2,179 matches
-
a IV-a: creștere prin coordonare. Această fază este caracterizată de instaurarea unui sistem de coordonare care privește procedurile de planificare, audit și control. Acest dispozitiv asigură coordonarea între unități în cadrul unei linii strategice globale. În același timp, multiplicarea procedurilor birocratice dă naștere la birocratizarea întreprinderii și declanșează o nouă criză (criză de birocrație) necesitând o nouă transformare a întreprinderii. • faza a V-a: creștere prin colaborare. Pentru a rezolva criza anterioară se pune accentul, de exemplu, pe munca în echipă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
2.3.1. Activitățile 2.3.2. Compartimentele 2.3.3. Relațiile dintre compartimente 3. Structurile organizatorice și implicațiile lor psiho-organizaționale 3.1. Problema clasificării 3.2. Structurile formal-birocratice 3.2.1. Conceptul de structură formală 3.2.2. Sistemul birocratic - prototip al structurilor formale 3.3. Varietăți ale structurilor formal-birocratice 3.3.1. Structurile ierarhic-liniare 3.3.2. Structurile funcționale 3.3.3. Structurile mixte 3.3.4. Structurile bazate pe grupuri parțial suprapuse și integrate între ele 3.4
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
empirică a problemelor structurilor); etapa de coordonare (caracterizată printr-o abordare mai complexă bazată pe principii teoretice, pe tehnici de analiză, însă cu un evident caracter static, specifică sistemelor mecaniciste și corespunzătoare teoriilor clasice ale organizațiilor, cu accent pe latura birocratică); etapa cooperării și integrării multidisciplinare (caracterizată prin reunirea eforturilor mai multor discipline în rezolvarea problematicii complexe a structurilor organizatorice, cu un pronunțat caracter dinamic, specifică sistemelor de tip organic evoluate și corespunzătoare teoriilor moderne ale organizațiilor, în care accentul cade
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
muncă etc. ale celor care vor crea astfel de structuri își vor lăsa amprenta asupra lor. Un asemenea fapt va reieși cu pregnanță pe măsură ce vom face cunoștință cu diversele tipuri și forme particulare ale structurilor formale. 3.2.2. Sistemul birocratic - prototip al structurilor formale Sistemul birocratic propus de sociologul german Max Weber este tipic pentru structurile formale, el reușind să le caracterizeze cel mai bine. Ce îi determină pe oameni să asculte de comenzi, să facă ce li se cere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
crea astfel de structuri își vor lăsa amprenta asupra lor. Un asemenea fapt va reieși cu pregnanță pe măsură ce vom face cunoștință cu diversele tipuri și forme particulare ale structurilor formale. 3.2.2. Sistemul birocratic - prototip al structurilor formale Sistemul birocratic propus de sociologul german Max Weber este tipic pentru structurile formale, el reușind să le caracterizeze cel mai bine. Ce îi determină pe oameni să asculte de comenzi, să facă ce li se cere? s-a întrebat Weber. În acest
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
apariția unor forme de organizare și conducere distincte. De exemplu, practicarea celui de-al treilea tip de autoritate generează organizarea bazată pe raționalitate, pe reguli și legi, pe prescripții clar definite, pe ceea ce ar putea fi numit, pe scurt, organizarea birocratică. În concepția lui Weber, birocrația este un sistem de organizare rațional-legal: rațional, deoarece mijloacele necesare realizării scopurilor sunt clar și expres specificate; legal, deoarece autoritatea este exercitată printr-un sistem de reguli specifice poziției ocupate de individ o anumită perioadă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
excesul de acte, hârtii, dacă ea este identificată cu administrația publică ineficientă, pentru Weber, birocrația este cea mai eficientă formă de organizare, ea constituind un tip ideal de organizare spre care ar trebui să se îndrepte toate organizațiile. Superioritatea organizării birocratice provine din principiile care o fundamentează: principiul diviziunii exprese a activităților între membrii organizației, ceea ce permite cunoașterea de către fiecare persoană a responsabilităților care îi revin și specializarea ei ca urmare a executării lor; principiul ierarhiei autorității, în virtutea căruia autoritatea este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
carieră asigură ascensiunea de la pozițiile ierarhice inferioare la cele superioare, promovarea făcându-se după criteriul vechimii, cel al competenței dovedite în desfășurarea activității sau prin combinarea acestor două criterii; principiul eficienței apare ca un corolar al tuturor celorlalte, eficiența organizării birocratice decurgând, după cum se exprimă însuși Weber, din superioritatea tehnică față de orice altă formă de organizare. Sintetizând aceste principii, am putea spune că sistemele birocratice: se bazează pe legi, regulamente scrise, deci pe raționalitate, excluzând total afectivitatea; sunt caracterizate printr-o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prin combinarea acestor două criterii; principiul eficienței apare ca un corolar al tuturor celorlalte, eficiența organizării birocratice decurgând, după cum se exprimă însuși Weber, din superioritatea tehnică față de orice altă formă de organizare. Sintetizând aceste principii, am putea spune că sistemele birocratice: se bazează pe legi, regulamente scrise, deci pe raționalitate, excluzând total afectivitatea; sunt caracterizate printr-o ierarhie rigidă, funcțiile fiind ordonate într-o înlănțuire cu niveluri de autoritate gradată; sunt centrate pe prescrierea cu rigurozitate a comportamentelor, ceea ce facilitează anticiparea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
gradată; sunt centrate pe prescrierea cu rigurozitate a comportamentelor, ceea ce facilitează anticiparea lor. # Precizia, rapiditatea, neambiguitatea, cunoașterea dosarelor, continuitatea, discernământul, unitatea, subordonarea strictă, reducerea fricțiunilor și costurilor materiale și personale − acestea sunt aduse la un nivel optim într-o administrație birocratică tipică (Weber, 1970, p. 214). # Respectarea principiilor organizării birocratice se soldează cu apariția a numeroase efecte pozitive: creșterea concentrării membrilor organizației pe segmente scurte de activități, dar clar delimitate între ele, ceea ce favorizează execuția corectă și rapidă; disciplinarea membrilor organizației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceea ce facilitează anticiparea lor. # Precizia, rapiditatea, neambiguitatea, cunoașterea dosarelor, continuitatea, discernământul, unitatea, subordonarea strictă, reducerea fricțiunilor și costurilor materiale și personale − acestea sunt aduse la un nivel optim într-o administrație birocratică tipică (Weber, 1970, p. 214). # Respectarea principiilor organizării birocratice se soldează cu apariția a numeroase efecte pozitive: creșterea concentrării membrilor organizației pe segmente scurte de activități, dar clar delimitate între ele, ceea ce favorizează execuția corectă și rapidă; disciplinarea membrilor organizației (prin stabilirea contactelor oficiale); reducerea conflictelor (dacă regulile formale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la fiecare nivel ierarhic în parte, șeful superior nu va face altceva decât să ratifice deciziile luate de ceilalți); formalizarea excesivă a relațiilor determină apariția unor oameni însingurați, deziluzionați, încercați de sentimente de disperare; nu este exclus ca în structurile birocratice să apară șefi cu o competență mai redusă decât a subordonaților lor. Dintr-o perspectivă psihoorganizațională, ne interesează în primul rând efectele care apar în plan comportamental și la nivelul personalității. Structurile formale birocratice generează comportamente conformiste, standardizate, numite, într-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu este exclus ca în structurile birocratice să apară șefi cu o competență mai redusă decât a subordonaților lor. Dintr-o perspectivă psihoorganizațională, ne interesează în primul rând efectele care apar în plan comportamental și la nivelul personalității. Structurile formale birocratice generează comportamente conformiste, standardizate, numite, într-un cuvânt, birocratice. Merită reținut faptul că dacă acestea sunt practicate pe termen scurt și situațional, pot fi benefice pentru organizație. Dar dacă sunt practicate pe termen lung, permanentizându-se, atunci se convertesc în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
șefi cu o competență mai redusă decât a subordonaților lor. Dintr-o perspectivă psihoorganizațională, ne interesează în primul rând efectele care apar în plan comportamental și la nivelul personalității. Structurile formale birocratice generează comportamente conformiste, standardizate, numite, într-un cuvânt, birocratice. Merită reținut faptul că dacă acestea sunt practicate pe termen scurt și situațional, pot fi benefice pentru organizație. Dar dacă sunt practicate pe termen lung, permanentizându-se, atunci se convertesc în formalism și ritualism, ceea ce însemnă că regula nu este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formalism și ritualism, ceea ce însemnă că regula nu este considerată drept mijloc de atingere a scopului, ci devine scop în sine. Apare așadar o raportare insistentă, chiar obsesivă la reguli. În literatura de specialitate sunt descrise multe tipuri de comportamente birocratice, reunite sub sintagma „strategii și tehnici birocratice”. Iată câteva dintre ele: luarea deciziilor ca la carte (respectându-se litera legii și nu spiritul ei; atribuirea deciziilor nepopulare șefilor superiori); politica struțului (ignorarea problemelor în speranța că în acest fel ele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu este considerată drept mijloc de atingere a scopului, ci devine scop în sine. Apare așadar o raportare insistentă, chiar obsesivă la reguli. În literatura de specialitate sunt descrise multe tipuri de comportamente birocratice, reunite sub sintagma „strategii și tehnici birocratice”. Iată câteva dintre ele: luarea deciziilor ca la carte (respectându-se litera legii și nu spiritul ei; atribuirea deciziilor nepopulare șefilor superiori); politica struțului (ignorarea problemelor în speranța că în acest fel ele vor dispărea); politica arivistului (tragerea de timp
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din urmă) etc. (vezi Vlăsceanu, 1993, p. 102-108). Efectele birocrației se manifestă și la nivelul personalității umane. Tipul de om promovat de birocrație este, în esență, imatur psihologic și social. Chris Argyris (1957) considera că practicile manageriale din interiorul organizațiilor birocratice întârzie și chiar inhibă maturizarea naturală a individului. Apoi, dat fiind faptul că între constrângerile formale impuse de organizarea birocratică și nevoile personale ale oamenilor există o lipsă de congruență, apar frecvent fenomene de frustrare și conflict. În fine, birocrația
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
promovat de birocrație este, în esență, imatur psihologic și social. Chris Argyris (1957) considera că practicile manageriale din interiorul organizațiilor birocratice întârzie și chiar inhibă maturizarea naturală a individului. Apoi, dat fiind faptul că între constrângerile formale impuse de organizarea birocratică și nevoile personale ale oamenilor există o lipsă de congruență, apar frecvent fenomene de frustrare și conflict. În fine, birocrația, considera Argyris, generează un om ale cărui resurse nu sunt suficient puse în valoare și fructificate, multe dintre ele rămânând
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
frustrare și conflict. În fine, birocrația, considera Argyris, generează un om ale cărui resurse nu sunt suficient puse în valoare și fructificate, multe dintre ele rămânând, dimpotrivă, într-o stare latentă sau chiar se pierd. O descriere magistrală a personalității birocratice o găsim însă la Merton. În capitolul 5, „Structura birocratică și personalitatea”, din cartea sa Social Theory and Social Structure, publicată în 1949, sociologul american considera că principalele trăsături de personalitate ale birocratului sunt: evitarea responsabilităților (se face că nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
om ale cărui resurse nu sunt suficient puse în valoare și fructificate, multe dintre ele rămânând, dimpotrivă, într-o stare latentă sau chiar se pierd. O descriere magistrală a personalității birocratice o găsim însă la Merton. În capitolul 5, „Structura birocratică și personalitatea”, din cartea sa Social Theory and Social Structure, publicată în 1949, sociologul american considera că principalele trăsături de personalitate ale birocratului sunt: evitarea responsabilităților (se face că nu le observă, le ignoră); dispersarea responsabilităților (pasarea acestora unor comitete
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu contrazic niciodată); lipsa de inițiativă (se ascunde în spatele regulilor); centrarea mai degrabă pe realizarea propriilor scopuri decât pe cele ale organizației (vezi Merton, 1965/1978). Astfel de caracterizări au facilitat introducerea în literatura de specialitate a conceptului de om birocratic. În 1983, Melvin L. Kohn a publicat studiul Bureaucratic Man: A Portret and an Interpretation. În multe alte lucrări (vezi, de exemplu, Gouldner, 1954; Crozier, 1963; Bennis, 1969; Lapassade, 1970; Peters, 1972; Mihăilescu, 1992; Beetham, 1998 etc.) găsim o tratare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1954; Crozier, 1963; Bennis, 1969; Lapassade, 1970; Peters, 1972; Mihăilescu, 1992; Beetham, 1998 etc.) găsim o tratare multilaterală și profundă a birocrației care poate fi instructivă. Oricum, ideea care se degajă din ele este aceea că birocrația și organizarea structural birocratică au cunoscut de-a lungul timpului o metamorfoză impresionantă. Apărută la început ca o „reacție împotriva subjugării personale, a nepotismului, cruzimii, vicisitudinilor emoționale și judecăților subiective din perioada de început a revoluției industriale”, ea s-a transformat în epoca actuală
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ea s-a transformat în epoca actuală într-un „instrument social în serviciul represiunii” (Bennis, 1969, pp. 436-437). Generalizarea ei de la organizațiile industriale, unde și-a găsit mai întâi aplicarea, la nivelul întregii societăți, aceasta devenind cu timpul o societate birocratică, este o altă trăsătură a birocrației. Se pare că impunerea și extinderea ei la întreaga societate s-a datorat creșterii, diversificării și complicării societății umane, administrația de tip birocratic devenind o necesitate a vieții moderne. 3.3. Varietăți ale structurilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aplicarea, la nivelul întregii societăți, aceasta devenind cu timpul o societate birocratică, este o altă trăsătură a birocrației. Se pare că impunerea și extinderea ei la întreaga societate s-a datorat creșterii, diversificării și complicării societății umane, administrația de tip birocratic devenind o necesitate a vieții moderne. 3.3. Varietăți ale structurilor formal-birocratice Structurile birocratice ca prototip al structurilor formale cunosc în practică o foarte mare diferențiere. Dat fiind faptul că nici în gruparea lor nu există un criteriu unitar, noi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
altă trăsătură a birocrației. Se pare că impunerea și extinderea ei la întreaga societate s-a datorat creșterii, diversificării și complicării societății umane, administrația de tip birocratic devenind o necesitate a vieții moderne. 3.3. Varietăți ale structurilor formal-birocratice Structurile birocratice ca prototip al structurilor formale cunosc în practică o foarte mare diferențiere. Dat fiind faptul că nici în gruparea lor nu există un criteriu unitar, noi am considerat că un asemenea criteriu l-ar putea reprezenta elementul pe care se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]