3,060 matches
-
prin toată România Mare și prin destule colțuri ale lumii. într-un interviu la Biblioteca din Huși (la 70 de ani) spunea convingător: "sunt acasă și la Huși, și la Chi șinău, și oriunde slujesc limba română !" Urmaș al țăranilor basarabeni, rupt de Stalin de trup și limbă românească, poet de vocație și simțire autentică, creator de limbă alături de clasicii dinlăuntrul țării, Grigore Vieru a avut funeralii naționale în Republica Moldova tocmai pentru că a știut că 190 "eliberatorul popoarelor" și imperiul sovietic
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de două decenii și jumătate de la ultima carte, i se editează culegerea Poezii. Mai colaborează cu versuri, reportaje și traduceri la „Glasul singurătății” (devenită „Fulgerul”, apoi „Însemnări”; face parte din gruparea acestei reviste dorohoiene), „Flamuri”, „Lanuri”, „Crai nou”, „Familia”, „Pagini basarabene”, „Luceafărul”, „Universul literar”, „Curentul literar”, „Viața românească”, „Steaua”, „Iașul literar”, „Orizont”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica” ș.a. În 1979 i s-a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru volumul Confesiunile pământului. Cu excepția unei singure cărți de proză, Memoria timpului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
mitologii, care-i dă vigoare și distincție în planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se în opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat compozitor basarabean cerea, într-un interviu, să nu fie băgat în chiloți naționali, că asta nu i se potrivește, el aspirînd, prin tot ce face, spre universal. Ca și cînd la conturarea valorii universale a lui George Enescu nu participă și Rapsodia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
viața administrativă, judecătorească și economică [...] au fost părăsite îndată; în locul rusismelor au apărut sinonimele nouă ale școlii și administrației românești. [...] acum doisprezece ani, fiind la o vînătoare la Rezina, am fost izbit de acest fapt. Ispitind în jurul meu pe mazilii basarabeni cu care eram tovarăș și pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am încredințat pe de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și pe de altă parte că această întrebuințare se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
75%), ceea ce pune în evidență statutul social, economic și cultural al acestora. Deși isoricul basarabean A. C. Naco considera că în perioada 1870 - 1880 Basarabia se rusificase definitiv, P. N. Batiușcov își mărturisea surprinderea că „nu în niște sate oarecare basarabene retrase, locuite de moldoveni, ci chiar în Chișinău am putut întîlni țărani moldoveni ce nu cunoșteau nici un cuvînt în rusește“ <footnote P. N. Batiușcov, loc. cit. footnote>. Soluția propusă era rusificarea acestora: „E necesar ca, prin intermediul școlii, a-i familiariza
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să fie „uitate“. Cum trebuia să arate această limbă? Cartea Moldovenii în istorie a lui Petre P. Moldovan ar putea fi o mostră a unei astfel de limbi, definită de autorul însuși după o afirmație făcută de D. Caracostea: „graiul basarabean este graiul moldovean de acum un secol netrecut prin prefacerile datorită limbii comune“ <footnote Vezi Petre P. Moldovan, op. cit., p. 127. footnote> (sic!). Se aduceau, așa cum face și Petre P. Moldovan, argumente că moldovenii sînt altceva decît românii și că
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
înlocuiți cu preoți ruși. Pe lîngă toate mănăstirile s-au întemeiat școli în limba rusă, unde erau primiți numai copii care știau rusește. Înstrăinarea, rusificarea școlii și a bisericii au avut un impact cu totul nefavorabil dezvoltării culturale a românilor basarabeni: la recensămîntul din 1897 procentul moldovenilor care știau carte era extrem de scăzut (10,5% la bărbați și 1,7% la femei); numai țiganii aveau un procent mai mic ((0,9%). Pentru alte etnii, situația, chiar dacă era departe de cele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
3% la ucraineni, iar la femei între 62,9% la germani și 2,4% la turci. Nu erau însă rare cazurile cînd știutorii de carte nu aveau vreun folos din știința lor, căci, consemna un raport din 1906, în satele basarabene există „moldoveni care citesc rusește destul de repede, dar care nimic nu înțeleg din cele citite“ <footnote Vezi „Cuvînt moldovenesc“, loc. cit. footnote> . Constatînd că cea mai mare parte dintre moldoveni nu înțeleg decît limba moldovenească, arhiepiscopul Vladimir cerea în 1905
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
români. Așa trebuie să facem și noi“ <footnote „Analele Universității «Ștefan cel Mare» Suceava“, seria Filologie, A. Lingvistică, T. VIII (2000-2002), p. 136. footnote> . Această stare de lucruri poate explica afirmația pe care o făcea D. Caracostea în 1941: „graiul basarabean este graiul moldav de acum un secol netrecut prin prefacerile datorite limbii comune“ <footnote Ibidem, p. 140. footnote> . Procesul de armonizare a vorbirii moldovenilor din Basarabia cu limba română literară a cunoscut, după revenirea Basarabiei în interiorul granițelor statale românești, un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din Basarabia. E suficient să-l cităm aici pe Nicolae Costenco, fost redactor la ziarul „Viața Basarabiei“ și la revista „Viața Basarabiei“ în perioada interbelică, de două ori condamnat de puterea sovietică pentru că „făcea agitație antisovietică afirmînd că limba burgheză basarabeană [a se citi limba română, n.n.] este superioară limbii sovietice moldovenești“ <footnote După Enciclopedia Etnopolitică a Românilor în secolul XX. Basarabia, realizată de Institutul de Studii Sociocomportamentale - ISOGEP, București, 1998. footnote> . Verdictul a fost formulat pe baza unor afirmații făcute
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
popoare [...] e destulă dovadă că așa voim noi să fim, nu altfel“ <footnote Mihai Eminescu, în „Curierul de Iași“, 17 nov. 1876. footnote> . M-am născut într-un sat de pe malul Milcovului, în Muntenia, dar învățătorii mei din sat erau basarabeni, stabiliți în timpul refugiului: Domnul și Doamna Păuș. Strașnici români! Vorbeau impecabil românește, dar copilul lor, cu care mă împrietenisem, vorbea îndulcind ușor pronunțarea cuvintelor, așa cum o face orice moldovean cînd scapă de presiunea normelor literare. Apoi, datorită împrejurărilor, m-am
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
footnote> etc. Nu puteau lipsi nici popa Vasile și dascălul Andronache, responsabili cu ceremonia botezării, dar nici Lemeș, evreul lautar din Bălți, responsabil cu petrecerea ce urma ceremoniei creștinării. Intenția vizibilă a autorului este de a ne prezenta situația boierimii basarabene. De o parte erau vîrstnicii, care în astfel de momente își aminteau că sînt moldoveni; însuși mareșalul nobilimii „uitîndu-și fumurile de mareșal al nobilimii din împărăția rusă“ (1,10), îi cere lăutarului: „Bre, Lemeș frate! Zi-ne o doină moldovenească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
această cerință părăseau sala de petrecere. Rezultatul, cu totul neașteptat: parcă uitîndu-se ce-i adunase pe participanți, toastul a fost închinat Majestății Sale țarului, Vania, cel botezat, rămînînd părăsit, într-o lume străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, „pe vremuri, singurul licențiat în drept din județ“ (1, 68), care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. „Care boieri? Cei bătrîni, care s-au născut
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
botezat, rămînînd părăsit, într-o lume străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, „pe vremuri, singurul licențiat în drept din județ“ (1, 68), care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. „Care boieri? Cei bătrîni, care s-au născut pe vremurile Moldovei sau în curînd după anexare? Niște boi! Or fi și oameni de treabă printre ei, dar boi, fiindcă au rămas neatinși de rusificare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, „pe vremuri, singurul licențiat în drept din județ“ (1, 68), care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. „Care boieri? Cei bătrîni, care s-au născut pe vremurile Moldovei sau în curînd după anexare? Niște boi! Or fi și oameni de treabă printre ei, dar boi, fiindcă au rămas neatinși de rusificare apoi nu și-au însușit nici
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
adaugă un fapt deloc de neglijat: noua provincie a fost invadată de o lume alcătuită din apartenenți la toate popoarele componente ale Imperiului Rus, dornici să probeze administrației țariste loialitatea și patriotismul, impunînd un model de comportare pe care boierii basarabeni nu întîrzie să-l urmeze, contribuind ei înșiși la formarea unei atitudini defavorabile. „La Boroseni, în casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache Bîrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu-și pot permite luxul unei atitudini demne, - sînt sortiți să ajungă o turmă abjectă și servilă în slujba oricui ține biciul în mînă“ (1, 112). Comportamentul duplicitar al boierilor de felul lui Stephan Gheorghevici Cazara, mareșalul gubernial al nobilimii basarabene, care, cochetînd cu „frumosu-i grai moldovenesc“ (1, 92), cultiva, pe de o parte, pe „boierii moldoveni care, de nevoie, nu vorbeau decît limba lor maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să compromită lealitatea lor față de împărăție“ (1, 92), dar nu uita să afirme în fața mai marilor din Basarabia această lealitate „în numele nobilimii basarabene întregi, credincioasă, fără deosebire de origine, împărăției, supusă și devotată tronului“ (1, 95). Lealitatea față de împărăție și țar era dovada unui patriotism rusesc „cu atît mai fierbinte, cu cît trebuia uitată originea lui moldovenească“ (1, 108). Ideea că patriotismul presupunea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o despărțise de Moldova“ (1, 13), care „nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș“ (1, 13), și o tînără ce încă frecventa pensionul, „trăită acolo în societatea fetelor din cea mai înaltă aristocrație basarabeană“ (1, 17), „îi dă cu franțuzeasca întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțiri“ (1, 16) etc. „Ce contrast!“ (1, 17), între candidatul la însurătoare, care, „fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon împănată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
moldovenilor din Basarabia și constată că nimic nu se schimbase. Fostul său învățător, acum ziarist, îi prezintă o stare ciudată: „jurnalul condus de mine, un rus, și susținut de burghezimea liberală, în cea mai mare parte evreiască, [...] se numește Gîndul basarabean și cere școli moldovenești pentru țărani, iar organul «adevăraților ruși», - numit Russcaia Pravda e redactat de moldovanul Pavel Brașevan și finanțat de un alt moldovan, Andrei Mantu“ (5, 397), vechi cunoștințe ale lui Ion Răutu, probînd continuarea vechilor practici ale
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lupta împotriva țarismului e o datorie nu numai față de neamul nostru, dar și față de civilizația omenirii“ (5, 380). Se fondează astfel primul „cerc cultural moldovenesc din Basarabia, cu scopul de a răspîndi învățătura, de a trezi conștiința națională la norodul basarabean și de a stabili legături mai strînse cu România“ (5, 381). Nu intră în preocupările noastre discuțiile privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice, a memoriilor deghizate sau trucate ori dacă biografia lui Vania Răutu este biografia unui alter ego
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
oricui ține biciul în mînă“ (1, 112). Nu e de mirare deci că „rapoartele guvernatorilor către împărat vorbesc cu un nemăsurat dispreț de aceste manifestări ale boierimii degenerate“ (1, 106). Și nu e singura reacție de condamnare a comportamentului boierimii basarabene. Chiril Chiriacovici Leon, „șeful real al partidului moldovenesc“, sosit la sobrania dvorenilor de la Chișinău, i se adresează Smaragdei Theodorovna, în timpul unei vizite: „Vin vremuri grele pentru noi, moldovenii. Avem nevoie să mai stăm la sfat, ce și cum îi de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și rămînea aproape străină gloatei, străină și de școală. Scriitorul nu se sfiește să pună în discuție calitatea limbii folosite de aristocrație. „Basarabia fiind anexată la Împărăția țarilor înainte de a se fi dezvoltat literatura românească modernă, era natural ca societatea basarabeană să nu fi cunoscut limba noastră literară. Dar ea în realitate nu cunoștea nici o limbă literară, - chiar, pur și simplu, nici o limbă omenească. Boierii bătrîni, din generația lui Iorgu Răutu, vorbeau în graiul popular moldovenesc, - în patois, în care se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
elemente moldovenești. footnote> , acel lexic era împodobit cu flexiuni rusești, iar în cazul contrar cu cele românești. De altfel și rușii pripășiți în Basarabia foarte ușor își însușeau în acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de «dialect basarabean»“ (1, 92 - 93). La revenirea din Siberia, Vania îl întîlnește pe Petre Constantinovici Bîrsianu, același cu cel numit mai înainte Petrache Bîrseanu, care „îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania [...] La
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
slavă, primirea în școlile duhovnicești fiind condiționată de cunoașterea limbii ruse, mai apropiată de slava bisericească. Comportamentul popii Vasile din Năpodeni, „aproape analfabet, [...] alcoolic în ultimul grad“ (1, 28), era departe de ceea ce și-ar fi dorit oamenii, dar „țărănimea basarabeană ținea morțiș la slujba moldovenească și la preoții bătrîni tocmai fiindcă aceștia nu știau carte rusească. De aceea, cu tot canonul lor, se ridicau Năpădenii ca un singur om spre a apăra pe părintele Vasile împotriva măsurilor de îndreptare și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]