1,688 matches
-
l-a cunoscut în cârciuma unde servea la mese bețivi, trăitori doar în mizeria trupului. Tânărul necunoscut avea pe masă o carte deschisă, iar la radio s-a întâmplat să se difuzeze tocmai cvartetul lui Beethoven. Această dublă coincidență în mijlocul bețivilor era diferența în repetiție: "Tot ce se petrece ca o necesitate, tot ce e de așteptat și se repetă zi de zi nu-i decât un lucru mut. Numai întâmplarea ne spune ceva"423. Apariția lui Tomas aducea diferența în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
societăților de temperanță, problemă de larg interes În dezbaterea publică a vremii. Astfel, afirmând că muncitorii irlandezi au două caracteristici definitorii, „murdăria și alcoolismul”, Engels XE "Engels" recunoaște că, datorită condițiilor În care trăiește, „irlandezul este aproape silit să devină bețiv”. Dar - se spune În continuare - În afară de murdărie și sărăcie, caracterul meridional și ușuratic ar fi un factor esențial care conduce la beție. Spre deosebire de Engels XE "Engels" , Ioan Rusu XE "Rusu" ne oferă o descriere În termeni pozitivi a caracterului irlandez
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În Istoria românilor din Dacia Superioară (Viena, 1851-1852), cât și de maghiari, cum ar fi Csernátoni Lajos XE "Lajos" , secretarul particular al lui Kossuth XE "Kossuth" , care Îl descrie pe Nopcea ca pe un bețiv, afemeiat și cartofor, care Îi va conduce pe români pe căi greșite (dată fiind desemnarea sa, la Blaj, ca vicepreședinte al delegației românești trimise la Viena). Vezi Márczius Tizenötödike XE "Márczius Tizenötödike" , 1848, nr. 66. Jókai Mór XE "Jókai Mór
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
26 dimineața a fost adus un pluton de soldați de la MAN care să stea cu noi. La un moment dat l-am avut pe generalul Cerbu de la MAN cu noi și apoi am avut ca șef un colonel, Faniți, un bețiv notoriu. El își chema colegii lui de la MAN și chefuia încontinuu pe baza rezervelor de la protocol pe care le aveam, ca orice unitate. Nu noi, ci șefii noștri. S.B.: În perioada aceea ați ascultat ce ordine s-au dat? G.
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
am mai trecut pe ascultare și am rămas ca ajutor de ofițer de serviciu sau, atunci când era cazul, ca ofițer de serviciu. Aveam programul 24 cu 72 și mie-mi convenea grozav. V-am spus că a venit ca șef bețivul acela de la MAN și am observat că au venit foarte mulți oameni noi și tineri. Apoi s-a auzit în unitate că urma să se facă restructurări masive și mi-am dat seama că plecau pilele vechi și veneau pilele
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
intrat la apă, Cetatea naivilor, În gura lumii, Tăierea porcului, enumerarea putând continua. Dar în ceea ce Costel Iftinchi nu poate fi egalat rămâne măiestria de redare a chipurilor hazlii de oameni în jurul cărora trăiește și lucrează: Palavragiul, Mustăciosul, Cerșetorul, Țăranul, Bețivul, Vrăjitoarea, Căposul satului, Tănase, Moș Mitruț cu un fel propriu de a înfățișa categorii sociale, tipuri care se întipăresc în memoria iubitorului de artă. Ne aflăm în fața unui artist autentic care reprezintă cu cinste creația valoroasă a plaiurilor moldave. Nu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cei din jur: „Măcar că mă ia dracu, eu tot mai beau un pahar”. Cârciumarul îi spuse că nu-i nevoie să se blesteme și săși dorească un rău atât de mare, ca să mai primească încă un pahar cu rachiu. Dar bețivul răspunse sigur pe el: „Nu există drac. Dacă există să vină să mă ia”. Nu apucă bine să rostească ultimul cuvânt și căzu grămadă sub masă. Când îl ridicară câțiva oameni pe scaun, deschise ochii și rosti: „M-a luat
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cu aceea veți fi judecați” (Matei VII, 1-2) Un om căruia totdeauna îi plăcea să judece pe alții se întâlni cu un necunoscut, care avea nasul foarte roșu. El îl judecă pe dată și-l consideră ca pe un mare bețiv, zicânduși: omul acesta trebuie să fie mare bețiv, de vreme ce are nasul roșu ca un ardei. Și de atunci, se porni să facă judecată aspră acelui necunoscut. Când avea prilejul spunea la toată lumea cât de bețiv era omul acela cu nasul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Un om căruia totdeauna îi plăcea să judece pe alții se întâlni cu un necunoscut, care avea nasul foarte roșu. El îl judecă pe dată și-l consideră ca pe un mare bețiv, zicânduși: omul acesta trebuie să fie mare bețiv, de vreme ce are nasul roșu ca un ardei. Și de atunci, se porni să facă judecată aspră acelui necunoscut. Când avea prilejul spunea la toată lumea cât de bețiv era omul acela cu nasul atât de roșu. După un anumit timp, venind
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
consideră ca pe un mare bețiv, zicânduși: omul acesta trebuie să fie mare bețiv, de vreme ce are nasul roșu ca un ardei. Și de atunci, se porni să facă judecată aspră acelui necunoscut. Când avea prilejul spunea la toată lumea cât de bețiv era omul acela cu nasul atât de roșu. După un anumit timp, venind vorba despre omul acela, unul dintre oameni zise: Săracul, ce păcat că a murit, era un om tare bun! Dar cel care-l judeca aspru, zise cu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
anumit timp, venind vorba despre omul acela, unul dintre oameni zise: Săracul, ce păcat că a murit, era un om tare bun! Dar cel care-l judeca aspru, zise cu răutate: Cum era să nu moară, dacă era așa de bețiv? Dar celălalt îl opri și cu mai multă milă zise: Îl cunosc bine, era un om credincios și foarte iubit de toți pentru blândețea lui; nu s-a îmbătat în viața lui, dar avea nasul roșu din pricina unei boli grele
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la apă, Cetatea naivilor, În gura lumii, Tăierea porcului, enumerarea putând continua. Dar în ceea ce Costel Iftinchi nu poate fi egalat rămâne măiestria de redare a chipurilor hazlii de oameni în jurul cărora trăiește și lucrează: Palavragiul, Mustăciosul, Cerșetorul, Țăranul, Bețivul, Vrăjitoarea, Căposul satului, Tănase, Moș Mitruț cu un fel propriu de a înfățișa categorii sociale, tipuri care se întipăresc în memoria iubitorului de artă. Ne aflăm în fața unui artist autentic care reprezintă cu cinste creația valoroasă a plaiurilor moldave. Nu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
revoluție"146. Se face aici direct, pe față, un elogiu represiunii practicate de Securitate și Miliție. N-ar lipsi, după același domn Cristoiu, nicio satisfacție insuficient mascată în text în a-i demasca pe demonstranți ca fiind șomeri, țigani sau bețivi. Concluzia este că avem de-a face, în acest document oficial, cu un primitivism intelectual greu de imaginat 147. Raportul S.R.I... nu s-ar adresa, prin urmare, celor care vor să afle adevărul despre terorism și Revoluție ci, mai
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a spirirtelor, se secționează cursul vieții în acele puncte ce pot aduce cele mai depline clarități”: în momentul când țăranii stau în uliță în fața cârciumii, nemaiîndurându-se să plece; apoi tot acolo, spre a găsi locul gol și numai un bețiv întârziat la taifas cu Cristea Busuioc, cârciumarul.Oamenii vorbesc, întorc lucrurile pe o față și pe cealaltă, țin seama de toate împrejurările, vor să își găsească o soluție, își împărtășesc gândurile, spun ce- au mai auzit (că se vorbește că
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
pădurarului se trudea să nască în casă. Aude cum vine îngerul la fereastră și întreabă dacă s-a născut copilul, "că de se năștea în ceasul acesta era să fie tâlharul tâlharilor." A doua oară, îngerul zice "că are să fie bețiv". A treia oară se naște copilul și îngerul îi menește băiatului "să fie împăratul împăraților", "să bată pe toți craii" și atâta lume "să taie, că n-are să rămâie decât piatră și apă". Vrea să fie cumătru cu pădurarul. Împreună cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Calvarul biruinței (1970), la care se adaugă Adio, majestate! și Colivia cu năluci. Textele se definesc fie ca scheciuri bulevardiere de îndoctrinare, salvate, pe scenă, de la penibilul clișeistic prin jocul câte unui actor de talent (Grigore Vasiliu-Birlic în rolul negustorului bețiv Zigu din Oameni care tac), fie ca inconsistente replicații de „mușatisme”, ca ironizări ale moravurilor familiale mic-burgheze, fie ca dezlănțuiri patetice, grandilocvent naționaliste și mesianice, orientarea fiind luată cu împrumut din discursul oficial. Simplistă formal, decupată în câte trei acte
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
vorbit mai sus. De măcăit, așa cum fac rațele normale, nu prea măcăie, ci sunt silențioase. Nu sunt singura care am remarcat rațele de pe Someș: ceilalți ochi care le-au zărit și au comentat venirea și stabilirea lor la Cluj sunt bețivii întâlniți, uneori, prin tramvaiul care străbate o bună parte din râul Someș, așa încât rațele cu pricina pot fi monitorizate îndeajuns. Un astfel de individ simpatic foc (deși, în același timp, arțăgos) ne-a chestionat într-o zi, în tramvai, dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
de Ana Maria Sandu, este un roman care atinge uneori sinceritatea poeziei. Fata din casa vagon este un roman despre femei și cu femei, masculinitatea fiind, de cele mai multe ori, reprezentată de personaje grotești, de monștri sau violatori cu gheare, de bețivi sau scandalagii. Casa vagon, din „romanul vagon“, este o „casă rea“, un loc din care fetițele (și apoi femeileă Anei Maria Sandu vor să evadeze. În prima parte a romanului, cititorul plonjează în copilăria magică și incantatorie a Ilenei, fata
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
jumătate nu am știut nimic de ea, așa că am venit la Giurgeni și după al treilea Sfânt Maslu, când m-am dus acasă, într-o dimineață, chiar când veneam de la Giurgeni, de la rugăciune, ea mă aștepta acasă. Bărbatul îmi era bețiv și m-am rugat înaintea icoanei să-i dea ceva de tras, ca să se poată întoarce la Dumnezeu. A căzut din căruță și a stat la reanimare mult. De-atunci nu își mai bea mințile. Cu rugăciunile de la Giurgeni și
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
și ipotezele avansate de exegeții caragialieni, de-a lungul timpului, fiecare străduindu-se să justifice apartenența la universul antropologic național, cea mai amplă fiind cea legată de semnificația Cetățeanului turmentat. Autorul are dreptate când afirmă: "Firește, nu toți românii sunt bețivi precum Cetățeanul turmentat, dar un număr impresionant de români au meteahna băuturii... Și intelighenția națională a moștenit viciul" se afirmă citându-l pe Marian Popa, în recenta lui istorie literară... "ajungând la concluzii dezolante." Văzându-l pe Ion Brezeanu, jucând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lasă acolo picioarele, pune-le pe mine că eu nu mă supăr! gradul de implicare în întîmplări dă constanta epică, rapidul București Botoșani, pentru copii n-a fost arenă cu fiare, păream firești, așa dormim, rezistă pentru încheiere grupul de bețivi, dacă eram beat dacă nu îi băgam pixul în ochi! bă, da' mulți v-ați mai adunat! în uniformă polițistul bătrîn, mai trebuie răriți din ei! ne-au adunat frigurile! Hamlet, cel din urmă azil în omenirea alienată mintal, pleacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
încurcă, care trișează scurtînd colinda, care se bucură de bănuții oferiți, necesari la îndeplinirea unui vis: o mașinuță cu baterii. Dintre atîția copii, pe unul nu-l pot uita ușor. "Un colindător fantastic" (p. 161) era un copil al unui bețiv, o perlă care strălucea în noroiul unei vieți chinuite. Un copil care nu putea să îndrepte ce era strîmb, care vedea ce tatăl său nu putea să vadă. Aș fi vrut să-l mai întîlnesc pe acel omuleț în devenire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fonduri europene. Trebuie să facem un proiect, altfel cum putem să accesăm fondurile? Eu am un proiect, lucrez la el de un an, se repede Pascu. Să auzim. Ați auzit de restaurantul ăla din Bucium. De fapt sînt mai multe. Bețivii uită să se ușureze la plecare și vin la stația de autobuz. Așteptînd cam mult le vine a urina și o fac pe gardul viu. Nu știam. M-am gîndit să facem un loc amenajat, numai pentru așa ceva, cu scurgere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zid, cu două laterale și un canal mic de scurgere. Și cei care locuiesc în spatele zidului? N-au ce vedea. Doar urinează cu spatele spre ei. Lumea îi dă dreptate, dar un cîrcotaș, invidios pe idee, intervine: Dar știi că bețivii, după ce se ușurează, întîi se întorc și abia apoi se încheie la pantaloni. Sînt copii care pot să vadă... Asta cam așa este, aprobă lumea. Să punem și un paravan în spate. Se ridică prea mult devizul. Îl facem din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dau în vînt după parfumuri scumpe, dar măcar am și eu ce duce la alții cînd va fi ziua lor. Cum eram concentrat pe afacerea pe care tocmai am făcut-o pentru țărișoară, dau nas în nas cu moș Leo, bețivul străzii și chiar al tîrgului. Era treaz și eu așa nu l-am văzut niciodată. Mă abordează oarecum vesel și puțin cam malițios. Gata, ți-ai ales favoritul? Da, răspund cu arțag. Nu iese. Al meu iese sigur. Cine ? întreb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]