3,162 matches
-
întunecate ... soarele tremura,respiram greu aerul durerii. Însuși Iisus plângea,despica cerul pentru a-mi trimite raze rezistente la șocurile prezentului. Nu credeam că este adevărat,clipele păreau veșnicie. Păsări negre purtau amintirile unui fecior neprihănit,lovit mișelește de lacoma beznă ... Cele douăzeci și unu de toamne au fost aduse într-o sicriu blindat ... și ... crucea grea. Păsările cerului zburau în adânc mister. Pe norii drumului s-au risipit petale sângerii,șoapte sculptate în lacrimi...Oglinda timpului s-a spart și din ea
CANDELA IUBIRII de IONEL MARIN în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343688_a_345017]
-
picătura de ploaie la vreme de secetă căzută din nor eu sunt drumețu‑nsetat flămând rătăcitor fără țintă alerg zi de zi Tu mă ajuți să‑nțeleg ce pot deveni faci să răsară crinii din tină și mă scoți din beznă la lumină cine sunt oare cine sunt oare pe acest pământ sunt floare soare luna sunt stea sunt nimic sunt toate sunt creația TA (Dorina Stoica) Referință Bibliografică: Dorina Stoica / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1578, Anul
DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340204_a_341533]
-
tot spiritul lor, osândit într-o doară. Zeea ta te coboară prin eterne prezente Lăsând ceruri deschise și speranțe absente Și-ar zâmbi dar nu poate fiindcă Evele pot Să se piardă ca mine cu plăcere cu tot. Dar când bezna mă doare, văd o stea luminoasă Se întoarce cu cerul să mă ducă acasă Lăsând sita să cearnă tot frunzișul de ceață Să ajungă-n Eden, doar Lumina de viață. Referință Bibliografică: Azi mai doare iubirea / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe
AZI MAI DOARE IUBIREA de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377421_a_378750]
-
însă nu mă tem de ele, le presimt intențiile și energia negativă. În timp, am învățat să evit acele zone de umbre negre. Le percep chiar din momentul când gândurile și spiritul pleacă în explorare, ca pe o senzație de beznă, teamă și neliniște. Atunci mă grăbesc de fiecare dată să mă repliez din calea acelor dușmani energetici ivizibili. Lumea mea ascunsă într-o dimensiune de materii invizibile ochilor normali, o percep ca pe bucurie ce-mi invadează simțurile, lumină , echilibru
CU,,EUPRIN UNIVERSURI PARALELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377401_a_378730]
-
Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tunetul eului tresare Și-și prelungește agonia În mințile inimii sinapse amare Refac și strivesc simfonia Ne hăcuim sinergiile Între rânduri dex online-ite Ferestre de beznă rup energiile Când gurile dorm tolănite Doar buzele degetelor au suflet Țintind câte-o literă vie Te strig în cuvinte de scâncet Din inima c-o limbă rozie Desigur, ești surd la tăcere Sugrumi fiecare zvâcnire Iau tehnica drept mângâiere
O NOUĂ TORTURĂ ÎN IUBIRE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377457_a_378786]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ASTA Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În ziua asta noaptea o ascund și stelele îmi scapără-n priviri și-n beznă ani lumină se pătrund cu anii grei rămași în amintiri. În noaptea asta ziua o păstrez, sclipind ca perla neagră în lumină și zi și noapte, și oricând, visez cum viața către moarte se inclină. În viața asta moartea tăinuiesc
ASTA de ION MIHAIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377492_a_378821]
-
de ai venit să-ți ceri iertare? Depărtarea, care rupe viața noastră dincolo de uitare, Care ne târăște între neputința de a recunoaște, Că iubirea e singurul lucru înălțător ce ne zidește. Viața noastră, dincolo de zidurile care s-au ridicat În bezna nopții și a fricii, fără a mai putea cerceta Lumina, care e mai presus de noi, de omul cel însetat. Fiindcă dorul tău se răspândește, fără ca tu să poți căuta. Deși prin gândul treaz și cutezător eu mereu am vegheat
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. E NOAPTE Și încă e noapte, În inima mea mai dansează o stea, E steaua ce respiră printre șoapte, Șoaptele noastre îngemănate, ce nu vor cădea, În bezna, ce gândul le poartă. Sunt șoapte pierdute-n prin părul tău neted Îți mângâi iubit-o cu drag, frumoasele tale plete, Și totuși, deși zorile zilei se lasă, de tine mi-e sete. La fereastră te văd cum tu pleci
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Autor: Claudia Bota Și încă e noapte, În inima mea mai dansează o stea, E steaua ce respiră printre șoapte, Șoaptele noastre îngemănate, ce nu vor cădea, În bezna, ce gândul le poartă. Sunt șoapte pierdute-n prin părul tău neted Îți mângâi iubit-o cu drag, frumoasele tale plete, Și totuși, deși zorile zilei se lasă, de tine mi-e sete. La fereastră te văd cum tu pleci
E NOAPTE de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377682_a_379011]
-
în: Ediția nr. 1902 din 16 martie 2016 Toate Articolele Autorului „somnul, somnul ... doar atât! fără vis fără trezire... lovituri ce m-au răpus au rămas doar amintire... când durerea grea a vieții, în tăcere o ascult, mă topesc în bezna morții și strâng ochii și mai mult...” (anonim) Te trezești și nu știi de ce o faci...Îți plimbi privirea prin casă și totul ți se pare străin, din nou. Ferestrele sunt tot aceleași pe care le știi, soarele, tot pe
LA MARGINEA NEBUNIEI de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377672_a_379001]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PĂȘIND PRIN GHETSIMANI Autor: Victor Bragagiu Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului Îmi pătrunde până-n cuget frigul, Haina-mi este jilavă în vânt, Doamne, Tată, sunt atât de singur În această beznă pe pământ. Luna-i adormită pe gherghefuri, Țesătura-n nouri a pătruns, Prind în palme raze de luceferi, Însă-n ele nu-i nici un răspuns. Umbrele mănâncă din secunde Ca să piară-mprospătatul nou, Singur mie doar îmi pot răspunde Căci pierdui
PĂȘIND PRIN GHETSIMANI de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377675_a_379004]
-
în perete, cât mai departe, dar ea nu mai reuși să se ferească, o izbitură puternică o aruncă în aer, rostogolind-o cu zgomot pe caldarâm. O durere cruntă îi inundă tot corpul, apoi totul se încețoșă și se făcu beznă. Ca prin vis auzea doar plânsul lui Ionuț care striga necontenit ... - Mămica mea, te rog nu muri!!! Se făcu o liniște deplină și începu să cadă rostogolindu-se într-un hău, cădea și încerca cu disperare să se prindă de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
pus din spini cunună, Pelin ți-am dat să bei și-apoi te-am biciuit, Ne iartă Doamne cu inima Ta bună, Ne iartă Iisuse că te-am batjocorit! Miel răbdător, ne-ai arătat a vieții cale, Noi, păcătoșii, prin beznă am orbecăit, Dar astăzi așteptăm Lumina Învierii Tale Și te rugăm ne iartă că te-am răstignit! Referință Bibliografică: Iartă-ne Iisuse! Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1946, Anul VI, 29 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
IARTĂ-NE IISUSE! de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378328_a_379657]
-
mi te-nfiripai în trup și-n minte, râu de lumină, semn c-ai auzit. Probabil torță îmi fusese gândul ce în speranță-i învelea pe toți căci i-ai zărit văpaia... Ani la rândul nu te-am chemat din beznă să mă scoți. Veneam spre Tine, dar la jumătate de drum adeseori mă răzgândeam. Erai și-acolo, în pustietate păzindu-mă dar eu nu Te vedeam. Ca niciodată,-ntreaga mea ființă Ți-a deslușit Cuvântul și-a vibrat a nesperată
CU SUFLETUL ÎNTREG de AURA POPA în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378393_a_379722]
-
tot că până-acum, să aibă serviciu, să nu stea în drum. Să-mi fie alesul, cel de-un leat cu mine, pe picioare, zdravăn și să-i fie bine, să nu mai bolească că m-a omorât, sufletul în beznă mi l-a zăvorât. Că de-o fi așa, Doamne, scriu române, uit de bătrânețe, de nesomn, de foame, si de neputința, chiar de sărăcie, uit de tot, de toate, de politichie. Învăț limbi străine, învăț chiar și salsa, pluta
MI SE SCURGE VIAȚA de DORA PASCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378506_a_379835]
-
către est privirea, Ne copleșește iarăși înflorirea, Adusă de stigmate și pistile. De-ar fi mereu așa nemărginirea, Nutrită de culori și clorofile, Am regăsi aceleași căi fertile, Să ne sporim și gândul și privirea. Rămânem ancorați în răsărituri, Chiar dacă bezna nopții ne îmbie, Noi alungăm cutume și-alte rituri, Lumina doar, coloană să ne fie. Și construim legende noi și mituri, Cu soarele stăpân, pe veșnicie. MODUS Am căutat, mereu, o manieră Prin care frumuseții să-i dăm formă. Atunci
EST MODUS IN REBUS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378513_a_379842]
-
-o nemilos Pe jos acum , plină de sânge, Ea doarme-atâta de frumos! Azi a plecat plătindu-ți ție Cu sângele-i nevinovat Prețul suprem pentru iubire. Doar moarte să fi meritat? Ți-a luminat de multe ori Drumul în beznă cea amară De ce-ai ucis-o chiar în zori Când soarele stătea s-apară? Nu te-ai gândit chiar niciodată Cât ai trăit pe lângă ea Că îți era predestinata Fiind întreaga lumea ta? Un porumbel s-a ridicat Spre
SIHASTRU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378556_a_379885]
-
Acasa > Poezie > Delectare > EU SINGUR VINOVAT Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului A fost un vis, urmat de-o sfântă nebunie. Te căutam în beznă, eu singur vinovat că n-am văzut lumina ce se înălța din tine, din trupul tău, de dragoste împovărat. Ostenit de cale și beat de amăgire, simt cum tresare viața, cum se desprind din mine, chemările-ți suave ce le-
EU SINGUR VINOVAT de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378872_a_380201]
-
Autorului Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare Port prin coclaurii umbroși Destinul meu de târâtoare. Cum nu-mi găsesc un cer anume Care ar trece peste gleznă Străin și dușmănit de lume Mă ghemui mai adânc în beznă. Pripas pământului și rob Cu suflet veșted de pădure Mi-ndemn răbdarea că pe-un orb Durerea trupului sa-ndure. Cand spre amurguri au s-adape Cu sânge vreun ciopor de vite De printre tarsuri, ca pe-un șarpe Mă
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
o - Timp anost să fii ce-ai fost: saharele deșarte! ÎNTÂRZIE CÂT POȚI VEȘTILE RELE întârzie cât poți veștile rele mai bea-ntre timp o cupă de cucută căci a păstrat Tezeu tot negre vele zvârlindu-și tatăl drept în bezna mută întârzie cât poți veștile rele sunt răni destule și așa în lume: mâzdește Parce - țeasă-ți din andrele și altceva decât lugubre glume întârzie cât poți veștile rele prinde-ntre pumni umbrelele de cobre scuipă cu artă - provocat de
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
a ieșit din albie și din cămașa de forță - iar acum controlează biletele de autobuz - făcând abuz după abuz: cine a uitat să-și procure bilet pentru călătorie - capătă o invitație la Marele Circ - pe datorie... FĂRĂ MARI PRETENȚII respingând bezna - caut mereu lumina nu știu cealaltă lume cum va fi: poate mai bună - îmblânzindu-mi vina ori somn din care nu mă voi trezi sunt singur ca un mugur de credință și-s încăpățânat în a zărì: nu mai aștept
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
profundă rezonanță Și vocea lui Lui cea sfântă vestind peste vecii Și aducând pe lume la vii și morți speranța Că nu se vor mai pierde de-acum prin inerții. Și slavă luminării, schimbării Lui la fața De-acum prin beznă iată încep să mă preschimb El a deschis o Cale ce duce către Viața El m-a scăpat de moarte, m-a izbăvit de timp. La ceasul rugăciunii la El mă reîntorc Iertat de prihănire, ca îngerul curat Luminile din
SCHIMBAREA LA FAŢẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379091_a_380420]
-
Laura, timpul petrecut împreună reprezenta cele mai minunate clipe și își doreau amândoi, ca ceste clipe, să nu se mai termine niciodată. Ajunși la mașină, Laură se abandonă în brațele lui , acesta potopind-o cu sărutări fierbinți, era deja aproape beznă, nu-i mai vedea nimeni, așa că se lăsară furați de vraja care pusese stăpânire pe inimile lor, atât de dornice de iubire. Le bătea inima nebunește, intensitatea sentimentelor îi copleșiră, se simțeau liberi să iubească, eliberându-se de temerile și
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379088_a_380417]
-
în ochi și toarnă-mi în ei lumină Gândindu-mă la tine, continui să mă sting Zâmbetul tău e unicul, pe care-l mai disting. Simt că mă atingi și totuși ești departe Strânge-mă în brațe, apără-mă de beznă și de moarte Zilele de teama le rostesc într-un crezământ Te rog, adună-mi cenușă și arunc-o în vânt. Autor, Mihail Janto Referință Bibliografica: Amprentele durerii... / Mihail Janto : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10
AMPRENTELE DURERII… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379894_a_381223]
-
ideea să-i ducă pe cei doi misionari în vale, în satul ei, la casa părintească. Vă închipuiți câtă neliniște și câtă spaimă trăiseră cei din casa Halditei, neștiind de ce nu s-a întors fata pe ziuă, acum fiind noapte beznă. Văzând că fata întârzie, pe chipurile lor apăruse îngrijorarea apăsătoare. Își ziceau să plece spre cetate, s-o caute pe Haldita, când în fine, auziră glas de oameni și mișcare pe cărările cuprinse de întuneric ce coborau dinspre cetate, se
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]