6,215 matches
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > IUBIREA - UN CADOU DE NEPREȚUIT Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1072 din 07 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului MOȘUL, cu barbă sau fără barbă, femeie sau bărbat, tânăr sau bătrân, este atât de preocupat de a asigura lucrurile, jucăriile și dulciurile ce îi plac copilului care i-a scris, încât neglijează lucrul ce este mai important pentru acesta: iubirea ca valoare spirituală. Și acest
IUBIREA – UN CADOU DE NEPREŢUIT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363225_a_364554]
-
soba, coșul. Și deodată: Ho! Ho! Ho! Se aude de-acolo. O fi moșul? Cine-o fi? Ați fost cuminței copii? Casa toată-i luminată, Un brad mare se arată, Sclipesc globuri și betele, Luminițe și mărgele. Moșul este prietenos, Barbă albă, glas duios. Haina roșie, cu nea. Ține-n mân-o mică stea. O agață-n vârf la brad, Artificii multe ard. Se aud colindători, Clopoței și urători. Știți copii o poezie? Daruri, moșul are-o mie. Deschide sacul ușor
MOŞ CRĂCIUN de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363259_a_364588]
-
îi iubește și pe ei cu aceeași căldură și dragoste părintească? Și poate că Domnul i-a adus aici pe acești cotropitori cu un scop anume pe care doar El îl știe... Baraba făcu ochii mari. Își trecu mâna prin barbă și rosti cu prefăcută uimire și indignare: -Aha! Dar cum poți crede că Dumnezeul lui Avraam îi poate iubi pe păgânii ăștia cu idolii lor și cu toate crimele pe care le-au săvârșit și de care nici rabi al
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
drapel [41] Și se gândesc cu toții ce ar putea să fie și filozofii lumii se-adună triști la sfat America e pusă pe masa de disecții dar ce să afli-n lumea în care nu-i de-aflat [42] Și bărbile lor albe acopăr lumea toată această lume poate că nici nu este lume și se ivește-o umbră pe coasta Europei și umbra fără formă se mișcă-ncet anume [43] Și toți gândesc în sine c-America Există Calul Troian
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
o sută cincizeci de ani, prima reacție a bietului virus a fost să crape-n el până n-o mai putea. Numai că virușii nu gândesc la fel ca noi. Acesta, deși îi scăpărau ochii de foame, se scărpină în barbă și chibzui. Dacă se punea pe halit, în scurt timp devenea obez și începeau suferințele: ba diabet, ba glicemie, ba tensiune arterială, sau chiar infertilitate... Nooo, nu era chiar așa de prost cum îl credeau savanții! În concluzie se puse
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
urcă rar câte un suflet lichefiat oglinzile seamănă cu niște vagoane înșiruite pe șine lucioase reflectând ochii câmpiei înecați în praf în albia apelor taciturne borangicul se spală de alb mărgele (s)clipesc a furtună lacrimile ninse se adună în barbă știe că nimeni nu o să spargă lemne pentru iarna de-acasă îngerii or să o colinde isteț cunoaște cum toate au rost în satul de case din lut coase și ascultă plânsul pădurii-surori torsul pisicii amețește tăcerea tinerețea ei strat
(ST)ELE ŞERPUIND de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367913_a_369242]
-
răi și urâcioși Ce-ntr-una clevetiți că "Moșu"-i basm curat, Vă rog, pe cinstea mea, fiți oameni serioși! Pe Moș Crăciun îl știți că este-adevărat... E drept, bătrânul "Moș", care odinioară Venea prin nea în zbor, din nordul depărtat, Cu barbă, nasul roș', cu reni la sănioară, Chiar de-i nemuritor, a mai evoluat, E tuns, chiar mai mereu, și-i zilnic bărbierit, De sac a și uitat, cu VISA-n portofel, Iar nasu', v-o spun eu, mă mir cum
BĂTRÂNUL MOŞ CRĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367935_a_369264]
-
știuleți de porumb, pe care ei își permiteau să-i ia din „bunul comun - proprietate colectivă”, numai fiindcă-i vedeau pe „tovarăși” cum luau cu duiumul și cum li se duceau produse acasă cu microbuzele. Acest om care-și lăsase barbă de călugăr și-și căina tatăl - țăran român realist, care-l sfătuise de bine, în vreme ce Postelnicu își arăta prostia plângând și justificându-se cu stupida replică: „înainte ... Citește mai mult Cel mai spășit și mai dreptmerituos în dezicerea de vechiul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
știuleți de porumb, pe care ei își permiteau să-i ia din „bunul comun - proprietate colectivă”, numai fiindcă-i vedeau pe „tovarăși” cum luau cu duiumul și cum li se duceau produse acasă cu microbuzele.Acest om care-și lăsase barbă de călugăr și-și căina tatăl - țăran român realist, care-l sfătuise de bine, în vreme ce Postelnicu își arăta prostia plângând și justificându-se cu stupida replică: „înainte ... XXIII. CORNELIU LEU - PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR, de Corneliu Leu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
aleile parcului, încercând în același timp o eliberare de energiile negative acumulate peste zi. Cred că ațipisem. Am tresărit, am deschis ochii și primul lucru care m-a frapat a fost semiîntunericul care mă înconjura. Al doilea, bătrânelul astenic cu barbă albă de lângă mine. Când apucase să se așeze ? Și de ce alesese tocmai banca pe care eu stăteam, când erau atâtea bănci goale împrejur ? Cu toate astea, simțeam ceva extrem de familiar în privirea lui, care mă ațintea fix și rece. Era
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
bătrânul dialogul, în fapt mai mult un monolog, care avea să mă marcheze profund. Vezi tu, întâlnirea noastră nu este întâmplătoare. Citesc în ochii tăi nedumerire, dar vei înțelege foarte repede. Ești un băiat isteț ! Își duse mâna stângă la barba lungă, și-o netezi cu palma de câteva ori, după care continuă: - Ești unul dintre cei aleși. - Ales... pentru ce... anume ? reușii eu să încropesc câteva cuvinte, urmărind cu atenție fiecare mișcare a interlocutorului meu. - Pentru Marea Finală, firește ! Nu
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Prin Siberii înghețate Vijelioase și-austere, Prin taigale grizonate Înzăpezite și mizere, Printre lacuri glaciare Ce emană frig, durere, Se prelinge-o umbră ștearsă Pogorâtă dintre ghețuri, Un bărbat cu barba deasă Se preumblă printre cețuri. Plânge sufletul într-însul, Plânge lăcrimând amarnic, El bufonul, el învinsul - Cu destin fatal slugarnic. Părăsit de lumea toată Și uitat de-a lui iubită, Bântuie din poartă-n poartă - Blestemând o grea ursită. Nu
AMOR SIBERIAN de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368035_a_369364]
-
asiatice, ce mai mare parte dintre care aparțin rasei singaleze, care se aseamănă cu indienii. Bărbații sunt bine clădiți, vânjoși, cu trăsături vii și inteligente, și toți cei pe care i-am văzut arătau destul de solid. Pe cap și pe barbă au o bogată podoabă de păr. Mulți dintre ei își rad bărbile după obiceiul englezilor, părul din cap și-l piaptănă spre ceafă fără nici un fel de cărare, iar în creștet și-l strâng cu un pieptene rotund. Lumea de
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
aseamănă cu indienii. Bărbații sunt bine clădiți, vânjoși, cu trăsături vii și inteligente, și toți cei pe care i-am văzut arătau destul de solid. Pe cap și pe barbă au o bogată podoabă de păr. Mulți dintre ei își rad bărbile după obiceiul englezilor, părul din cap și-l piaptănă spre ceafă fără nici un fel de cărare, iar în creștet și-l strâng cu un pieptene rotund. Lumea de rând umblă pe jumătate despuiată, încingându-se în față doar cu o
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
minune să avem cu cine vorbi... hai să vedem! O mașină de lux oprește în fața unei case care aproape că nici gard nu mai are. Doar câteva bârne legate, pe ici-colo, cu sârmă. Din mașină coboară doi bărbați, amândoi cu barbă, unul o avea albă, celălalt încă neagră. O doamnă frumoasă coboară ca o prințesă. Nu putea să facă parte din acest peisaj, în niciun caz. Bărbații au intrat, printre ulucii de lemn, în curtea pustie. Ajunseră în fața casei. Doi bătrânei
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]
-
inima strânsă. Părinții biologici parcă s-au trezit de-a binelea. Le făceau cu mâna, abia ținându-se pe picioare. În mașină domnea o liniște asurzitoare. Macovei se uita în urmă, prin luneta mașinii. Câteva lacrimi s-au împiedicat în barba care se forța să nu tremure. Soția l-a prins de mâna dreaptă aflată pe schimbătorul de viteză. Bărbatul s-a uitat în ochii ei; un zâmbet dulce, înecat în lacrimi, îi împodobea chipul... - Și totuși... sângele apă nu se
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]
-
Constantin Brâncuși urmașii: sculptorul Constantin Sinescu/ p. 73 selecție și prezentare, Luisa Adela Toma Pagină de cronică /p. 75 O altă ipostază poetică Ochiul curat a dnei Dorina Stoica autor: Simion Bogdănescu /p. 75 O privire aupra dramaturgiei lui Eugenio Barba /p. 77 autor: Diana Cozma Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor de azi /p. 79 de Constantin Eretescu/ cronică de Wilkins Micawber Cronica de artă: 10 artiști, o singură artă /p. 85 Cronică de Marian Nencescu Selecție și prezentare
A APĂRUT NR. 2 (54) AL REVISTEI NOMEN ARTIS... DIN CARE PUTEŢI CITI [Corola-blog/BlogPost/367436_a_368765]
-
Îți mai amintești de Schwartzersof? - Unul sportiv, înalt, atletic, care mergea cu plete? - Exact, ăla care mergea cu plete de parcă era Tarzan. Zicea că până nu strânge milionul nu se tunde, exact așa ca Fidel Castro. - Fidel se referea la barbă... - Ce contează? Cu barbă, cu plete, dar zicea că nu se bărbierește până la victoria finală. Iar Schwartzersof spunea că nu se tunde, acelaș lucru, decât cu aveau obiective diferite... - Ei, și ce e cu el? Cu Schwartzersof? Că de Fidel
CUM DEVII MILIONAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367419_a_368748]
-
Schwartzersof? - Unul sportiv, înalt, atletic, care mergea cu plete? - Exact, ăla care mergea cu plete de parcă era Tarzan. Zicea că până nu strânge milionul nu se tunde, exact așa ca Fidel Castro. - Fidel se referea la barbă... - Ce contează? Cu barbă, cu plete, dar zicea că nu se bărbierește până la victoria finală. Iar Schwartzersof spunea că nu se tunde, acelaș lucru, decât cu aveau obiective diferite... - Ei, și ce e cu el? Cu Schwartzersof? Că de Fidel știu că a dat
CUM DEVII MILIONAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367419_a_368748]
-
comandă germană, ne întrebarăm dacă nu cumva, după 23 august, oșteanul nostru s-a aflat în situația de a continua războiul împotriva taberei în care se aflau compatrioții săi. Războiul însă își are paradoxurile lui, ne-am șoptit noi în barbă, lăsând în pace pe veteranul nostru de la Heleșteni, avansat recent (omagiu mult întârziat!) la gradul de locotenent. Dar apropo de paradoxurile războiului. Tot moșul Alexa ne relatează despre destinul consăteanul sau Petru Hâra, un înaintaș din familia primarului. Acesta a
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
Și ai hrănit pre mulți ajunși la ananghie. Barabas de aș fi, ațâțător de gloate, Sfâșietor de fuste, hoț de nestemate, N-aș destupa cavouri, n-aș trece peste cruci, Chiar dacă mâine-n piață m-ar aburca în furci! Din barba-mi de Caiafă în draci aș smulge-un smoc, De n-aș muta-n credință și muntele din loc! Irod nu m-aș preface - izbăvitor de rele; Păcatul n-or să poată, mâinile să-l spele! Să plâng nu aș
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba mică și rară, acest preot, Duhovnicul Mitropolitului Nicolae al Rostovului, era un rugător și trăitor autentic al Rugăciunii lui Iisus și un foarte bun cunoscător al Sfinților Părinți, un fel de Părinte Ilie Cleopa de la noi. Rugăciunea lui Iisus o
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba mică și rară, acest preot, Duhovnicul Mitropolitului Nicolae al Rostovului, era un rugător și trăitor autentic al Rugăciunii lui Iisus și un foarte bun cunoscător al Sfinților Părinți, un fel de Părinte Ilie Cleopa de la noi. Rugăciunea lui Iisus o
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
Toate Articolele Autorului ELOGIU RISIPIRII Lui Nichita Stănescu Mai întâi, si întâi, ca orice fir de iarbă, m-am risipit într-o sămânță înfloritoare - era primăvară-n poiana și o zi cu soare și roua fierbea pe frunte și-n barbă - mai apoi, ca orice cuc, pururea zurbagiu, m-am risipit într-un sâmbure verzui - era primăvară-n lunca și o zi cu soare și așteptăm mierlită să-mi scoată pui - într-o amiază, ca orice nor tulburat, m-am risipit
ELOGIU RISIPIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366894_a_368223]
-
dacă ținea doliu după cineva. După frate-meu, mi-a spus. În acel moment mi-a venit așa, ca într-o străfulgerare a minții, s-o întreb dacă nu fusese fratele ei un tip înalt, cu statură atletică, purtând el barbă ... Da, da, mi-a confirmat grăbită, l-ați cunoscut pe Sașa cumva?... Și atunci mi-a căzut fisa. O fisă grea ca plumbul. Individul acela voinic, vikingul care se ținea în picioare la prora bărcii navigând bezmetică, omul dezmembrat sub
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]