1,549 matches
-
croită din piele neagră, cusută cu fir albastru închis, iar mantia-i era de brocart auriu pe fond alb. Avea coiful împodobit cu coarne de cerb și îl purta lăsat pe umeri. Capul îi era încă înfășurat până la obraji în bandajele albe care-i acopereau rănile. Unitatea a Doua se odihnise la Oushigahara, dar, de îndată ce auzi despre urmărirea începută de forțele clanului Tokugawa, Nagayoshi își trezi oamenii, privind crunt spre evantaiul auriu de pe Muntele Fujigane. Omul ăsta e un rival demn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
strigat din mulțime. Începe să se vadă!... Mulțimea a scos un Aaa! plin de stupefacție și de oroare... Povestea era că Omul Invizibil (care nu mai putea redeveni vizibil), încolțit, ca să scape de urmăritori, trebuise să-și lepede hainele și bandajele și mănușile și ochelarii negri, toate lucrurile care până în clipa aceea îi fuseseră indispensabile pentru a putea fi totuși văzut și a avea relații cât de cât normale cu semenii. Și tot povestea spunea că, mort, Omul Invizibil redevenea vizibil
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
a împiedicat și a căzut sub copitele calului, ridicându-se palid și doar pe jumătate bărbat. L-au dus acasă, la familia lui excepțională, pe targă. Fratele său, William, s-a uitat la bietul Henry. Și-a ațintit privirea asupra bandajului însângerat care îi acoperea pantalonii și l-a implorat pe Dumnezeu, oricine o fi fost, să-i vindece fratele. Se ruga pentru noi toți, fiindcă știa ce avea să urmeze. Știa că ne așteaptă doar o serie de romane groase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
distilată, astfel ca Bull să aibă impresia că dezinfectează rana. Apoi aplicase un strat transparent de vaselină pe toată zona din spatele genunchiului. În continuare, se folosise de benzile de leucoplast ca să împreuneze buzele vaginului. În final, acoperise totul cu un bandaj trainic, dar flexibil. Stătuse în picioare pentru a-și termina treaba. Privindu-l pe Bull, aplicase strat după strat de bandaj, pansându-l strategic. După fiecare strat, îi ceruse lui Bull să-și miște piciorul ca să vadă dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
genunchiului. În continuare, se folosise de benzile de leucoplast ca să împreuneze buzele vaginului. În final, acoperise totul cu un bandaj trainic, dar flexibil. Stătuse în picioare pentru a-și termina treaba. Privindu-l pe Bull, aplicase strat după strat de bandaj, pansându-l strategic. După fiecare strat, îi ceruse lui Bull să-și miște piciorul ca să vadă dacă nu cumva îl incomoda. Bull, din ce în ce mai ușurat, era cuprins de liniștea pe care ți-o dă doar convingerea că o persoană este capabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
putuse să fixeze fașele prea bine. Încercase, în schimb, să treacă pansamentul pe deasupra și dedesubtul genunchiului. Chiar sedat și rănit, Bull era un tip zdravăn. Mișcările pe care piciorul lui cărnos le făcuse pe tot timpul zilei deplasaseră întru câtva bandajul, iar senzația plăcută, răcoroasă, dată de apa distilată și vaselină se estompase, apoi devenise sâcâitoare. Bull își dădea seama că mai trebuie să ia o pastilă, dar nu reușea să se scoale din locul în care se afla: cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Erau dispuse în chip ciudat, într-un colț al camerei, ca și cum ar fi fost izgonite de măsuța de cafea. La finalul unei pauze prea lungi, Margoulies spusese: — M-am gândit să trec pe la tine și să mă uit puțin la bandaj, John. Era excesiv de grijuliu. În mod ciudat, și Bull era suspicios. — Ar fi trebuit să dai un telefon, se putea să nu fiu acasă. Păi, mă gândisem că probabil o să fii... Apoi avu o bănuială și continuă: Ai luat cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
fel cum făcuse și Bull chiar la începutul acelei zile ciudate. Se poate ca atingerea lui Alan să fi fost ușoară și profesională, numai că Bull simți că durase un pic prea mult. Alan desfăcu acele de siguranță care susțineau bandajul și începu să-l desfășoare. Cu fiecare răsucire mai dispărea un strat. Scoțând pansamentul lui Bull, Alan avu sentimentul că, în sfârșit, face un lucru cu adevărat sexy, ceva concret. Nu se mai simțise așa de când avea unsprezece ani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de nouăzeci de locuri din Sydney, iar Alan auzise că ar fi implicat în traficul de droguri. Totul părea atât de departe de Hendon. Numai că, în seara aceea, până și East Finchley părea departe de Hendon. Ultima fâșie de bandaj fusese desfăcută și chestia era acolo, chiar mai drăguță decât și-o amintea Alan. De-a dreptul perfectă. Avea simetria unei mandale, numai că era vie, însuflețită, reacționa în mai multe feluri deodată. Alan îi ținu lui Bull piciorul nemișcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
spună cuvântul, dar Alan își dăduse seama la ce se gândea. În orice caz, odată intrată în grămadă, mingea a căzut fix la picioarele mele. Mi-am proptit gheata ca s-o pot prinde și am simțit cum îmi alunecă bandajul... Bull privise în jos cu o expresie de groază pe chip. Suspensorul suplimentar zăcea în noroi. Scobitura genunchiului îi era cu totul expusă. În mijlocul grămezii îi era efectiv imposibil să se miște. Și totuși, izbutise să vadă fața transfigurată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
la câteva zeci de minute după ce penibilul eveniment din fața liceului se consumase, Mircea Cârpenișteanu înainta în goana unei ambulanțe spre spital. Desigur, nu el era cel care conducea, ci el era cel întins pe targă, învelit în nenumărate straturi de bandaje și pregătit pentru a fi operat. Deosebit de supărat din pricina incidentului de mai devreme, scriitorul, sau mai degrabă deja fostul scriitor, căuta din priviri diverse modalități de a-și lua viața. Văzu un cablu agățat undeva de unul dintre pereți. Prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ăsta-i adevărul, și mai bine-ar fi să nici nu-l aflu, e de prisos să-mi spună ce lucruri oribile a pătimit, căci se vede cu ochiul liber, dar, să-mi închipui numai, că dându-i-se jos bandajele și privindu-se în oglindă, și-a pierdut cunoștința, iar când și-a revenit nu-și mai aducea aminte de chipul lui de dinainte. Atunci Csákány a arătat spre plic, spunându-mi că în el se află vechiul lui buletin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și o rugă pe asistenta șefă să o introducă în problemele noului său loc de muncă. O întâmpină un salon cu zece paturi în care unii pacienți se aflau sub pături, alții aveau un picior sau o mână acoperite de bandaje bogate. Prin tifonul cândva alb, se arăta vederii sângele amestecat cu substanțe antiseptice ce dobândise acum o culoare incertă. Unii dintre pacienți aveau capul încercuit de bandaje, asemenea unor turbane musulmane. Olga nici măcar nu încercă să se mire, se afla
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
se aflau sub pături, alții aveau un picior sau o mână acoperite de bandaje bogate. Prin tifonul cândva alb, se arăta vederii sângele amestecat cu substanțe antiseptice ce dobândise acum o culoare incertă. Unii dintre pacienți aveau capul încercuit de bandaje, asemenea unor turbane musulmane. Olga nici măcar nu încercă să se mire, se afla doar într-un salon al secției postoperatorii. I se dădu o primă însărcinare: să ducă plosca unui bărbat imobilizat, opera nefastă a unui accident de automobil, aducerea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
se simte: Bine, bine! Ce vă lipsește ca să vă simțiți foarte bine? am avut imprudența să-l întreb. Un zâmbet al asistentei mele m-ar însănătoși pe loc! îți dai seama cu cine ai de-a face!? Tu îi schimbi bandajele și gata! Cât despre zâmbet... și Olga plecă fluturându-și a nepăsare mâinile pe lângă corp spre secția ei. * Joi dimineață intrând în salonul 6, Ina descoperi fără greutate pacientul creionat din câteva tușe de Olga în ajun. Avea chipul luminat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
lipsi și că în locul ei va veni o colegă așa și pe dincolo... Din descriere a omis însă multe detalii, mai ales faptul că sunteți o domnișoară foarte frumoasă!... - O să văd dacă vă mențineți părerea după ce am să vă desprind bandajul. Nu garantez că dispun de îndemânarea colegei mele..., îl avertiză ea, pentru a-i diminua apetitul de conversații sterile. - Ce să fac, voi suporta...! Contrar așteptărilor lui însă Ina lucră cu o abilitate și o delicatețe demne de invidiat de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
pe bulevardul rezervat promenadelor, cu o domnișoară. Își amintea, nu fără o notă de regret, că dăduse dovadă de o ușoară impolitețe față de Ina pe care o văzuse doar pentru câteva minute, atunci, în salon, când venise să-i schimbe bandajele, iar el i-a cerut să-l gratuleze cu un zâmbet. Nu așa procedează un cavaler adevărat, mai ales dacă persoana din fața lui i-a arătat bunăvoință și delicatețe. Nici cu Olga nu putea spune că avusese un comportament dintre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
îngrijească numai de zonele mele cele mai infantile. Infirmierele care-mi goleau urinarul și-mi porneau intestinele cu clisme, care-mi ghidau penisul prin prohabul pantalonilor de pijama și-mi potriveau tuburile de drenaj de la genunchi, care curățau puroiul de pe bandajele de la cap și mă ștergeau la gură cu mâinile lor dure - femeile acestea rigide, în toate rolurile lor, îmi aminteau de cei care mă îngrijiseră în copilărie, gardieni ce-mi păzeau orificiile. O infirmieră studentă dădu ocol patului meu, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mai revedea vreodată. O infirmieră întră în salon cu un bol în mână. Era nou-venită în secția accidente, o femeie cu aspect rafinat, aproape de patruzeci de ani. După un salut plăcut, trase cuverturile deoparte și începu o examinare atentă a bandajelor mele, urmărind cu ochi serioși contururile învinețite. I-am prins privirea la un moment dat, însă ea se uită la mine absentă și-și continuă treaba, plimbând buretele în jurul bandajului central care-mi pornea de la betelia dintre picioare. Oare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
plăcut, trase cuverturile deoparte și începu o examinare atentă a bandajelor mele, urmărind cu ochi serioși contururile învinețite. I-am prins privirea la un moment dat, însă ea se uită la mine absentă și-și continuă treaba, plimbând buretele în jurul bandajului central care-mi pornea de la betelia dintre picioare. Oare la ce se gândea - la masa de seară a soțului ei, la ultima infecție minoră a copiilor? Era oare conștientă de piesele auto umbrite, ca niște amprente de contact, pe pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu părerea despre greutatea berlinei, estimând înclinația coloanei de direcție. - Pe ce parte-o vreți? Am coborât privirea. Îmi ținea penisul flasc între degetul mare și arătător, așteptând să mă hotărăsc dacă voiam să-mi stea la dreapta sau la stânga bandajului central. În timp ce mă gândeam la această ciudată decizie, țesutul cavernos al penisului se aprinse de-o scurtă licărire a primei erecții de la accident încoace - și licărul se reflectă într-o slabă eliberare de tensiune între degetele ei îngrijite. Capitolul 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
decât a mea, mai mult peisajul și preocupările fotografului decât cele ce țineau de subiectul său. În afară de pozele în care apăream eu în spital, făcute cu obiectivul transfocator prin geamul deschis pe când stăteam întins în pat, înfășurat în mai multe bandaje decât mi-am dat seama la momentul acela, fundalul tuturor fotografiilor era același - automobilul, înaintând pe autostrăzile din jurul aeroportului, blocat în ambuteiajele de pe podul rutier, parcat în fundături și pe străduțe pentru amorezi. Vaughan mă urmărise de la depozitul poliției și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
firește, În limitele deficienței lui mintale anterioare, Marie redeveni nerăbdătoare la gîndul regăsirii, care, pe de altă parte, avea să-i ajute să elucideze o parte din mister. CÎnd pătrunseră În cameră, Pierric, stînd În pat, cu capul Înfășurat În bandaje, cu mutra veselă, se juca cu telecomanda. Marie simți un elan de tandrețe și se Îndreptă spre el ca să-l Îmbrățișeze. - Pierric! Îmi pare atît de bine să te văd! El se trase brusc Înapoi și se uită la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
m-ai aruncat peste bord! PM se sculă ca un smintit și reîncepu să urle că totul era fals, o minciună, că nu se atinsese de el. Ryan, cu regret parcă, Își ridică atunci puloverul și dădu la iveală un bandaj improvizat care ascundea destul de prost o tăietură plină de sînge. PM, cu ochii ieșiți din orbite, scoase un icnet și Începu să rîdă ca un nebun. - Asta Înseamnă că el e victima? Iar eu am ucis pe toată lumea? Am ucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
La debarcader, Philippe, Juliette și Ronan veniseră să-l aștepte. Marie se Încruntă văzînd că și Ryan era de față, dar nu făcu nici un comentariu. De pe chei, toți Îi făcură semn cu mîna de cum Îl zăriră, cu capul Înfășurat În bandaje albe, cu veșnica lui grămadă de cîrpe sub braț. SRPJ din Brest Îl pusese sub escorta a doi polițiști care aveau misiunea să nu-l scape din ochi și cu care În mod vizibil Pierric simpatizase, bătîndu-i viguros pe umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]