2,143 matches
-
săpun pentru spălatul copilului. Înainte vreme în familiile care trăiau un asemenea eveniment se punea masa pentru cei ai casei, părinți, ceilalți copii, bunici și nănași. În zilele noastre, după ceremonialul botezului se organizează ospăț îmbelșugat cu numeroși invitați, adevărate banchete, mai ales în cazurile perechilor mai înstărite, numărul participanților la festin, depășind uneori numărul de o sută. Bineînțeles că cei ce răspund invitației și participă la bucuria părinților de a mai număra în sânul familiei încă o odraslă, vin pregătiți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
capitolul precedent. S-a urmărit cu precădere relevarea corespunderilor semantice din ansamblul operei, așa cum rezultă din "descompunerea" topoilor și recompunerea acestora ca urmare a procesului sublimării poetice. Unul dintre elementele de coerență ale lucrării este tema iubirii. Erosul platonician din Banchetul are ecouri în opera eminesciană, iar dacă ar fi să gândim o apropiere între Phaidros și lirica eminesciană, am putea spune că "delirul" provocat de iubire poate fi înțeles, în ultimă instanță, ca o nebunie divină care dă aripi sufletului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
adăugat, așadar, obiecte și mobilier de epocă. De data aceasta, casa a fost construită ca să reziste peste veacuri: pereții din cărămidă, acoperiș de tablă vopsită imitând șindrila, pod trainic din lemn de stejar, la fel cu parchetul și ușile. Două banchete solide stau de o parte și de alta în pridvor, invitând vizitatorii la meditație; de aici se puteau asculta, o vreme, vocile lui Călinescu, Perpessicius, Tudor Vianu, Arghezi, Sadoveanu, memorabile interpetări ale versului eminescian datorate lui George Vraca, Ion Manolesu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cercurile concentrice ale apei, provocate de aruncarea unei pietre în lac. Necesitatea apropierii de erosul eminescian este dată de faptul că ființa poetului este de neexplicat fără aura înnăscută a iubirii. Ca punct de plecare al analizei se cere invocat Banchetul lui Platon 36 și aceasta tocmai pentru că mitul tradițional are valoarea unei chei37. Dar nu numai pentru acest motiv, ci și pentru faptul că tot ce s-a spus despre iubire de la Banchet, mai apoi în el își află obârșia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de plecare al analizei se cere invocat Banchetul lui Platon 36 și aceasta tocmai pentru că mitul tradițional are valoarea unei chei37. Dar nu numai pentru acest motiv, ci și pentru faptul că tot ce s-a spus despre iubire de la Banchet, mai apoi în el își află obârșia și întemeierea, cu singura excepție a iubirii întru Crist 38. Platon spunea că în timpurile imemoriale exista un gen de om care includea în sine atât principiul masculin cât și pe cel feminin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
75. Pentru a ajunge la sentențialul distih Din a morții sfântă mare, curg isvoarele vieții/ Spre-a se-ntoarce iar într-însa76, poetul a trebuit să imagineze un întreg haos germinativ, ce își poate avea sursa în aceeași filozofie platoniciană a Banchetului, căci iată ce spune Aristofan, vorbind despre androginii începuturilor lumii: Iar felurile acestea de oameni erau în număr de trei și alcătuiți cum am spus pentru că cel bărbătesc își avea obârșia în soare, cel femeiesc în pământ, cel bărbătesc-femeiesc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Nichita Stănescu, editat de revista "Viața Românească", album alcătuit și redactat de Gheorghe Tomozei, București, 1984, p. 118. 34 Nichita Stănescu, Starea poeziei, București, Editura Minerva, 1975, p. 348. 35 Mihai Eminescu, Opere XV, ed. cit., p. 137. 36 Platon, Banchetul, Traducere, studiu introductiv și note de Petru Creția, București, Editura Humanitas, 1995. 37 Julius Evola, Metafizica sexului, Cu un eseu introductiv de Fausto Antonini, Traducere de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas, 1994, p. 84. 38 Petru Creția, Preambul la Platon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Traducere, studiu introductiv și note de Petru Creția, București, Editura Humanitas, 1995. 37 Julius Evola, Metafizica sexului, Cu un eseu introductiv de Fausto Antonini, Traducere de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas, 1994, p. 84. 38 Petru Creția, Preambul la Platon, Banchetul, ed. cit., p. 5. 39 Platon, op. cit., p. 103. 40 Ibidem, p. 104. 41 Ibidem, p. 105. 42 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 51. 43 Ibidem, p. 53. 44 Platon, Banchetul, ed. cit., p. 113. 45 Ioana Em
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
84. 38 Petru Creția, Preambul la Platon, Banchetul, ed. cit., p. 5. 39 Platon, op. cit., p. 103. 40 Ibidem, p. 104. 41 Ibidem, p. 105. 42 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 51. 43 Ibidem, p. 53. 44 Platon, Banchetul, ed. cit., p. 113. 45 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 229. 46 *** Album memorial Nichita Stănescu, ed. cit., p. 89. 47 Nichita Stănescu, Logica la animale, [în] Frumos ca umbra unor idei, volum îngrijit de Constantin Crișan, București, 1985, p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
p. 73. 63 Ibidem, p. 95. 64 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit. p. 55. 65 Julius Evola, op. cit., p. 64. 66 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit. p. 468. 67 Idem, Opere XV, ed. cit., p. 942. 68 Platon, Banchetul, ed. cit., p. 96. 69 George Gană, op. cit., p. 149. 70 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 201. 71 Idem, Opere II, ed. cit., 1943, p. 179. 72 Iosif Cheie-Pantea, Repere eminesciene, ed. cit, p. 40. 73 Platon, Banchetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Banchetul, ed. cit., p. 96. 69 George Gană, op. cit., p. 149. 70 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 201. 71 Idem, Opere II, ed. cit., 1943, p. 179. 72 Iosif Cheie-Pantea, Repere eminesciene, ed. cit, p. 40. 73 Platon, Banchetul, ed. cit., p. 86. 74 Mihai Eminescu, Fragmentarium, Ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena Vatamaniuc, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 76-77. 75 Iosif Cheie-Pantea, Repere eminesciene, ed. cit., p. 45. 76 Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Prefață de Nicolae Balotă, București, Editura Universal Dalsi, 2000. * Petrescu, Ioana Em., Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1989. * Piaget, Jean, Psihologia inteligenței, Traducere de Dan Răutu, București, Editura Științifică, 1965. * Platon, Banchetul, Traducere, studiu introductiv și note de Petru Creția, București, Editura Humanitas, 1995. * Platon, Opere IV, Ediție îngrijită de Petru Creția, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983. * Pleșu, Andrei, Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, ediția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ăia care se otânjesc pe tuburi În mijlocul curții. — Săptămâna viitoare cel târziu vine și motorul, ne anunță fratele nostru. Am făcut comandă la fabrică și am plătit, cu tot cu șpagă, și au promis că săptămâna viitoare. Am făcut și comenzi pentru banchete noi și pentru tablă de zero doi și zero cinci și tot ce-ați mai zis. — Uite, șefu’. Nu-mi mai spune așa, i-o reteză Viorel zâmbitor. Ți-am spus că nu-mi place să-mi spui așa. — Uite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
astfel de fapte simbolice te face să gândești intens: asta o să se petreacă cu siguranță și cu cei doi soți tineri. Se așteaptă noaptea pentru a se verifica virginitatea miresei; a doua zi - atunci când rezultatul e favorabil - se continuă cu banchete bahice. Fecale De multe zile sufăr de constipație. Aia mi-a dat niște ierburi care mi-au provocat o adevărată explozie de materie fecală. Totul în jurul meu a fost împroșcat cu murdărie. Era un miros groaznic; același, poate, cu cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cu Pitagora șcel mai de seamă dintre greci prin înțelepciuneț, cunoștea felul ionian de a trăi și moravurile cu mult mai avansate decât cele ale tracilor, a pus să se construiască o mare sală în care primea și invita la banchet pe cei mai de vază cetățeni. În timpul mesei, îi învăța că nici el, nici cei ce prânzeau cu el, nici urmașii lor n-aveau să moară, ci aveau să ajungă într-un loc cu viață veșnică, unde aveau să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o importanță fundamentală mariajul dintre a da și a lua; este esențial a te hrăni simultan din amândouă, ca să poți apoi accede la extazul dorinței răsplătite. Se cere spiritualitate în Eros, se cere cunoaștere sapiențială. O întâlnire amoroasă e un banchet al spiritului; și acesta-i cu atât mai bogat, cu cât nivelul intelectului e mai înalt. Iubirea obsedată doar de mecanica sexuală, din ars și din amores, e o formă de sclavie a trupului. Acum, că m-am eliberat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în timpul mesei, ci se reuneau special pentru a bea. Acesta este sensul literal al termenului simpozion, "a bea împreună", instituție tipic elenă prin care cetățenii își manifestau solidaritatea într-un mod vesel. Pentru romani, masa luată în comun era convivium ("banchetul")96 și comissatio, după cină sau în timpul serii, când foamea era astâmpărată, vinul însoțind acest moment de relaxare, alături de cântece, de recitări de versuri, de discuții filozofice. Primii creștini numeau "agapă" (preluat din grecescul agapê, în sens propriu "afecțiune")97
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Valéry, era perceput ca fiind sămânța lui Dionisos. Apoi, convivii intonau "peanul simpozionului", un imn vesel adresat lui Apollo (divinitatea tutelară a muzicienilor), deschizând astfel definitiv reuniunea. Acum se desemna, de multe ori prin tragere la sorți, un "rege al banchetului" (symposiarque). Funcția sa principală era aceea de a stabili proporția de vin și apă din amestecul pe care sclavii trebuiau să-l alcătuiască cu această ocazie. Proporție pe care poetul Hesiod o definea astfel: "Mai întâi trei părți de apă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu această ocazie. Proporție pe care poetul Hesiod o definea astfel: "Mai întâi trei părți de apă, de vin a patra". Dar proporția de apă nu depindea de gustul fiecăruia dintre meseni: aceasta era aceeași pentru toți, după cum participanții la banchet decideau să se îmbete repede sau lent. Simposiarhul decidea de asemenea și numărul de cratere (craterae) pe care fiecare mesean putea să la golească. Dionisos însuși, după spusele poetului Eubolos, stabilise deja regulile băutului: "Amestec trei cratere doar pentru oamenii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
liniștitor să ne gândim că aceste "cratere" aveau un conținut la fel de precis ca și tradiționalul nostru "rând de băuturi" sau că unii dintre convivi, precum Socrate, erau capabili să "bea și să rămână treji" (cel puțin așa afirmă Eryximah în Banchetul lui Platon considerat a fi avut loc în 416 î.Hr.)... ori că vorbele foarte slobode ale lui Alcibiade (venit și el la Agathon pentru a-și sărbători victoria la un concurs dramatic) puteau fi atribuite unei alcoolemii foarte ridicate. În
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în 416 î.Hr.)... ori că vorbele foarte slobode ale lui Alcibiade (venit și el la Agathon pentru a-și sărbători victoria la un concurs dramatic) puteau fi atribuite unei alcoolemii foarte ridicate. În cazul încălcării regulilor stabilite de simposiarh, regele banchetului îl putea obliga pe contravenient să danseze complet dezbrăcat în mijlocul adunării sau să facă de trei ori turul sălii purtând în brațe dansatoarea sau cântăreața din flaut, care de obicei era complet goală. Aceste tinere erau cel mai adesea sclave
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de la proprietarii lupanarelor, care jucau de altfel un rol foarte important în viața economică și socială a Greciei 99. Așadar, urmând directivele coordonatorului simpozionului, sclavele, având urcioarele pe umăr, serveau de la dreapta spre stânga lichidul îmbătător, întrucât, așa cum precizează Athenaios (Banchetul sofiștilor, IV, 36), "pentru a-i adora pe zei te îndrepți către dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
socială a Greciei 99. Așadar, urmând directivele coordonatorului simpozionului, sclavele, având urcioarele pe umăr, serveau de la dreapta spre stânga lichidul îmbătător, întrucât, așa cum precizează Athenaios (Banchetul sofiștilor, IV, 36), "pentru a-i adora pe zei te îndrepți către dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de la dreapta spre stânga lichidul îmbătător, întrucât, așa cum precizează Athenaios (Banchetul sofiștilor, IV, 36), "pentru a-i adora pe zei te îndrepți către dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează locul "celei care își scoate câștigul din corpul ei" (meretrix). La Roma, ritualului îi urmează
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează locul "celei care își scoate câștigul din corpul ei" (meretrix). La Roma, ritualului îi urmează chiolhanul. Banchetul "à la romaine" (cena) ținea atât de "cheful" rabelaisian, cât și de "chermeza" flamandă. Petrecerile exagerate se vor instituționaliza în timpul lui
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]