3,550 matches
-
ceea ce el a pretins, în fapt, să fie la începutul Discursurilor: un scriitor care a căutat în istoria creșterii Romei o nouă și "nebătătorită"79 cale de rezolvare și de mobilizare, dincolo de problemele a ceea ce astăzi numim "contextul" sau istoric. Bibliografie Allen, J.-W., A History of Political Thought în the Sixteenth Century, 1928; Methuen, New York, 1960. Archambault, Paul, "The Analogy of the 'Body' în Renaissance Political Literature", în Bibliotheque d'Humanisme et Renaissance, 29 (1967), pp. 32-53. Aristotel, Politica, 13246
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vivere politico sau vivere civile, el nu acordă atenție funcționari lor practice 47. Printre invazii, pregătiri pentru asedii, coups d'état și încălcări ale jurămintelor, care apar atât de prominent în Principele, doar un scurt paragraf înfățișează viața obișnuită dezirabila. Bibliografie Abransky, Chimen, "Kamenev's Last Essay", în New Left Review, 15 (mai-iunie 1962), pp. 34-42. Berlin, Isaiah, "The Originality of Machiavelli", în Berlin, Against the Current: Essays în the History of Ideas, Henry Hardy (ed.), Viking, New York, 1980, pp. 25-79
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cel căruia i-a dedicat lucrarea trebuie să fie datata între sosirea lui Lorenzo la Florența în 15 mai 1515 și reuniunea nefericită de familie care a avut loc în casa lui Totto Machiavelli din Florența la 3 iulie 1515. Bibliografie Arrighi, Vanna, "Machiavelli, Totto", Dizionario biografico degli italiani, Bând 67, 2006, pp. 105-107. Atkinson, Catherine, Debts, Dowries, Donkeys: The Diary of Niccolò Machiavelli's Father, Messer Bernardo, în Quattrocento Florența, Peter Lang, Frankfurt, 2002. Baron, Hans, "Machiavelli the Republican Citizen
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Michelozzi, realizată de Luca Fabiani, într-o scrisoare a Dieci di Balìa către Francesco Vettori, 11 Martie 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c. 80r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Bibliografie Alerstam, Thomas, Bird Migration, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Arrighi, Vanna; F. Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Atti delle giornate di studio dedicate a Giuseppe Pansini, Firenze
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de istoria republicanismului și a vieții civice, ar fi necesar să ne focalizam atenția critică asupra schimbărilor demonstrabile care s-au produs în concepția republicana și să ne asumăm angajamentul deosebit de important de a furniza explicații istorice pentru aceste schimbări. Bibliografie Adams, John, The Defence of the Constitutions of the Government of the United States of America, vol. 3, 1787-1788, A Da Capo Press, New York, 1971. Albertini, Rudolf von, Das florentinische Staatsbewusstsein im Übergang von der Republik zum Prinzipat, Francke, Berna
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
familiei Medici în comparație cu imaginea pe care o creează acțiunile unui stat teritorial. Membrii acestuia se simțeau mult mai confortabil să acționeze prin intermediul puterii executive și a jocului patronajului decât prin intermediul unei birocrații stabile, raționale și, de aceea, mai putin coruptibile. Bibliografie Antonelli, Giovanni, "La magistratură degli Otto di Guardia a Firenze ", în Archivio storico italiano, CXII, 1954, pp. 3-39. Arferuoli, Pandolfo, Historie delle cose più notabili seguite în Toscana et altri luoghi et în particulare în Pistoia, manuscris inedit în vol
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
faptul că rezultatul principal al inovațiilor lui Lorenzo a fost crearea unei baze mai largi în teritoriu pentru exercitarea puterii într-o manieră directă și personală, devine mai dificil să punem la îndoială caracterul ambițios al politicii sale de început. Bibliografie Archivio mediceo avânți îl Principato. Inventario, I-IV, Romă, 1951-1963. Arrighi Vanna; Francesca Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Saggi 31, Firenze, 4-5
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
omni meliori modo, via, iure, causa et formă quibus magis et melius possumus et debemus, în his scriptis sententialiter condemnamus. Pro quo quidem Chiaro etc. Antonius Bagii de P[e]retola solemniter fideiussit etc., promixit etc., obligavit etc., renuntiavit etc. Bibliografie Antonelli, Giovanni, "La magistratură degli Otto di Guardia a Firenze", în Archivio storico italiano, CXII, 1954, pp. 3-39. (da) Barga, Antonio, Liber de magistratibus et prelatis, în Kristeller, Studies, ÎI, Studies în Renaissance Thought and Letters, Edizioni di Storia e
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
supuse a devenit un funcționar. Lungă perioadă de frecvențe commissariamenti, care a început sub Republică odată cu criza de la sfârșitul anilor 1480, a ajuns la capat prin regularizarea comisarilor extraordinari ai Republicii de către statul princiar Medici al secolului al XVI-lea. Bibliografie d'Addario, Arnaldo, "Burocrazia, economia e finanze dello Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento", în Archivio storico italiano, 121 (1963), pp. 428-431. Albertini, Rudolf von, Firenze dalla Repubblica al Principato, trans. Cesare Cristofolini, Einaudi, Torino, 1970. (degli) Albizzi, Rinaldo, Commissioni
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cultură ei mercantila, ci cultură ei politică. Politică mai fluida a Republicii Florența a oferit cetățenilor un motiv convingător pentru menținerea unei înregistrări atente a interacțiunilor cu parenti, amici și vicini și pentru păstrarea acestor înregistrări pentru instruirea descendenților 17. Bibliografie Balestracci, Duccio, "Le memorie degli altri. Ricordanze, libri di conți e cronache dei ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp.
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și la Università degli Studi "Carlo Bo." Pentru sugestii și pentru discuții plăcute asupra acestui material autorul le este recunoscător Marciei Colish, lui Riccardo Fubini, lui Anthony Grafton, Marilynei Lavin, lui John Monfasani, Thomas Pfau, Daniel Smail și Randolph Starn. Bibliografie Aertsen, Jan A., Keith Emery, Jr. and Andreas Speer (eds), Nach der Verurteilung von 1277: Philosophie und Theologie an der Universität von Paris im letzten Viertel des 13. Jahrhunderts. Studien und Texte, De Gruyter, Berlin, 2001. Allen, Michael J. B.
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pe cei doi istorici italieni care "stau cu vrednicie alături de cei mai buni dintre antici... Ambele lor istorii sunt excelente și instructive pentru cei mai capabili și mai înțelepți oameni care vor să scrie, dar se îngrozesc de scris"57. Bibliografie Abulafia, David (ed.), The French Descent into Renaissance Italy: 1494-1495: Antecedents and Effects, Aldershot, Hampshire, Variorum, 1995. (von) Albertini, Rudolf, Firenze dalla repubblica al principato, trad. Cesare Cristofolini, Einaudi, Torino, 1970. Anglo, Sydney , Machiavelli The First Century: Studies în Enthusiasm
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1. Prolegomena. Traducerea ideilor în metafore / 181 4.2. Nivelul social (America, Europe, The Song of Los) / 184 4.3. Nivelul metafizic (The Four Zoas) / 193 4.4. Nivelul estetic (Milton) / 205 4.5. Nivelul religios (Jerusalem) / 214 Concluzie / 229 Bibliografie / 233 Abstract / 251 Résumé / 255 Mulțumiri Acest modest volum nu s-ar fi născut dacă nu aș fi beneficiat, în permanență, de sprijinul unor oameni dragi. Mulțumesc, în primul rând, familiei, pentru dragostea constantă. Apoi, le mulțumesc prietenilor, care m-
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cercetare, limitată și, fără îndoială, plină de erori și de omisiuni, va constitui un impuls pentru noile și dinamicele generații de exegeți angliști, care, atrași de complexitatea gândirii artistului vizionar, să poată oferi noi perspective asupra personalității și operei sale. Bibliografie Abrams, M.H. "Apocalypse: Theme and Variations". The Apocalypse în English Renaissance Thought and Literature: Patterns, Antecedents and Repercussions. Ed. C.A. Patrides și Joseph Wittreich. Manchester: Manchester UP, 1984. 342-68. ---. The Mirror and the Lamp: Romantic Theory and Critical Tradition
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
probabil una falsă: dacă există (și eu aș admite bucuros acest lucru) o mistică augustiniană autentică, aceasta n-a putut fi decît o mistică de filozof; experiența sa depășește aportul activității propriu-zis filozofice, dar o presupune și și-o asumă”. Bibliografie. Desigur, textul fundamental este chiar biografia lui Augustin, Confesiunile adică, fie și cu toate precauțiile pe care această lectură le impune și despre care vom vorbi mai jos. Dintre operele recente, le vom menționa doar pe cele care trebuie înțelese
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Manichaeorum), unde polemizează cu ereticii care, în trufia lor, considerîndu-se puri și aleși, disprețuiesc comportamentul creștinilor; a reînceput să discute din punct de vedere filozofic problema imaterialității sufletului în Mărimea sufletului (De quantitate animae), un dialog cu prietenul său Evodius. Bibliografie. Texte: BA 1, 1949 (De moribus Ecclesiae catholicae și altele: B. Roland-Gosselin). Studii: J.K. Coyle, Augustine’s De moribus Ecclesiae catholicae, Paradosis, Fribourg, Switzerland, 1978; ***, Lectio Augustini. De moribus Ecclesiae catholicae...; De quantitate animae, Augustinus, Palermo, 1991. în 388, Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
creației simbolizează pacea creștinului întru Dumnezeu după faptele sale bune. Biblia, Augustin o spune de mai multe ori, se servește de un limbaj omenesc, potrivit cu mintea oamenilor, mai ales cu a celor simpli; trebuie să citim însă dincolo de litera ei. Bibliografie. Ediții: CSEL 28/3, 1, 1894 (De Genesi ad litteram... De Genesi ad litteram imperfectus liber. Locutionum in Heptateuchum libri septem: I. Zycha); BA 10, 1952 (Quaestiones LXXXIII și alte scrieri: G. Bardy, J.-A. Beckaert, J. Boutet); NBA 9
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tot așa sînt eterne și imuabile și numerele. Este posibil ca tratatul despre muzică să fi fost precedat de o serie de tratate despre alte științe din quadrivium (Despre aritmetică, Despre geometrie, Despre astronomie), care nu ne-au parvenit însă. Bibliografie. Ediții: CSEL 79, 1961 (De vera religione: G.M. Green); CChr.Lat 32, 1962 (De vera religione: K.-D. Daur); BA 6, 1976 (De magistro; De libero arbitrio: G. Madec); 7, 1947 (De musica: G. Finaert, F.J. Thonnard); 8, 1982 (De
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se face simțită și atunci cînd Augustin reia polemica împotriva maniheului Adimantus (Contra Adimantum): în acest tratat explică, printr-o confruntare de texte, aparentele contradicții dintre Vechiul și Noul Testament (Adimantus fusese unul dintre cei mai importanți discipoli ai lui Mani). Bibliografie. Ediții: CSEL 84, 1, 1971 (J. Divjak); Sulla bugia, trad. it. și intr. M. Bettetini, Rusconi, Milano, 1994. 6. Episcopul de Hippona și doctrina creștină Această intensă activitate de predicator și de exeget, care era asociată cu o viață de
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Observații privitoare la Iov (Adnotationes in Iob), o serie de note făcute pe marginea exemplarului său din Cartea lui Iov; notele au fost apoi adunate de elevii săi; este o operă pe care chiar Augustin, în Retractări, o consideră obscură. Bibliografie. Ediții: CSEL 28, 2, 1895 (Quaestionum in Heptateuchum libri VII. Adnotationum in Iob liber unus: I. Zycha). Această serie de probleme de exegeză a textului biblic, căreia scriitorul trebuise să i se dedice încă de cînd fusese mai întîi ascet
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
folosească și să le examineze atît de deschis; problema nu se mai punea treizeci de ani mai tîrziu, cînd donatistul fusese înfrînt și Augustin devenise episcopul cel mai cunoscut din Africa, iar faima lui se răspîndise și în afara ținutului său. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 32, 1962 (J. Martin); CSEL 80, 1963 (W.M. Green); text, trad., intr. și comentariu: M. Simonetti (Fondazione Valla, Mondadori, Milano, 1994). Intr., trad. și comentariu: L. Alici, Paoline, Milano, 1989; BA 11, 1949 (De doctrina christiana
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cunoscut pentru erezia sa, ci pentru viața ascetică, a fost scandalizat de o frază emblematică din Confesiuni (X, 29, 40: „Dă [să facem] ceea ce poruncești și poruncește ceea ce vrei”), care e aproape o renunțare deschisă la ideea de liber arbitru. Bibliografie. Aceasta este imensă, firește, de aceea ne vom limita la cea foarte recentă și, dintre operele din trecutul apropiat, la cele care reprezintă o intervenție critică fundamentală. Ediții: CSEL 33 1/1, 1896 (P. Knöll); CUF, Les Belles Lettres, 1961
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o numesc „fundament” (Contra epistulam Manichei quam vocant fundamenti), avînd ca subiect o scrisoare atribuită lui Mani care conținea o serie de teze considerate „fundamentale” de adepții săi; Natura binelui (De natura boni), unde se condamnă din nou orice dualism. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 46, 1969 (A. Mutzenbecher; între alte scrieri și De catechizandis rudibus: J. Bauer); BA 11, 1949 (De catechizandis rudibus; De doctrina Christiana: G. Combès etc.); 11/1, 1991 (De catechizandis rudibus: G. Madec); CSEL 25, 1, 1891
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
parte din sufletul acestuia, sau sufletul ei a fost creat anume de Dumnezeu? Aceeași problemă se pune cînd e vorba de crearea oricărei ființe umane, iar Augustin dovedește o propensiune pentru traducianism*, care fusese deja lansat în Africa de Tertulian. Bibliografie. Pentru De Genesi: ediții CSEL 28, 1, 1984 (I. Zycha); BA 48-49, 1972 (P. Agaesse, A. Solignac, 1972); NBA 9, 2, 1989 (L. Carrozzi). Pentru scrierile despre căsătorie: NBA 7/1, 1978 (intr. A. Trapé, trad. M. Palmieri, V. Tarulli
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
plasată și opera Contra dușmanului Legii și al Profeților (Contra adversarium Legis et Prophetarum), scrisă prin 419-420 pentru combaterea unui eretic necunoscut care afirma că creația n-ar fi fost lucrarea adevăratului Dumnezeu, și nici Legea și profeții - manifestarea acestuia. Bibliografie. Ediții: De Trinitate, CChr.Lat 50, 1969 (W.J. Mountain, F. Glorie); BA 15-16, 1991 (E. Hendrickx, G. Madec); M. Mellet, Th. Camelot, P. Agaesse, J. Moingt); NBA 4, 1973 (intr. A. Trapé, M.F. Sciacca, trad. G. Beschin). Ediția bilingvă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]