstirea Neamț, neamurile au înmormântat-o pe Zavastia, conducând-o pe ultimul drum alături de toată suflarea satului. Foarte multe femei au jelit-o. Întorși acasă, au săpat sub pragul de la ușa din interiorul casei și au găsit într-adevăr
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
casa trosnea din toate încheieturile, apoi se auzea un muget prelung și o voce răgușită din care se înțelegea: Asta-i casa mea! Ce căutați în ea? Ieșiți afară, afară de nu, vă prăpădesc! Au mers din nou la călugărul cel bătrân și l-au întrebat ce să mai facă. Călugărul i-a certat că nu au îngropat osemintele de om creștinește. Apoi i-a sfătuit să dea foc la casă și să nu ia nimic din casa respectivă. S-au întors
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
grămadă. O persoană ținea coarda la traglă, iar alta ducea boii de cap până în locul unde se depozitau paiele. Pe partea din față, deasupra proțapului batozei, se așezau sacii în număr de 18 cred, nu mai țin minte că-s bătrân și e tare mult de atunci, ca de când era lupul cățel și porcul porumbel. Tot aici, spre proțap, se afla și roata cea mare o batozei, purtată de cureaua cea mare, numai că se afla pe o laterală. Nu aș
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
din sfat, cu câteva excepții (de exemplu, văduvele), și puteau să participe doar atunci când se discutau chestiuni care priveau direct proprietatea lor. În satul arhaic, voturile erau egale, având la bază egalitatea de drepturi patrimoniale. Totuși, votul „celor buni și bătrâni” avea o importanță mai mare, dar nu în sensul că voturile lor erau cuantificate diferit, ci în sensul că acționau, involuntar, ca niște formatori de opinie. Mai târziu, apar obști în care voturile sunt inegale. Stahl (1998, vol. II, pp.
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
partea teoretică, alegerea colectivă nu este niciodată influențată de o singură „constituție”. Prin urmare, „constituțiile” trebuie să fie foarte bine coordonate între ele. Dar, în cazul nostru, „constituțiile” sunt discordante. Stahl (1998, vol. II, p. 44) afirmă că „mentalitatea sătenilor bătrâni semăna mai mult cu ceea ce cuprindea Regulamentul și cu ceea ce scria în Foaia sătească sau se putea găsi în Manualul administrativ al Moldovei, decât cu prevederile Codului civil și publicațiile din Monitorul Oficial”. Or, în cazul în care „constituțiile” ar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 72, 75-76). În obștile sătești erau însă mai mulți membri cu funcție specializată decât sunt recunoscuți de către autorități. Una dintre aceste funcții era cea de vornic. Acesta era ales de obște și primea un semn distinct de la cel mai bătrân dintre răzeși, un băț de cireș care ținea loc de chitanțier. Cel care plătea impozitul primea o așchie din respectivul băț în loc de chitanță. Existau și funcționarii cu roluri economice: văcarul, ciobanul, pădurarul, paznicii de câmp sau meseriașii angajați de sat
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
stabilirea hotarului, ei erau cei care îl însoțeau pe cel delegat de domnie. În Moldova, cei care îl însoțeau nu erau nominalizați în actul domnesc. În Țara Românească era un grup de boieri, de megieși sau de „oameni buni și bătrâni” în număr prefixat, nominalizați în actul domnesc (6, 12, 24, 36, 48), care erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu însemna o diminuare a rolului obștilor în stabilirea hotarelor. Deși în toate celelalte chestiuni obștea dădea o importanță decizională egală membrilor ei, în probleme de hotărnicie, oamenii buni și bătrâni aveau o importanță mai mare decât ceilalți membri datorită faptului că, în lipsa documentelor, memoria acestora era deosebit de utilă. Prin urmare, pe lângă regulile de cuprindere de mai jos, procesul de stabilire a hotarelor avea și reguli de autoritate mai stricte decât
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
era deosebit de utilă. Prin urmare, pe lângă regulile de cuprindere de mai jos, procesul de stabilire a hotarelor avea și reguli de autoritate mai stricte decât în celelalte cazuri. Organele de stat nu țineau însă cont doar de oamenii buni și bătrâni dintr-un sat, ci și de cei din satele învecinate, prezența lor la operațiunile de hotărnicie constituind un mecanism de control local. Memoria colectivă era deosebit de importantă în problemele de hotărnicie pentru că, din cauza tehnicilor primitive, la anumite intervale de timp
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
poate fi acoperită cu respectivele provizii. O altă interpretare ar putea fi aceea că dimensiunea standard nu permitea furtul, pentru că era ușor observabil. Perioada de culegere a frunzelor era 15 august - 15 septembrie, astfel încât frunzele să fie coapte, dar nu bătrâne (Stahl, 1998, vol. I, pp. 238-244). Deși locurile care permiteau o perioadă mai lungă de pășunat erau împărțite pe sate, se permite trecerea animalelor peste locurile altor sate în drumul lor spre pășunile alpine. Locuitorii zonelor cu păduri de conifere
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
coadă. Ateii s-au născut, dar s-au născut degeaba. BALCANI Balcanii sunt curul Europei. BANI Eu nu detest burghezia. Eu m-am lămurit că un om care vrea să fie bogat nu este un păcătos. Spunea odată un preot bătrân: Circulă o zicală că banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scară dublă. Dacă-l posezi, indiferent în ce cantități, și te miști în sus binefăcător pe scară, nu mai
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cât e el de eretic și de zevzec, a spus două lucruri extraordinare: că creația autonomă e o cocotă și că nu există adevăr în afară de Biblie. Mie mi-a trebuit o viață întreagă ca să aflu asta. El nu era așa bătrân când a dibăcit chestia asta, că era călugăr augustin... Mie mi-a trebuit o viață ca să mă conving că în afară de Biblie nu e nici un adevăr. Shakespeare, pe lângă Biblie, — eu demonstrez asta și la Sorbona — e scriitor din Găești. BISERICĂ În afara
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cale către adevăr și nu ajung deloc la el. Și până la urmă mă rezum la ce se întâmplă în templu, în biserică, în materie de adevăr. E vorba de adevăr, nu e vorba de comoditate. Că sunt incomod, că sunt bătrân, că biologia vârstei mi-a luat unele virtuți pe care le-am avut în tinerețe, asta nu mă deranjează. Ceea ce mă deranjează enorm e că nu ajung la adevăr căutându-l. Fiindcă cel care-l caută nu-l află și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
vacanță de vară, pe care toți copiii dar și părinții lor o așteptau cu mare nerăbdare. Cum părinții tinerei Letiția se mutaseră cu serviciul la oraș, fiica lor rămăsese În grija bunicilor acolo pe malul Dunării, unde crescuse de mică. Bătrânii țărani gospodari, pescari vechi dar și cu o frumoasă gospodărie, cu animale, cu viță de vie, grădină de zarzavat și multe flori. De plantatul florilor se ocupa Letiția În mod special. Alegea tot ce găsea mai frumos pe la colegele de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
locuia cu bunicii ei, la numai două ulițe distanță de familia lui. Când se Întorceau de la școală se abăteau deseori pe la livada CAP-ului și-l rugau pe paznic să le dea câteva piersici sau alte fructe de sezon. Paznicul bătrân Îi trimitea fuguța să-și culeagă singuri, dar să nu cumva să rupă crengile că nu-i mai lăsa niciodată. Atunci se avânta Feodor legânduși cămașa de școală bine la brâu și umplea sânul cu cele mai frumoase piersici culese
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
2011 2:21 PM Page 79 77 Părintele Iachint Starețul Mănăstirii Putna gips patinat 77x57x38cm semnat, datat stg. lateral, 2001 col. Mănăstirea Putna LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 80 78 Mircea cel Bătrân gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 81 79 Adolescență gips LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 82 80 Copil negru gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
a așternut demult soarele și nisipul -. 17Martie 2013 Nevoia de aer Mă cheamă aici la munte, umilit și apăsat de păcat, bat la uși și la ferestre. Cad în genunchi, dragostea-i neprihănită, prea multă iarnă la nunți. Tinerii sunt bătrâni și-aici, orbi de singurătate. Străzile lumii au fost uitate. În colț mai găsești câte un câine visând la soare lângă trunchiul de brazi. Se strânge inima, și mâinile se desfac într-o lume de cerșetori, iubitori cu masca opacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]