7,201 matches
-
cale de urmat. Capitalismul însuși e într-o schimbare de la o perioadă la alta. E timpul să gustăm și din fructele dulci ale acestuia. Din păcate, observăm că tot mai mulți români se preocupă de ei înșiși, de măruntele și banalele probleme existențiale, care le asigură supraviețuirea, devenind tot mai stresați și obosiți, indiferenți sau resemnați în privința viitorului țării. O asemenea atitudine nu este pozitivă, ci dimpotrivă ne afectează apoi pe fiecare în parte. De ce uităm trecutul nostru, care adeseori a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a făcut maestrul turbând. Ce îți facem? Nici nu îți poți imagina ce îți vom face! Planetele nu iartă! Marea cunoaștere este răzbunătoare! Galaxia fantomelor albastre te pândește la colț! Înțelepciunea universală... - Domne, am zis, lasă glumele și orăcăiala asta banală, zi care-i treaba: îmi accepți demisia au ba? Să știu și eu un lucru, că încep să cred că-mi bat gura degeaba cu tine. - Aaaarrrh! H! Hrg! Ha! Nu accept nimic! Nu ai voie să părăsești acest select
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cu respect și prețuiau alte valori decât ideea de a se îmbogăți cu orice preț, care îi domină pe toți la noi acasă. Mă simțeam, într-un fel, neînsemnată. Tot ce era legat de propria-mi țară părea atât de banal și superficial în comparație cu ceea ce îmi era dat să întâlnesc în Africa. Oamenii de aici sufereau și majoritatea aveau foarte puțin, dar aveau sentimentele acelea minunate unii față de ceilalți. Prima oară când i-am auzit pe africani numindu-i pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
-l reținea și ne-am oferit s-o ajutăm să vină cu noi în SUA, dar el a refuzat să discute problema asta. Zicea că Africa e cea care îl reține aici; dacă noi credeam că e ceva atât de banal precum o relație amoroasă, atunci nu înțelegeam chiar nimic. La plecare i-am lăsat o sumă de bani destul de frumușică. Mă aflu în situația privilegiată de a deține un fond care mi-a fost destinat mie de către tatăl meu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
este cuvântul. Va trebui să se mai gândească. — Voi fi pe fază, o asigură domnul J.L.B. Matekoni coborând glasul deși nu era nevoie. Ține minte că sunt aici, în fața casei. Dacă strigi, te aud. Se uitară la casă, o clădire banală în lumina slabă a felinarelor, cu acoperișul obișnuit, de țiglă roșie, și cu o grădină neîngrijită. — Se vede cât acolo că n-are grădinar, remarcă Mma Ramotswe. Uite ce neorânduială. Să n-ai grădinar se cheamă de-acum lipsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
era un bar zgomotos. Deasupra intrării principale era o plăcuță pe care scria cu litere albe, mici: Carla Smit, Licențiată, autorizată să vândă băuturi alcoolice. Ajunsese la sfârșitul căutărilor ei și, așa cum se întâmplă, de regulă, la final, decorul era banal, deloc extraordinar; și totuși, era surprinzător faptul că persoana căutată există într-adevăr și se află acolo. — Eu sunt Carla. Mma Ramotswe se uită la femeia din spatele biroului pe care se afla un maldăr de hârtii în dezordine. Pe peretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Tipărit la Tipografia Matabele-land Ltd: Dumneavoastră gândiți, noi punem pe hârtie! Îi veni ideea să-și facă și ea un calendar pentru clienți: Aveți vreo bănuială? Sunați la Agenția de detective nr. 1. Dumneavoastră întrebați, noi răspundem! Nu, sună prea banal. Dumneavoastră vă plângeți, noi investigăm! Nu, nu toți clienții era disperați. Noi rezolvăm! Da, așa e mai bine, are demnitatea necesară. Iar dumneavoastră sunteți... se interesă femeia politicos, dar cu o urmă de suspiciune în glas. Crede că-mi caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
gândim că între cimpanzei și oameni e o diferență cam ca între câini și lupi și încrucișările ar fi posibile, nu e chiar de mirare. Maimuțele pot recunoaște fețele. - A murit Pârvulescu noaptea trecută, mi-aruncă în loc de bună ziua. De la o banală gripă, dusă pe picioare, zicea nevastă-sa că nici febră n-a avut, n-a crezut nimeni, se pare că i-a cedat inima. Și-avea cu doisprezece ani mai puțin ca mine! Etalează clasica bucurie a supraviețuitorului, sâc, ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ăsta îl visai cu ochii deschiși, imaginându-ți nerușinat că l-ai dezbrăca de haine? Pentru ființa asta ștearsă băteai străzile de nebună, doar-doar l-ai putea întâlni? - Povestea cu ramura înnegrită... - Da... te uiți acum la individul vulgar, îngrozitor de banal, cu ceva burtă, îmbrăcat și-aiurea... Iubirea vieții mele? Sortitul? Hotărât lucru, printre femeile proaste, da’ proaste rău, aș fi în frunte... Mă mângâia, ciupindu-mi în glumă sfârcurile și lobul urechilor, era foarte bronzată, doar sânii se desenau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de om. Se trecea la altă probă. Un chef cu femei. Ori o călătorie cu tramvaiul. Ori depunerea unei sume la bancă. Ori internarea în spital. Ori se întîmpla să găsească un portmoneu ticsit de bancnote. Ori cine știe ce altă întâmplare banală ori extraordinară. Erau funcționari care trecuseră prin mai mult de zece asemenea "examene" pînă a se decide angajarea lor, iar alții după prima au și avut "întrevederea", faimoasa întrevedere cu el, șeful Serviciului. Era bine că agenții "uitați" ai Serviciului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Mi-am permis o interpretare personală pentru că altfel n-aș fi avut nimic de scris în raport. Tot ce s-a petrecut în casa lui Basarab Cantacuzino poate fi considerat ca o serată obișnuită, cu oarecare fast, dar fastul, e banal la prințul Basarab în onoarea unor oaspeți străini. Nu s-a petrecut nimic neobișnuit, nimic care să intre în interesul Serviciului, domnule Mihail. Dar dacă se face o interpretare, atunci lucrurile se schimbă, se schimbă radical!" Șeful Serviciului îl privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și numele camarazilor din dormitorul lui, calitatea hranei de la cantina militară, vătămătura de la genunchi, după un mărșăluit noaptea, carcera făcută pentru o mănușă pierdută, numele cafenelei unde a chefuit când se afla detașat la Požarevac. La prima vedere totul e banal, ca orice stagiu și orice detașare, numai că acel Požarevac sau cele șapte luni În cazarmă, din perspectiva realizatorilor Enciclopediei, reprezintă un eveniment unic: nicicând, niciodată, un oarecare G.M., geometru, nu‑și va mai petrece, În a doua jumătate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Oricum, orice asemănare cu povestirea este absolut Întâmplătoare. Jean Valtinne din povestirea Onoruri postume este un personaj real. În cărțulia cu titlul Out of the Night, el va prezenta acest episod ca fiind real, cu toate că subiectul dezvoltă o intrigă destul de banală. Apoi unele motive flamande, care În povestire creează o atmosferă ce amintește de pânzele lui Terborch, Rubens, Rembrandt, ca și evocarea unei escapade hamburgheze din anul 1972, pot părea locuri comune. Gladiolele respingătoare pe care O.V. mi le adusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
călăfătuite, de aceea erau construite în așa fel încât fundul lor să coboare dinspre capete spre centru, unde se află tot timpul un „aruncător“, care scotea apă cu un fel de pantof mare de lemn cu coada. Era o muncă banală și plictisitoare, dar care trebuia făcută, daca voiau să rămână pe linia de plutire, așa încât toți membrii expediției erau nevoiți să o desfășoare cel puțin două ore pe zi. După ce îi salută cu un zâmbet și cu un semn al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Whelps, zisă și „Inky”, obișnuia să spună că lucrul „cel mai și cel mai” poate fi doar unul singur. Într-o seară, Inky a spus: „Cânt toți își pot permite cel mai și cel mai, adevărul e că arată cam ...banal”. Nu mai vedeai pe nimeni din Vechea Societate. Cu cât apăreau mai mulți baroni media nou-nouți la fiecare eveniment, cu atât întâlneai mai puțini vechi proprietari de căi ferate sau vapoare de cursă lungă. Inky spunea mereu că a absenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
plastic pentru câini. Brodată în covorașele de baie și pictată pe capace de W.C. Când s-a dus în cele din urmă în New Mexico să vadă originalul sculptat și pictat pe o stâncă, primul lui gând a fost: Ce banal... Toate picturile astea vechi, capodoperele astea meschine cu reputațiile lor umflate, plus etichetele adezive ale poștei britanice, i-au dat ideea că el ar putea face mai bune. El picta mai bine și ar putea să-și strecoare lucrările în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
necesare câteva cunoștințe tehnice. Scopul acestei cărți este tocmai acela de a oferi principiile de bază în realizarea imaginilor fotografice. Fără înțelegerea și stăpânirea tehnicii și proceselor specifice, nu vom putea realiza o fotografie de calitate, care să depășească nivelul banalului. Chiar dacă a fost conceput în special pentru studenții facultăților de arte vizuale, acest ghid se adresează deopotrivă tuturor celor care doresc să își sistematizeze cunoștințele din acest fascinant domeniu al culturii imaginii. Lucrarea este structurată în două părți, care abordează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
îi invidia pe cei care, la ora aceea, se bucurau de momentele unice distrându-se, ciocnindu-și cupele de șampanie. Avea să se întoarcă la școală și să asculte, cu lacrimi în ochi, întâmplările trăite de sărbători de către colegii ei, banale, în fapt, în mai toate casele de români, dar care pentru ea reprezentau povești desprinse din visele cele mai înflăcărate. Nu contesta divina semnificație a Crăciunului sau faptul că bucuria trecerii într-un nou an era milostivirea și darul aceluiași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
arunca pe masă un produs, oricare, unul din acelea pe care le promovăm. L-aș pune pe fiecare în parte să-mi spună ce-i inspiră acel obiect. Voi descoperi, astfel, infinite definiții ale unui obiect care, la început, părea banal, cu o singură denumire. Aș crea în acest fel un mecanism cu capabilități de inovare, sau creație, cum vreți să-i spuneți, bine înfipte și un avantaj pentru produs greu de egalat. Ideile non-liniare aduc progres și bunăstare, era mesajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe ea o cheamă Zubaidah, dar că i se zice Zu, sau doar Z. Nu-mi place numele meu. E prea... frumușel. Când am Început să facem ziarul, trebuia să-i dăm un nume care să nu fie nici prea banal și nici prea agresiv, cum sunt alte foițe dogmatice, Revoluția, Vremea Schimbărilor, Vocea Poporului și atâtea altele. Nu-i lucru ușor să găsești un nume pentru un ziar literar clandestin, așa că i-am dat numele meu, ca să pornim Într-un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îndepărtate. și nu vreau să te simți șocată. Pe scurt, ei Îi intrase În cap că Gauguin era un mâzgălici, un amator atras În mod bolnăvicios de sex, nu Într-o manieră romantică, ori galantă și spirituală, ci josnic și banal. Încă de la doisprezece ani nu-i plăcuse. Nici nu i se păruse deloc surprinzător când maică-sa i-a spus că Gauguin a murit de sifilis. — Uită-te la ea, a spus Karl, nu ți se pare admirabilă? E o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
spună madame. N-avea decât douăzeci și șapte de ani, era Încă destul de mademoiselle. A stat cu lista de bucate În fața ochilor ca să o ascundă de privirile bărbaților respectabili din jur. I se părea că e Îmbrăcată la voia-ntâmplării, banal și nu chiar curat, și Își ascundea sub masă pantofii demodați și foarte mari. A pierdut mult timp cu alegerea meniului, pentru că se simțea bine la adăpostul listei, un paravan În spatele căruia rămânea protejată și neștiută. S-a gândit să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a Încercat să facă haz. — Mai știu și eu?! Poate c-am Îmbătrânit. Însă tabloul ăsta e ceva aparte. De cum l-am văzut m-a cucerit. Am rămas cu gura căscată. Am găsit În el ceva care făcea neinteresant și banal tot ce realizasem vreodată În viață. Atârna acolo, pe un perete, atât de nelalocul lui În acel enorm apartament din Elveția. Aveam același sentiment pe care-l am când mă duc la vreo amărâtă de grădină zoologică din vreun oraș
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și ea era mai În vârstă și mai potolită. — Parcă am mai purtat noi discuția asta cândva, a spus el. Cu mult timp În urmă, și nu prea departe de aici. Nu credeam să-ți amintești de ceva atât de banal. — Ba da, Margaret, ba da. Zubaidah se și instalase În mașină și Își pusese ochelarii de soare. Nu putea să sufere să-și ia rămas-bun, spusese ea. N-avea timp de așa ceva. Stătuse mână-n mână cu Adam Îndelung Înainte
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
savura efectul sub cupola de lumină de la birou și devenea din nou cel mai obișnuit om cu putință. Uneori Marcu rămânea surprins atunci când o vedea pe soția lui, șocată de cine știe ce, intrigată. Stările ei nervoase se legau de întâmplări absolut banale, o cumnată mai bună de gură care lansa cine știe ce zvon despre ei în familie, o lucrare de control de-a fetei, punctată incorect, copii care zgâriau vopseaua de pe ușa liftului, vecina de la etajul patru care nu cobora să sape parcela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]