1,794 matches
-
1733, deci românii pe atunci aveau și biserica sfințită ceea ce dovedește că au lucrat și în mine pe vremea turcilor.Românii au existat în anul 1719 și aceasta se dovedește prin faptul că aceștia au refuzat categoric sa suporte impozitele,birul de căsătorie a coloniștilor și au făcut revoltă sângeroasă în anul 17241725, când veniseră în această zonă mai mulți olteni. Istoricii susțin că partea cea mai mare a românilor din Moldova Nouă au venit aici din Mehedinți. După conscripția bisericească
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
satisfăcătoare căci cei care s-ar opri la ea ar avea totul la îndemână : priveliștea luminoasă, confortul, siguranța personală și prietenia dușmanilor dintotdeauna ai cetății. Cei rămași în urmă ar încerca singuri experiența inedită a conducerilor revoluționare : să geamă sub biruri și prestații, să-și ardă aripile libertății în propria-i văpaie, să colecteze otravă și ură, să învețe disciplina supunerii. La adăpost de primejdii, exilații ar trimite din când în când cuvântul mincinos care va vesti apropiata lor întoarcere pentru ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
starea mintală. Toți considerau de la sine Înțeles că Julián - Miquel - Își pierduse uzul rațiunii În incediu, că vegeta și că supraviețuia mulțumită Îngrijirilor Încăpățînate ale soției, care nu se clintea, Într-o situație În care atîtea altele ar fi dat bir cu fugiții, Îngrozite. Eu Îl priveam În ochi și știam că Julián era tot acolo, Înăuntru, viu, mistuindu-se Încetul cu Încetul. Așteptînd. Își pierduse buzele, dar, după cum credeau doctorii, corzile vocale nu suferiseră nici o pagubă ireparabilă, iar arsurile de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pat cu febră, iar el a murit în lipsa mea. L-a lovit damblaua. Veșnica lui pomenire, da’ vezi că atunci răposatul mai că nu m-a omorât în bătaie! Zău așa, prințe, credeți-mă! Dacă n-aș fi dat atunci bir cu fugiții, m-ar fi omorât negreșit! — L-ați supărat cu ceva? întrebă prințul, cercetându-l cu o curiozitate cumva specială pe milionarul îmbrăcat cu cojoc. Însă, deși și în milion, și în privința moștenirii putea fi ceva demn de atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
n-ar fi vrut deloc să ia micul dejun în sânul familiei. Încă înainte de sosirea prințului, își pusese în gând să se scuze că are treburi și să evite. Pentru general, a evita însemna uneori pur și simplu a da bir cu fugiții. Măcar această zi sau, mai bine zis, această seară voia să o câștige fără neplăceri. Și iată, prințul sosise într-un moment atât de potrivit. „Parcă Dumnezeu mi l-a trimis!“, își zise generalul în sinea lui, intrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
jumătate de verstă pe verticală (asta înseamnă câteva verste pe poteci). Se știe ce e un castel: un munte întreg de pietre. O muncă teribilă, imposibilă! Și, desigur, castelele le clădeau oamenii sărmani, vasalii. Pe deasupra, erau obligați să plătească felurite biruri și să întrețină clerul. Cum să te mai hrănești tu însuți și să-ți lucrezi pământul? Erau pe-atunci puțini, probabil că sufereau groaznic de foame și într-adevăr n-aveau ce mânca. Uneori chiar mă gândeam: cum de n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nevoit s-o vândă la jumătate din preț și să păstreze în același timp o moșie părăginită, nerentabilă, încurcată într-un proces, trebuind să mai plătească și bani pe deasupra. „Ca să scap de proces și cu parcela lui Pavlișcev, am dat bir cu fugiții. Încă două sau trei asemenea moșteniri m-ar ruina. De altfel, îmi reveneau acolo trei mii de desetine de pământ excelent!“ — Păi... Ivan Petrovici a fost rudă cu răposatul Nikolai Andreevici Pavlișcev... doar, mi se pare, căutai rude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bolborosi competent bătrânelul. Și au o manieră de a predica... elegantă, originală... se pricep și să te sperie. Și pe mine, la Viena, în opt sute treizeci și doi, m-au speriat, credeți-mă, dar nu am cedat și am dat bir cu fugiții, ha-ha! — Am auzit că atunci, domnul meu, nu de iezuiți ai dat bir cu fugiții, ci ai șters-o de la Viena la Paris cu frumoasa contesă Levițkaia, părăsindu-ți postul, strecură deodată Belokonskaia. Oricum ar fi, înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să te sperie. Și pe mine, la Viena, în opt sute treizeci și doi, m-au speriat, credeți-mă, dar nu am cedat și am dat bir cu fugiții, ha-ha! — Am auzit că atunci, domnul meu, nu de iezuiți ai dat bir cu fugiții, ci ai șters-o de la Viena la Paris cu frumoasa contesă Levițkaia, părăsindu-ți postul, strecură deodată Belokonskaia. Oricum ar fi, înseamnă că de iezuiți am scăpat! replică bătrânelul și amintirea plăcută îl făcu să izbucnească în râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și răspicat, cu ce drept vă amestecați în sentimentele lui față de mine? Cu ce drept v-ați permis să-mi scrieți? Cu ce drept declarați mereu, și lui, și mie, că îl iubiți, după ce l-ați părăsit și ați dat bir cu fugiții de la el într-un mod atât de jignitor și... rușinos? — Nu i-am declarat nici lui și nici dumneavoastră că îl iubesc, rosti cu efort Nastasia Filippovna. Și... aveți dreptate, am dat bir cu fugiții de la el, adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ați părăsit și ați dat bir cu fugiții de la el într-un mod atât de jignitor și... rușinos? — Nu i-am declarat nici lui și nici dumneavoastră că îl iubesc, rosti cu efort Nastasia Filippovna. Și... aveți dreptate, am dat bir cu fugiții de la el, adăugă ea abia auzit. — Cum nu i-ați declarat „nici lui și nici mie“? strigă Aglaia. Dar scrisorile? Cine v-a rugat să mă pețiți și să mă convingeți să mă mărit cu el? Asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
22-24), conținea însă anumite structuri de organizare care au permis destrămarea acelui echilibru social și apariția unei clase îmbogățite de săteni. Principalul element de organizare care a permis diferențierea unora dintre membrii ei l a constituit mecanismul de colectare a birului. Birul nu era stabilit pe gospodărie, ci pe întregul sat, și era strâns de anumiți colectori recunoscuți de către stat. Aceștia au avut astfel oportunitatea să practice cămătăria și să acapareze terenuri agricole pe care nu le mai puteau exploata cu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
conținea însă anumite structuri de organizare care au permis destrămarea acelui echilibru social și apariția unei clase îmbogățite de săteni. Principalul element de organizare care a permis diferențierea unora dintre membrii ei l a constituit mecanismul de colectare a birului. Birul nu era stabilit pe gospodărie, ci pe întregul sat, și era strâns de anumiți colectori recunoscuți de către stat. Aceștia au avut astfel oportunitatea să practice cămătăria și să acapareze terenuri agricole pe care nu le mai puteau exploata cu forța
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
organizare și a modului de guvernare a bunurilor comune prin discutarea nivelului constituțional și a celui al alegerii colective, întrucât acestea influențează modul de exploatare al tuturor sistemelor de resurse. Principalele două obligații ale obștii față de stat constau în plata birului și asigurarea ordinii publice. Statul cerea birul pe sat, iar aprecierea puterii de plată a fiecărui contribuabil se făcea de către obște. Este interesant de subliniat aici faptul că obștea nu împărțea pur și simplu suma birului la numărul de gospodării
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
bunurilor comune prin discutarea nivelului constituțional și a celui al alegerii colective, întrucât acestea influențează modul de exploatare al tuturor sistemelor de resurse. Principalele două obligații ale obștii față de stat constau în plata birului și asigurarea ordinii publice. Statul cerea birul pe sat, iar aprecierea puterii de plată a fiecărui contribuabil se făcea de către obște. Este interesant de subliniat aici faptul că obștea nu împărțea pur și simplu suma birului la numărul de gospodării, ci aprecia puterea de plată a fiecărui
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
stat constau în plata birului și asigurarea ordinii publice. Statul cerea birul pe sat, iar aprecierea puterii de plată a fiecărui contribuabil se făcea de către obște. Este interesant de subliniat aici faptul că obștea nu împărțea pur și simplu suma birului la numărul de gospodării, ci aprecia puterea de plată a fiecărui contribuabil. Egalitarismul, ca normă socială internă a comunității, ajunge adeseori să intre în conflict cu legile formale, cu nivelul constituțional. Acest conflict nu întârzie să se manifeste nici în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de gospodării, ci aprecia puterea de plată a fiecărui contribuabil. Egalitarismul, ca normă socială internă a comunității, ajunge adeseori să intre în conflict cu legile formale, cu nivelul constituțional. Acest conflict nu întârzie să se manifeste nici în cazul plății birului în momentul în care statul încearcă să impună legi care nu se pliau pe normele comunității. Astfel, atunci când statul încerca să impună impozitul individual , toți contribuabilii, de comun acord, continuau să se adune în obște și să recalculeze impozitul după
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sătești, devin treptat funcționari sătești, principalele sarcini fiind în legătură cu obligațiile impuse de către stat. Statul începe prin a recunoaște și reglementa funcționarea câtorva dintre aleșii satului, fără a se amesteca în alegerea lor. Este vorba în special de cei care colectau birul și de cei care îndeplineau sarcini polițienești. „Până la urmă, statul se va amesteca direct în alegerea și numirea acestor funcționari, care vor pierde astfel contactul cu obștea locală.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 43) Cel mai important pas în această
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care „constituțiile” ar fi fost consistente între ele, atunci internalizarea uneia ar fi însemnat automat concordanța cu toate celelalte. Regulamentele Organice introduc un nou sistem fiscal care prevede impozitarea pe gospodărie și colectarea pe întregul sat, sarcina de colectare a birului fiind exclusiv a satului. De asemenea, Regulamentul Organic al Moldovei reglementează activitatea adunărilor obștești, stabilind un organism restrâns cu putere de judecată. Acesta pre cizează că trebuie să existe câte un „giudeț sătesc” în fiecare parohie alcătuit din trei aleși
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea drept de preemțiune la vânzarea sau arendarea unor bunuri imobile; putea să facă împrumuturi; să arendeze o parte din patrimoniul său; să cumpere de la alte sate și de la propriii săteni (Stahl, 1998
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu era separat, că stâna, muntele, apa care duce la munte și izlazul rămân devălmașe, că nu își construiau o nouă biserică indică nu o dorință de separare, ci o nevoie reală de organizare. De altfel, o desprindere completă a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
criteriu, justificarea se făcea fie prin relația lui cu domnia, și anume prin faptul că el avea un rol executoriu al hotărârilor statului, fie prin rolul său în rezolvarea anumitor probleme obștești. Un alt criteriu consta în contribuția la plata birului sau a altor cheltuieli ale satului. Dacă la început obțineau dreptul de exploatare în ocină ca un fel de recompensă din partea comunității pentru contribuția în bani, ulterior satul cerea „jertfe bănești” proporționale cu beneficiile rezultate din patrimoniul comun. Această situație
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prin legături de rudenie și nu avem reguli care să medieze între cele două. Introducerea criteriului banilor în obținerea anumitor drepturi a dus la destrămarea treptată a vechilor aranjamente locale de guvernare tocmai din cauza lipsei regulilor de procedură. Astfel, plata birului le dă chiar și nebăștinașilor un oarecare drept la o distribuire de loturi, proporțional cu cota-parte bănească plătită. Pe lângă permiterea pătrunderii străinilor în obște, criteriul plății în bani ajunge să altereze și vechile aranjamente care reglementau moștenirea, făcând ca regula
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
drept criterii accesul la apă și la zonele care se deszăpezeau mai repede, luând astfel naștere o autonomie a satelor în raport cu ocolul în privința exploatării respectivelor zone. Odată munții împărțiți pe sate, ei au devenit un criteriu în stabilirea procentului din bir pe care trebuia să îl plătească fiecare sat, birul fiind stabilit de stat pentru toată Vrancea, și nu pentru fiecare sat vrâncean în parte. Ideea acestui aranjament era ca fiecare sat să contribuie la cheltuielile comune proporțional cu beneficiile pe
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se deszăpezeau mai repede, luând astfel naștere o autonomie a satelor în raport cu ocolul în privința exploatării respectivelor zone. Odată munții împărțiți pe sate, ei au devenit un criteriu în stabilirea procentului din bir pe care trebuia să îl plătească fiecare sat, birul fiind stabilit de stat pentru toată Vrancea, și nu pentru fiecare sat vrâncean în parte. Ideea acestui aranjament era ca fiecare sat să contribuie la cheltuielile comune proporțional cu beneficiile pe care le are în urma exploatării bunului comun. După cum afirma
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]