1,481 matches
-
Controversies of the Chruch of England" (ACE) 1592 Însărcinat să scrie "Certain Observations made upon a Libel published this present year", 1592 (SEH VIII: 146-208), ca răspuns la un pamflet iezuit. Redactează "Of Tribute, or Giving that which is due" (Bacon 1996:22-51), probabil la sugestia lui Essex, în vederea unei reprezentații la Gray's Inn. 1593 4 februarie-Membru al Parlamentului pentru Middlesex. 2 și 8 martie-Se opune în Parlament solicitării reginei de a crește taxele și cade în dizgrația ei
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
of the kingdomes of England and Scotland" (London: Printed for Foelix Norton; SEH X: 90-99). Redactează "De interpretatione naturae proemium" (SEH III: 518-520), "Temporis partus masculus" [TPM], "Valerius terminus" [VT]. 1604 Martie-Membru al Parlamentului pentru Ipswich. Iunie: Publică "Șir Francis Bacon his apologie, în certaine imputations concerning the lațe Earle of Essex" (London: Printed for Felix Norton [ACI] și (anonim) "Certaine considerations touching the better pacification, and edification of the Church of England" (London: Printed for Henry Thomes SEH X: 103-127
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
of England" (London: Printed for Henry Thomes SEH X: 103-127). 18 august: Este numit Learned Counsel al regelui. Redactează "Cogitationes de natură rerum" (SEH III: 15-35), "Cogitationes de scientia humana" (SEH III: 183-198). 1605 Octombrie-Publică "The Two Books of Francis Bacon of the Proficience and Advancement of Learning" (London: Printed for Henrie Tomes) [AL]. 1606 10 mai-Se însoară cu Alice Barnham, fiica de 14 ani a unui bogat consilier municipal londonez. 1607 17 februarie-Ține un discurs fulminant în Parlament în favoarea
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
1612 Publică o ediție augmentată a Essays (London: Imprinted by John Beale). Redactează "De principiis atque originibus" [DPAO], "Descriptio globi intellectualis" [DGI], "Thema coel"i (OFB VI: 171-193). 1613 26 octombrie-Este numit Attorney-General. 1614 Ianuarie-Publică "The charge of Șir Francis Bacon Knight, his Maiesties Attourney generall, touching duells" [...] (London: Printed for Robert Wilson; SEH XI: 399-416). Aprilie-Membru al Parlamentului pentru Cambridge. 1616 25 mai-Este acuzator în procesul intentat împotriva lordului și contesei Somerset pentru otrăvirea lui Șir Thomas Overbury. 9 iunie-este
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
a lungul secolului al XVII-lea (17 ediții până la sfârșitul secolului). 1629-1659 Rawley publică "Certaine Miscellany Works" (London: Printed by I. Hauiland for Humphrey Robinson, 1629), "Operum moralium et civilium" (Londini: Exculum typis Edwardi Griffini, 1638), "Resuscitatio" [ alături de "Viață" lui Bacon scrisă de Rawley, publicată după ultima versiune în SEH I: 1-18] (London: Printed by Sarah Griffin, for William Lee, 1657), "Opuscula varia posthuma" (Londini: Ex officina R.Danielis, 1658). O gândire enciclopedica și originală, dublată de un remarcabil talent literar
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
intelectuale precum marile proiecte de reformă religioasă și socială din Anglia anilor 1640-1660, înființarea primelor academii științifice în Anglia și Franța, Iluminismul francez sau proiectul unei științe universale de tip inductiv. Opere principale: Essays (1597); The Two Books of Francis Bacon of the Proficience and Advancement of Learning (1605); De sapientia veterum (1609); Novum organum (1620); Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam (1622); De augmentis scientiarum (1623); Apophthegms new and old (1624); Sylva Sylvarum. New Atlantis (1626-1627). Trăind în epoca
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
and Advancement of Learning (1605); De sapientia veterum (1609); Novum organum (1620); Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam (1622); De augmentis scientiarum (1623); Apophthegms new and old (1624); Sylva Sylvarum. New Atlantis (1626-1627). Trăind în epoca nașterii științei moderne, Bacon și-a asumat sarcina elaborării unei metode noi, adecvate, care în opoziție cu scolastica sterilă, să favorizeze cercetarea științifică, cunoașterea și dominarea naturii de către om. Condiția prealabilă a făuririi științei și metodei noi o constituie, pentru Bacon, critică cunoștințelor existente
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
nașterii științei moderne, Bacon și-a asumat sarcina elaborării unei metode noi, adecvate, care în opoziție cu scolastica sterilă, să favorizeze cercetarea științifică, cunoașterea și dominarea naturii de către om. Condiția prealabilă a făuririi științei și metodei noi o constituie, pentru Bacon, critică cunoștințelor existente și inventarierea cât mai exactă a rezultatelor științei. Astfel obține o clasificare an funcție de trei criterii (ce presupun "diviziunea sufletului") - memoria, imaginația, rațiunea. Istoria naturală sau civilă este o știință a memoriei, poezia narativa sau dramatică și
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
ce cauzează?), tabel al deviației sau absenței (cauze în care natura simplă e alterată sau lipsește) și un tabel al gradelor sau comparației (cazuri în care natura simplă variază, astfel încât se pot identifica grade de variații ce se pot compară). Bacon este inițiatorul empirismului și senzualismului modern: simțurile ne dau cunoștințe certe și constituie izvorul tuturor cunoștințelor. Știință adevărată se dobândește prin prelucrarea metodica, rațională a datelor senzoriale. Bacon pune astfel în opera să principala Novum Organum (1620) bazele metodei inductive
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
variază, astfel încât se pot identifica grade de variații ce se pot compară). Bacon este inițiatorul empirismului și senzualismului modern: simțurile ne dau cunoștințe certe și constituie izvorul tuturor cunoștințelor. Știință adevărată se dobândește prin prelucrarea metodica, rațională a datelor senzoriale. Bacon pune astfel în opera să principala Novum Organum (1620) bazele metodei inductive, caracterizată prin folosirea analizei, comparației, observației și experimentului. Considerând lumea ca fiind de natură materială, iar mișcarea că o proprietate inalienabila a materiei, Bacon recunoaște existența a multiple
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
rațională a datelor senzoriale. Bacon pune astfel în opera să principala Novum Organum (1620) bazele metodei inductive, caracterizată prin folosirea analizei, comparației, observației și experimentului. Considerând lumea ca fiind de natură materială, iar mișcarea că o proprietate inalienabila a materiei, Bacon recunoaște existența a multiple forme de mișcare și a diversității calitative a naturii. Accentuarea unilaterală a rolului analizei și al inducției în cunoaștere, în detrimentul sintezei și al deducției, conceperea pur analitică a experimentului (menit să separe unele de altele 'formele
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
și al inducției în cunoaștere, în detrimentul sintezei și al deducției, conceperea pur analitică a experimentului (menit să separe unele de altele 'formele' sau 'naturile' prezente în corpuri pentru a determina esență fiecăreia) au conferit metodei baconiene un caracter metafizic (nondialectic). Bacon a scris și o utopie neterminata, Noua Atlantidă imaginând o societate organizată pe baze raționale, științifice, dar în care erau menținute diferențieri de clasă. Acesta a influențat gândirea asupra unei probleme de etică aplicată, eutanasia, sus-tinând că "medicii au obligația
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
care erau menținute diferențieri de clasă. Acesta a influențat gândirea asupra unei probleme de etică aplicată, eutanasia, sus-tinând că "medicii au obligația să folosească știință lor, astfel încât cei muribunzi să iasă din viață cât mai usor posibil și fără dureri". Bacon folosește termenul de "eutanasie exterioară" când este vorba de activitățile medicului care privesc o moarte ușoară, iar termenul de "eutanasie interioară", când este vorba de pregătirea psihică a muribundului pentru înfruntarea morții". Astfel, Bacon este considerat cel care a folosit
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
mai usor posibil și fără dureri". Bacon folosește termenul de "eutanasie exterioară" când este vorba de activitățile medicului care privesc o moarte ușoară, iar termenul de "eutanasie interioară", când este vorba de pregătirea psihică a muribundului pentru înfruntarea morții". Astfel, Bacon este considerat cel care a folosit pentru prima dată cuvântul "eutanasie" cu sensul de uciderea celui care este suferind. A realizat schimbări asupra sistemului de legi, Harvey Wheeler (în lucrarea "Francis Bacon's Verulamium—the Common Law Template of The
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
pregătirea psihică a muribundului pentru înfruntarea morții". Astfel, Bacon este considerat cel care a folosit pentru prima dată cuvântul "eutanasie" cu sensul de uciderea celui care este suferind. A realizat schimbări asupra sistemului de legi, Harvey Wheeler (în lucrarea "Francis Bacon's Verulamium—the Common Law Template of The Modern în English Science and Culture)" punând pe seama filosofului crearea unor trăsături caracteristice cum ar fi: Despre cunoaștere, Francis Bacon spune că ea se împarte în cunoașterea celor divine și filozofie. În
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
A realizat schimbări asupra sistemului de legi, Harvey Wheeler (în lucrarea "Francis Bacon's Verulamium—the Common Law Template of The Modern în English Science and Culture)" punând pe seama filosofului crearea unor trăsături caracteristice cum ar fi: Despre cunoaștere, Francis Bacon spune că ea se împarte în cunoașterea celor divine și filozofie. În filozofie, cunoașterea merge spre Dumnezeu, spre natură sau este întoarsă asupra sinelui, si astfel rezultă trei cunoașteri diferite: filozofia divină, filozofia naturală, filozofia umanului. "Toată filozofia este marcată
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
de gândire din Europa și America secolului al XVIII-lea. Evenimentele științifice și intelectuale din secolul al XVII-lea - descoperirile lui Isaac Newton, raționalismul lui René Descartes, scepticismul lui Pierre Bayle, panteismul lui Benedict de Spinoza și empirismul lui Francis Bacon și John Locke - au promovat credința în legile naturale și în ordinea universală, precum și încrederea în rațiunea ființei umane și în abilitățile inovatoare ale acesteia care au reușit să influențeze întreaga societate a secolului al XVIII-lea. Au existat multe
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
a fost un filozof englez, cel mai cunoscut pentru tratatul său "Leviatanul" (1651). Hobbes a scris despre filozofie politică și alte subiecte, oferind o definiție a naturii umane ca o formă de cooperare auto interesată. A fost contemporan cu Francis Bacon și cu René Descartes și a scris un răspuns la "Meditațiile" lui René Descartes. Hobbes este unul dintre cei mai mari sistematicieni ai raționalismului și un bun cunoscător al filosofiei lui Descartes. Pentru a scăpa de Revoluția engleză, Hobbes s-
Thomas Hobbes () [Corola-website/Science/299198_a_300527]
-
poate supraviețui unui război și nu poate asigura stabilitatea, și de aceea este indezirabilă. Hobbes nu și-a concentrat eforturile asupra filosofiei până în 1629, deși se întâlnea cu figuri din lumea literară ca Ben Jonson și cu gânditori ca Francis Bacon. Angajatorul său Cavendish, devenit conte de Devonshire, a murit de ciumă în iunie 1628. Contesa văduvă l-a concediat pe Hobbes, dar el și-a găsit în scurt timp un alt loc de muncă, tot ca meditator, de această dată
Thomas Hobbes () [Corola-website/Science/299198_a_300527]
-
și epistemologie. Locke este figura emblematică a celor trei mari tradiții de gândire aflate în centrul spiritualității epocii moderne. În câmpul cunoașterii, el este întemeietorul empirismului. Fără a fi inițiat în gândirea empiristă modernă, asemenea lui Thomas Hobbes și Francis Bacon, intelectualul englez a devenit reprezentantul ei când este vorba de disputa empirism-raționalism. Istoria filosofiei se referă în primul rând la John Lock și René Descartes, personalități tutelare ale celor două curente antitetice, care nu rivalizau ca simple doctrine gnoseologice, ci
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
tronul Angliei Wilhelm de Orania. Întorcându-se în patrie, el este numit mai întâi "Commissioner of appeals" iar apoi "Commissioner of trade and plantages". John Locke moare la Essex la 28 octombrie 1704. Locke a continuat linia empiric-materialistă a lui Bacon și Hobbes, fundamentând orientarea senzualistă în teoria cunoașterii. Opera celebră a lui J. Locke, care a exercitat foarte mari influențe, se intitulează: "An essay concerning human understanding" (Eseu asupra intelectului omenesc), 1689-1690. Combătând teoria idealistă a ideilor înnăscute, Locke afirmă
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
calitativ al rațiunii în raport cu simțurile și rolul ei activ. Trăsăturile mecaniste ale gnoseologiei lui Locke, potrivit căreia rațiunea nu face decât să combine și să separe "ideile simple" furnizate de simțuri, l-au determinat pe Engels să-l considere, alături de Bacon, drept întemeietor al metodei metafizice în filosofia modernă. A fost unul din întemeietorii deismului. Datorită contradicțiilor sale, filosofia lui Locke a slujit drept punct de plecare atât materialismului secolului al XVIII-lea cât și idealismului subiectiv a lui Berkeley. Prin
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
perioadă de extraordinară înflorire artistică și culturală: dramaturgii William Shakespeare, Christopher Marlowe și Ben Jonson sunt câțiva din dramaturgii care au trăit în timpul domniei sale. În plus, în aceeași perioadă, Francis Drake a devenit primul englez care a înconjurat globul; Francis Bacon și-a expus viziunile filosofice și politice și s-a produs colonizarea Americii de Nord, sub Sir Walter Raleigh și Sir Humphrey Gilbert. Elisabeta a fost calificată o domnitoare temperamentală și uneori indecisă. Spre sfârșitul domniei, o serie de probleme economice și
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
se poate de clar, declarând cultul Fecioarei Maria și a sfinților ca fiind o superstiție (Instituția religiei creștine, i, IV, 3). Pentru protestanți, "superstiție este orice rit care nu este cerut și aprobat formal de Dumnezeu, adică de Scriptură". Francis Bacon, asociază superstiția cu teologia, atunci când definește cele 3 surse de eroare și falsă filozofie.. Pentru Spinoza "toate religiile sunt superstiții care învață oamenii să disprețuiască natura și rațiunea [...].". Pentru Hobbes, părintele filozofiei politice occidentale, diferența între superstiție și religie este
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
lui Johannes Gutenberg. Diverse cărți cu subiecte precum mineralogia, minereuri și prepararea de substanțe au fost adevărate stimulente pentru avansarea acestui domeniu datorită caracterului practic și disponibilității materialelor de studiu. De asemenea, influențe ale filozofilor cum ar fi Șir Francis Bacon sau René Descartes, care voiau o anumita rigoare în matematică și cereau eliminarea dogmelor și subiectivismului din observațiile științifice, au dus la revoluția științifică. În chimie, ea a început cu Robert Boyle (1627-1691), care formulat ecuații precum Legea lui Boyle
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]