KorAP: Find »[drukola/base=biochimic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...174 >

4,348 matches

Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322

Prin legarea inhibitorului alosteric, conformația centrului activ se modifică, astfel încât afinitatea acestuia pentru substrat scade mult, procesul numindu-se inhibiția alosterică. Un caz special al inhibiției alosterice îl reprezintă inhibiția prin produs final sau retroinhibiție (feed-back). În cadrul proceselor metabolice, transformările biochimice constau întro secvență de reacții, prin care un produs inițial A se transformă în produs final F, fiecare reacție fiind catalizată de o anumită enzimă. Creșterea concentrației peste anumite limite a produsului final F în celule, determină printr-un mecanism

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
concentrației peste anumite limite a produsului final F în celule, determină printr-un mecanism alosteric inhibiția enzimei E1 care catalizează prima reacție din secvența metabolică. Inhibiția enzimei E1 are ca efect oprirea întregului proces A.... F până la restabilirea prin mecanisme biochimice sau fiziologice ale concentrației normale de produs. Inhibarea prin intermediul produsului final al primei reacții dintr-o secvență metabolică, poartă numele de retroinhibiție sau inhibiție feed back. Metabolitul inhibitor se numește efector sau modulator, iar enzima asupra căreia acționează,se numește

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
acil se fixează pe coenzima A cu formare de acilcoenzima A, reacția are loc cu aport de energie de la ATP care îi activează; Apoi radicalii acili sunt transferați pe diferiți acceptori (oze, amine, aminoacizi) cu eliberarea coenzimei A: În reacțiile biochimice din organismul animal un rol important îl are acetilcoenzima A numită și "acid acetic activat": Acetilcoenzima A se formează prin catabolizarea glucidelor, acizilor grași, aminoacizilor și totodată servește ca substanță inițială pentru biosinteza unor compuși foarte importanți: acizi grași, corpi

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
tărâțe de orez, grâu încolțit. În organismul animal este produsă de flora microbiană intestinală. Structura chimică a acidului pantotenic este formată dintr-un rest de acid pantoic (acid *, γ-dihidroxi-*-dimetilbutiric) și unul de * alanină, unite printr-o legătură amidică: Rolul biochimic al acidului pantotenic este legat de cel al coenzimei A, în structura căreia intră. Această coenzimă aparține enzimelor din clasa transferazelor, subclasa aciltransferazelor, cu rol în transferul radicalelor acil, deci intervine în decarboxilarea cetoacizilor, în metabolismul acizilor grași, a lipidelor

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
substituită și acidul p aminobenzoic se numește acid pteroic. În celulele vii acidul folic liber se găsește mai puțin, în schimb derivații hidrogenați ai acestuia cu 1-7 resturi de acid glutamic sunt mai răspândiți datorită rolului acestora de coenzime. Rolul biochimic al acidului folic este legat de funcționarea acidului tetrahidrofolic ca și coenzimă-, în transferul fragmentelor cu un atom de carbon (C1) pe care le fixează ireversibil la N5 sau N10. Derivații rezultați participă la reacții de biosinteză în metabolismul aminoacizilor

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
ouă, lapte microorganisme. O sursă bogată o constituie flora bacteriană din aparatul digestiv al animalelor. Acidul p-aminobenzoic este un factor de creștere pentru microorganismele intestinale capabile să sintetizeze diferite vitamine, de asemenea este necesar pentru creșterea animalelor tinere. Rolul biochimic al vitaminei H1 constă în participarea sa la biosinteza acidului folic și la catalizarea biosintezei biotinei. Lipsa acesteia din alimentație produce perturbări în biosinteza acidului folic, iar drept consecințe apar întârzieri în creștere, scădere în greutate, însoțite la păsări de

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
Colina (Vitamina B4) Colina este o substanță cu activitate vitaminică răspândită în toate celulele vegetale și animale, iar în cantități mai mari apare în ficat, rinichi, ouă, lapte. Colina stimulează creșterea unor microorganisme și este necesară creșterii animalelor tinere. Rolul biochimic al colinei se manifestă în metabolismul lipidelor (- ea intrând în compoziția fosfolipidelor)principala sa acțiune fiind cea lipotropă, de favorizare a metabolismului acizilor grași, a transportului lipidelor și a oxidării gliceridelor în ficat. Din colină se biosintetizează acetilcolina, mediator chimic

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

care inhibă colagenaza de tip IV și acțiunea acidului linoleic și ar putea reprezenta o soluție pentru stoparea progresiei cancerului mamar [79]. Catepsina D Este o protează lizozomală, identificată pe liniile de cultură de MCF. -7. Din punct de vedere biochimic este o aspartil protează de 52 kD, în formă proenzimatică. Enzima poate facilita invazia malignă prin acțiune directă (digestia matricei interstițiale, a proteinelor și a proteoglicanilor matricei interstițiale) sau prin activarea altor enzime digestive sau prin inactivarea inhibitorilor lor [329

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Acest proces are loc continuu, fie până la eradicarea bolii printr-un tratament eficient, fie până la moartea gazdei. Se caracterizează prin modificări ale materialului genetic ce corespund fenotipului malign: ritm rapid de proliferare, invazivitate și metastazare, la care se adaugă modificări biochimice și morfologice caracteristice. Esențială rămâne însă extraordinara instabilitate a cariotipului, care conferă tumorii capacitatea de a găsi modalități adecvate de răspuns la cele mai variate constrângeri naturale sau terapeutice cu care se confruntă în cazul evoluției sale [159]. Celula tumorală

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
DE CREȘTERE Factorii de creștere sunt molecule care prin legarea cu mare afinitate de receptorii specifici de pe celulele țintă, intervin în reglarea pozitivă sau negativă a funcțiilor celulare. Prin cuplarea factorului de creștere cu receptorul are loc activarea unor fenomene biochimice intracelulare care, la rândul lor, induc efecte biologice. Factorii de creștere polipeptidici sunt mesageri de ordinul 2 (răspunsul celular este mediat de molecule citoplasmatice). Hormonii steroidieni sunt mesageri de ordinul 1 datorită acțiuni lor directe asupra nucleului. Indiferent de mesagerul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
la rândul lor, induc efecte biologice. Factorii de creștere polipeptidici sunt mesageri de ordinul 2 (răspunsul celular este mediat de molecule citoplasmatice). Hormonii steroidieni sunt mesageri de ordinul 1 datorită acțiuni lor directe asupra nucleului. Indiferent de mesagerul implicat, semnalele biochimice sunt transmise la nucleu, unde activează genele implicate în proliferarea și în diferențierea celulară. În mod normal, factorii de creștere se găsesc în toate țesuturile, dar receptorii sunt prezenți pe celule numai în anumite momente. În cazul tumorilor, în mod

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
programul suicidar ar fi unul constitutiv, dar care este inhibat de factori cu o durată medie de viață scurtă, acest mecanism a fost denumit de „eliberare”. În mod evident, aceste două mecanisme prezentate sunt foarte apropiate din punct de vedere biochimic. Criteriile esențiale pentru identificarea acestor „gene ale morții” sunt: alterări funcționale în expresia genei (mutații nule, knock-out, inhibiția antisens); nu există o secvență genică redundantă care să completeze această pierdere. În majoritatea cazurilor, blocarea unor astfel de gene esențiale salvează

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
reacție a celulelor explică selectivitatea multor terapii antineoplazice. Diferitele praguri de declanșare a apoptozei s-ar putea dovedi foarte importante pentru instituirea unei terapii eficiente [280]. Deocamdată se acceptă că gene ca E1A, p53, myc, induc apoptoza folosind aceleași căi biochimice care reglează în ultimă instanță și ciclul celular. Pornind de la exemplele apoptozei declanșate prin iradiere și E1A/p53, Fisher propune două mecanisme. Ca răspuns la iradiere, anumite celule normale se opresc în stadiul G1, acțiune mediată de p53. Apare astfel

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
care inhibă colagenaza de tip IV și acțiunea acidului linoleic și ar putea reprezenta o soluție pentru stoparea progresiei cancerului mamar [79]. Catepsina D Este o protează lizozomală, identificată pe liniile de cultură de MCF. -7. Din punct de vedere biochimic este o aspartil protează de 52 kD, în formă proenzimatică. Enzima poate facilita invazia malignă prin acțiune directă (digestia matricei interstițiale, a proteinelor și a proteoglicanilor matricei interstițiale) sau prin activarea altor enzime digestive sau prin inactivarea inhibitorilor lor [329

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Acest proces are loc continuu, fie până la eradicarea bolii printr-un tratament eficient, fie până la moartea gazdei. Se caracterizează prin modificări ale materialului genetic ce corespund fenotipului malign: ritm rapid de proliferare, invazivitate și metastazare, la care se adaugă modificări biochimice și morfologice caracteristice. Esențială rămâne însă extraordinara instabilitate a cariotipului, care conferă tumorii capacitatea de a găsi modalități adecvate de răspuns la cele mai variate constrângeri naturale sau terapeutice cu care se confruntă în cazul evoluției sale [159]. Celula tumorală

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
DE CREȘTERE Factorii de creștere sunt molecule care prin legarea cu mare afinitate de receptorii specifici de pe celulele țintă, intervin în reglarea pozitivă sau negativă a funcțiilor celulare. Prin cuplarea factorului de creștere cu receptorul are loc activarea unor fenomene biochimice intracelulare care, la rândul lor, induc efecte biologice. Factorii de creștere polipeptidici sunt mesageri de ordinul 2 (răspunsul celular este mediat de molecule citoplasmatice). Hormonii steroidieni sunt mesageri de ordinul 1 datorită acțiuni lor directe asupra nucleului. Indiferent de mesagerul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
la rândul lor, induc efecte biologice. Factorii de creștere polipeptidici sunt mesageri de ordinul 2 (răspunsul celular este mediat de molecule citoplasmatice). Hormonii steroidieni sunt mesageri de ordinul 1 datorită acțiuni lor directe asupra nucleului. Indiferent de mesagerul implicat, semnalele biochimice sunt transmise la nucleu, unde activează genele implicate în proliferarea și în diferențierea celulară. În mod normal, factorii de creștere se găsesc în toate țesuturile, dar receptorii sunt prezenți pe celule numai în anumite momente. În cazul tumorilor, în mod

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
programul suicidar ar fi unul constitutiv, dar care este inhibat de factori cu o durată medie de viață scurtă, acest mecanism a fost denumit de „eliberare”. În mod evident, aceste două mecanisme prezentate sunt foarte apropiate din punct de vedere biochimic. Criteriile esențiale pentru identificarea acestor „gene ale morții” sunt: alterări funcționale în expresia genei (mutații nule, knock-out, inhibiția antisens); nu există o secvență genică redundantă care să completeze această pierdere. În majoritatea cazurilor, blocarea unor astfel de gene esențiale salvează

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
reacție a celulelor explică selectivitatea multor terapii antineoplazice. Diferitele praguri de declanșare a apoptozei s-ar putea dovedi foarte importante pentru instituirea unei terapii eficiente [280]. Deocamdată se acceptă că gene ca E1A, p53, myc, induc apoptoza folosind aceleași căi biochimice care reglează în ultimă instanță și ciclul celular. Pornind de la exemplele apoptozei declanșate prin iradiere și E1A/p53, Fisher propune două mecanisme. Ca răspuns la iradiere, anumite celule normale se opresc în stadiul G1, acțiune mediată de p53. Apare astfel

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
precisă și permite studiul simultan al mai multor probe. Analiza imunochimică și citochimică (ICA Immunocytochemical assays) Primele variante bazate pe determinări citochimice și fluorescență, utilizate pentru ER și PR nu au condus la rezultate concordante cu cele obținute prin metodele biochimice, considerate de referință [271]. De aceea, au fost necesare studii care să îmbunătățească metodologia; aceste studii au condus la dezvoltarea metodei imunochimice (ICA), bazată pe utilizarea anticorpilor monoclonali specifici receptorilor estrogenici umani. Spre exemplu, în cazul probelor de adenocarcinom de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
o dublare a concentrației proteice din citosol ar conduce la o creștere proporțională a concentrației receptorilor. În realitate însă, datorită limitelor de sensibilitate a metodelor, pentru intervalul 1-3 mg/ml proteină, concentrația receptorului se menține "constantă". În cazul utilizării metodelor biochimice, rezultatele pot fi modificate de interferența altor receptori nespecifici prezenți în specimenele tumorale, ca de exemplu: albumina, corticosteroidul legat de globulină (CBG) sau "hormonul steroidic legat de globulină" (SHBG). Pentru reducerea acestor interferențe se recomandă alegerea adecvată a steroizilor marcați

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
1 caz ER+PR-. Nivelul II Material biologic În determinările privind proteinele receptoare pentru hormonii steroidici s-a folosit țesut tumoral de glandă mamară umană și țesut din uter de șobolan (Rattus norveticus). Fragmentele tumorale de țesut uman destinate dozărilor biochimice ale receptorilor au fost preluate de la Laboratorul de Anatomie Patologică din Institutul Oncologic București. Probele au provenit de la 16 paciente și au fost prelevate în cursul intervenției chirurgicale; vârsta pacientelor a variat între 33 și 56 de ani (media a

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în cadrul Institutului Oncologic București a încercat să stabilească dacă: pS2 poate fi considerat ca un marker „independent” în sensul că valorile determinate experimental dau indicații suplimentare față de alți markeri și dacă pS2, alături de proteinele receptoare, pot fi utilizați ca indicatori biochimici de prognostic pentru existența de tumori hormonodependente sau pentru riscul de recurență. Au fost studiate 16 de paciente internate în institut, toate cu diagnosticul de „tumoră primară malignă unilaterală a glandei mamare”. Pacientele au avut vârsta cuprinsă între 23 și

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
clase de inhibitori de aromatază în special steroidali aduc un beneficiu clinic important în cancerul mamar local avansat sau metastatic în cazul eșecului la tamoxifen. Aceste rezultate confirmă datele de literatură care indică necesitatea corelării mai multor factori, nu numai biochimici, dar și histopatologici sau clinici, pentru diagnosticarea corectă a cancerelor hormono-dependente și, implicit a liniei de tratament sau al prognosticului. Foekens apreciază și rolul pS2 în stabilirea riscului de reactivare a cancerului și pentru evaluarea mai corectă a supraviețuirii. Pentru

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
benigne, precum și în ganglionii axilari normali. Date de literatură recente afirmă că statusul pS2 are un rol informativ mult mai pronunțat comparativ cu RE sau PR, permițând astfel o selecție mai riguroasă a pacientelor în vederea tratamentului hormonal. În concluzie, factorii biochimici cum sunt ER, PR sau pS2 sunt importanți nu numai pentru stabilirea eficienței (sau răspunsul) la tratament, dar și ca factori de prognostic sau care pot prezice recidiva. Capitolul 10 EVALUAREA GANGLIONILOR AXILARI Metodele de evaluare a ganglionilor axilari pot

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]