2,857 matches
-
pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, menită să raționalizeze modul de funcționare a organizațiilor, atât a celor private, cât și a celor publice. O serie de reforme ale sectorului public, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, au vizat introducerea modelului birocrației impersonale care să înlocuiască sistemul bazat pe relații personale, nepotism și patronaj. Astfel, sistemele administrative anterioare erau „personale”, se bazau pe loialitatea față de o anumită persoană, fie că era rege sau ministru. Era o practică obișnuită ca un aspirant la
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
funcției publice. Abia după adoptarea Constituției din 1923 este impus un statut al funcționarilor publici prin care se reglementa pentru prima dată un regim juridic unic pentru toți funcționarii publici (http://www.ulbsibiu. ro/forum/viewtopic.php?t=1523). Birocrațiatc "Birocrația" Max Weber, sociolog și economist german din secolul al XIX-lea, este cel care a teoretizat principiile de funcționare ale organizării birocratice, care se va impune definitiv în sistemele administrative occidentale în secolul XX. Sistemul administrației publice moderne este construit
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sociolog și economist german din secolul al XIX-lea, este cel care a teoretizat principiile de funcționare ale organizării birocratice, care se va impune definitiv în sistemele administrative occidentale în secolul XX. Sistemul administrației publice moderne este construit pe modelul birocrației weberiene. Max Weber (1924, apud Handel, 2003) a identificat trei tipuri de autoritate întâlnite în istorie: 1. autoritatea tradițională, bazată pe credința în sanctitatea tradiției, a normelor și cutumelor, precum și pe percepția superiorității morale și spirituale a celor care exercită
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
aceste prevederi implică ideea că, pentru a fi eficientă, organizația trebuie să fie în prealabil planificată, ordonată, asamblată asemenea unei mașini, iar indivizii care o populează nu sunt decât resorturi interne care aplică strict prevederile legale, suprimându-și propria personalitate. Birocrația este o construcție centrată pe sine, fiecare componentă având un rol în funcționarea întregului. Asumpția de bază este următoarea: standardizarea procedurilor și preformularea regulilor de interacțiune asigură rezultatul optim. Funcționarii trebuie să se asigure că aplică corect procedura și respectă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
numiți pe criterii de competență și urmează o carieră în administrație; ei vor intra în administrație pe o poziție de bază și vor promova pe criteriul vechimii, considerându-se că o parte importantă a dezvoltării lor profesionale se realizează în interiorul birocrației - socializarea în normele proprii birocrației constituie competența de bază, fiindcă a cunoaște bine procedurile și a le aplica în mod corect echivalează cu a fi performant. Birocrații vor fi astfel remunerați în funcție de poziția pe care o ocupă în ierarhie și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și urmează o carieră în administrație; ei vor intra în administrație pe o poziție de bază și vor promova pe criteriul vechimii, considerându-se că o parte importantă a dezvoltării lor profesionale se realizează în interiorul birocrației - socializarea în normele proprii birocrației constituie competența de bază, fiindcă a cunoaște bine procedurile și a le aplica în mod corect echivalează cu a fi performant. Birocrații vor fi astfel remunerați în funcție de poziția pe care o ocupă în ierarhie și nu pot fi concediați decât
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
considerându-se că o parte importantă a dezvoltării lor profesionale se realizează în interiorul birocrației - socializarea în normele proprii birocrației constituie competența de bază, fiindcă a cunoaște bine procedurile și a le aplica în mod corect echivalează cu a fi performant. Birocrații vor fi astfel remunerați în funcție de poziția pe care o ocupă în ierarhie și nu pot fi concediați decât în cazuri grave de încălcare a procedurilor. Toate aceste măsuri sunt de natură să asigure imparțialitatea (faptul că nu pot fi concediați
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
utilitarist al sectorului privat. Astfel, resursele umane, procedurile și valorile constituie ingredientele, datele de intrare ale sistemului. A dispune de ingrediente de calitate (resurse umane și, respectiv, simbolice, adică valori și proceduri) este mecanismulcare asigură obținerea eficienței. Aceasta este rețeta birocrației, aparent simplă, eminamente centrată pe datele de intrare, pe inputuri. Disfuncțiile birocrațieitc "Disfuncțiile birocrației" Deși Weber doar a intuit posibilitatea unor efecte perverse ale sistemelor birocratice, aplicarea pe scară largă a principiilor organizării de acest tip a produs mult mai
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
intrare ale sistemului. A dispune de ingrediente de calitate (resurse umane și, respectiv, simbolice, adică valori și proceduri) este mecanismulcare asigură obținerea eficienței. Aceasta este rețeta birocrației, aparent simplă, eminamente centrată pe datele de intrare, pe inputuri. Disfuncțiile birocrațieitc "Disfuncțiile birocrației" Deși Weber doar a intuit posibilitatea unor efecte perverse ale sistemelor birocratice, aplicarea pe scară largă a principiilor organizării de acest tip a produs mult mai multe consecințe contrare eficienței. Birocrația este maximizatoare (tinde să crească în dimensiuni și să
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pe datele de intrare, pe inputuri. Disfuncțiile birocrațieitc "Disfuncțiile birocrației" Deși Weber doar a intuit posibilitatea unor efecte perverse ale sistemelor birocratice, aplicarea pe scară largă a principiilor organizării de acest tip a produs mult mai multe consecințe contrare eficienței. Birocrația este maximizatoare (tinde să crească în dimensiuni și să consume resurse dincolo de optimul social) și disfuncțională (tinde să înlocuiască scopurile cu mijloacele), riscă să se transforme într-o oligarhie și adesea scapă controlului politic. Problema fundamentală este că, acționând în calitate de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
să crească în dimensiuni și să consume resurse dincolo de optimul social) și disfuncțională (tinde să înlocuiască scopurile cu mijloacele), riscă să se transforme într-o oligarhie și adesea scapă controlului politic. Problema fundamentală este că, acționând în calitate de agent al societății, birocrația (prin actorii ei relevanți: birocrații și birourile pe care le conduc sau în care activează) servește adesea scopuri proprii în dauna celor sociale sau acordă priorități diferite scopurilor în funcție de interesele proprii, aceasta cu atâtmai mult cu cât scopurile societății sunt
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
să consume resurse dincolo de optimul social) și disfuncțională (tinde să înlocuiască scopurile cu mijloacele), riscă să se transforme într-o oligarhie și adesea scapă controlului politic. Problema fundamentală este că, acționând în calitate de agent al societății, birocrația (prin actorii ei relevanți: birocrații și birourile pe care le conduc sau în care activează) servește adesea scopuri proprii în dauna celor sociale sau acordă priorități diferite scopurilor în funcție de interesele proprii, aceasta cu atâtmai mult cu cât scopurile societății sunt adesea vagi, ambigue, uneori conflictuale
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
atâtmai mult cu cât scopurile societății sunt adesea vagi, ambigue, uneori conflictuale și mai ales imposibil de măsurat. Ne referim în continuare la două categorii mari de disfuncții larg vehiculate în literatura sociologică sau cea specifică științei politice. 1. Incapacitatea birocrației de a soluționa probleme. Într-un articol al său, sociologul american Robert K. Merton (1940) afirmă că modul în care sunt alocate stimulentele îi face pe funcționari să se orienteze doar pe îndeplinirea consecventă a procedurilor și „dislocarea scopurilor”. Ei
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
În felul acesta, birocratul virtuos ajunge să piardă din vedere scopurile și transformă procedurile în finalități; mijloacele devin scopuri în sine, sunt reificate, iar scopurile legitime sunt pierdute din vedere. Procedurile ajung să fie astfel disfuncționale din perspectiva scopurilor, iar birocrațiile devin rigide, greoaie, incapabile să mai rezolve problemele pentru care au fost înființate (trained incapacity). Incapacitatea birocrației este evidențiată și de Philip Selznick (1949) încercetarea sa asupra Tennessee Valley Authority. El arată cum, într-o organizație publică înființată în cadrul programului
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
devin scopuri în sine, sunt reificate, iar scopurile legitime sunt pierdute din vedere. Procedurile ajung să fie astfel disfuncționale din perspectiva scopurilor, iar birocrațiile devin rigide, greoaie, incapabile să mai rezolve problemele pentru care au fost înființate (trained incapacity). Incapacitatea birocrației este evidențiată și de Philip Selznick (1949) încercetarea sa asupra Tennessee Valley Authority. El arată cum, într-o organizație publică înființată în cadrul programului New Deal1 pentru dezvoltarea comunitară din zona văii agricole a râului Tennessee, rolul structurilor informale devine crucial
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
expertiză comună, cât și prin atragerea unor membri din comunitate, ajungându-se la formarea unor rețele consolidate, cu obiective specifice legate de propriile sarcini și interese. Obiectivele generale devin astfel secundare și sunt treptat abandonate în favoarea unei noi agende, specifice birocrației și structurilor sale. Selznick validează, printr-o cercetare empirică, ipoteza lui Merton conform căreia birocrațiile produc disfuncții. În cazul său, disfuncțiile decurg din specializarea accentuată și concentrarea asupra sarcinilor imediate care dislocă obiectivele generale și astfel produc incapacitate, dar și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
rețele consolidate, cu obiective specifice legate de propriile sarcini și interese. Obiectivele generale devin astfel secundare și sunt treptat abandonate în favoarea unei noi agende, specifice birocrației și structurilor sale. Selznick validează, printr-o cercetare empirică, ipoteza lui Merton conform căreia birocrațiile produc disfuncții. În cazul său, disfuncțiile decurg din specializarea accentuată și concentrarea asupra sarcinilor imediate care dislocă obiectivele generale și astfel produc incapacitate, dar și inechitate (participarea comunității în rețele se face prin intermediul membrilor săi prosperi ce își promovează propriile
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
În cazul său, disfuncțiile decurg din specializarea accentuată și concentrarea asupra sarcinilor imediate care dislocă obiectivele generale și astfel produc incapacitate, dar și inechitate (participarea comunității în rețele se face prin intermediul membrilor săi prosperi ce își promovează propriile interese). 2. Birocrația maximizatoare. Teoreticienii alegerii sociale (public choice) arată că birocrații vizează fie maximizarea bugetului (Niskanen, 1971), fie creșterea dimensiunilor (Tullock, 1965; Downs, 1965, 1967) sau remodelarea birourilor (Dunleavy, 1991), în fiecare dintre cazuri urmărindu-se propriile interese și avantaje (putere și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
concentrarea asupra sarcinilor imediate care dislocă obiectivele generale și astfel produc incapacitate, dar și inechitate (participarea comunității în rețele se face prin intermediul membrilor săi prosperi ce își promovează propriile interese). 2. Birocrația maximizatoare. Teoreticienii alegerii sociale (public choice) arată că birocrații vizează fie maximizarea bugetului (Niskanen, 1971), fie creșterea dimensiunilor (Tullock, 1965; Downs, 1965, 1967) sau remodelarea birourilor (Dunleavy, 1991), în fiecare dintre cazuri urmărindu-se propriile interese și avantaje (putere și status) ale birocraților, și nu interesul public. Se asumă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ineficiente. Competiția între birouri este soluția pe care o avansează Tullockpentru reducerea ineficienței lor. Teoria lui Niskanen (1971) înlocuiește dimensiunea absolută a biroului cu bugetul său, afirmând că șefii agențiilor urmăresc maximizarea bugetului, asigurându-și astfel un potențial de beneficii. Birocrația este, înconcepția sa, o organizație al cărei buget este rezultatul unei alocări administrative, și nu al vânzării serviciilor. Dorința birocraților de a maximiza bugetul în condițiile asimetriei informaționale dintre ei și sponsorul care le alocă bugetul (guvernul) determină furnizarea unui
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
este rezultatul unei alocări administrative, și nu al vânzării serviciilor. Dorința birocraților de a maximiza bugetul în condițiile asimetriei informaționale dintre ei și sponsorul care le alocă bugetul (guvernul) determină furnizarea unui surplus de servicii față de nivelul optimului social. Astfel, birocrațiile nu sunt în sine ineficiente, cidetermină o stare de ineficiență socială prin suprafurnizarea de servicii.Competiția, privatizarea șicontrolul sunt soluțiile prin care Niskanen consideră că poate fi redusă asimetria informațională, îmbunătățind eficiența socială a birourilor. Downs (1965) consideră că birourile
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
întâmplă pe piață, ci al unor evaluări și decizii administrative și/sau politice. Evaluarea este însă imperfectă, din cauza asimetriei informaționale sistematice dintre birocrați (beneficiarii alocărilor bugetare) și politicieni (reprezentanții cetățenilor în numele și pentru interesele cărora sunt alocați bani publici birourilor). Birocrații, fiind actori raționali, utilitariști, vor manipula strategic situația de asimetrie informațională în propriul avantaj și în detrimentul eficienței sociale (de exemplu, prin omiterea informațiilor neconvenabile și promovarea indicatorilor ce îi avantajează, creând astfel o imagine distorsionată a performanței proprii și a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
informațională în propriul avantaj și în detrimentul eficienței sociale (de exemplu, prin omiterea informațiilor neconvenabile și promovarea indicatorilor ce îi avantajează, creând astfel o imagine distorsionată a performanței proprii și a biroului în care activează). Teoriile și studiile menționate arată că birocrația nu este caracterizată de eficiență, așa cum anticipa Weber, ci, dimpotrivă, mecanismele sale de funcționare sunt centrate pe supraviețuirea și dezvoltarea ei. Birourile publice funcționează în condițiile unor obiective complexe și de cele mai multe ori ambigue, ceea ce face ca relațiile contractuale să
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și anume profitul (și productivitatea anagajaților), în sectorul public alocările bugetare și stimulentele financiare urmează altă logică decât cea a performanței (continuitatea, menținerea anumitor structuri, acțiunea politică, presiunile publice etc.), fapt ce conduce la disfuncțiile mai sus menționate. și totuși, birocrația nu prezintă doar disfuncții, ci are și consecințe neanticipate, dar pozitive sau funcții latente (Merton, 1936). Peter Blau (1955), într-un studiu realizat pe o agenție americană locală pentru ocuparea forței de muncă, se concentrează asupra reformei sistemului de control
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
eficiența, angajații având o productivitate inferioară și/sau tratând mai superficial cererile, ea are totuși consecințe pozitive ce nu fuseseră inițial urmărite - de exemplu, reducerea discriminării în servirea clienților (fiecare client servit era „contabilizat” în activitatea funcționarului). Caracterul impersonal al birocrației și modalitățile de evaluare a birocraților au reușit să promoveze echitatea și imparțialitatea în relațiile funcționarilor cu solicitanții de servicii, limitând o realitate negativă a patternurilor interacționale, discriminarea etnică, prezentă la vremea respectivă în societatea americană studiată. Managementul organizațiilor publicetc
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]