10,418 matches
-
mai deslușesc ceva.” (p. 140) Cam asta ar fi de spus în puține cuvinte despre antologie. Jumătatea în plus pe care o anunțam în titlu se referă la recenta reeditare a unui volum mai vechi al aceluiași Petre Stoica. Arheologie blândă (1968). Aici, mai mult decât în cărțile următoare, atașamentul poetului pentru aura obiectelor minuscule e mai intens cu o gradație. Sertarele, albumele cu fotografii, șoproanele, podurile caselor sunt, toate, pline de surprize. Adevărate depozite de poezie. Când nu ocupă, ele
O antologie și jumătate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5737_a_7062]
-
-vom, mai toți, „poeți uitați”. Până mai ieri, atâția erau vii, iar astăzi sunt „poeți uitați”. Uitați-vă în jurul nostru: legiune de poeți uitați! Ca îngerii, al căror număr e legiune. Contra uitării nu-i remediu, ci doar o resemnare blândă. Poeții uitați sunt un memento pentru poeții vioi nevoie mare! L. N.: O întrebare „de lemn”: ce mai înseamnă poezia, astăzi? Ș. F.: Ce-a însemnat întotdeauna: o „nobilă inutilitate”. De o utilitate ignobilă e ea, atunci când devine strict utilitară
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
decât un deceniu de viață și carieră, anii impunerii numelui și ai gloriei, 1967-1976, dar și ai eliberării sexuale. Actorul Gaspard Ulliel seamănă izbitor cu tânărul Yves Saint Laurent din fotografii și documente, siluetă neverosimil de fragilă, aer timid, voce blândă, în șoaptă. Cei care l-au cunoscut pe creatorul de modă spun că interpretul nu este departe de model. Deși nu și-a propus să reconstruiască mitologia legată de numele YSL, prea abundentă, cineastul înghesuie, totuși, frânturi, cu sau fără
Cannes 2014: Bărbatul care iubea femeile by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62230_a_63555]
-
fotografic. Și țesută, cum scrie la Scripturi, din faptele lor, trecute prin îndreptarul colectiv al satului. O instanță care a apucat vremuri mai bune și se arată, nu se știe de când, destul de dezorientată între bine și rău. Ceea ce o face blândă și zeflemitoare, grijindu-i fiecăruia un loc în limanul Liliecilor. Iar care moare prea repede, ca morăreasa trasă pe roata morii, nu se dezmeticește și mai vine „să cerceteze cazul". Dacă nu ar fi cuvintele, exorcizând cu vervă orice fel
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
derivă istorică, fără o legătură internă între ele și fără perspectiva vreunui sens ascendent. Față de aceste vestigii livrești, în care nu au crezut decît creatorii lor, se cuvine să arătăm mefiență spontană și reținere iconoclastă, disciplina istoriei fiind o formă blîndă de vandalism: citești tomurile altora ca să le încalci normele și să le nesocotești spiritul. Pe de altă parte, cînd e vorba de competență profesorală, nu ai voie să te pronunți decît asupra acelor opere pe care le-ai citit de-
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
din tresăriri mistice care se substituie certitudinii raționale. Aceasta se vede pusă mereu în chestiune, însă nu prin-tr-o dezbatere conceptuală, prin-tr-o dialectică articulată, ci prin subînțelesuri, prin nuanțe, prin semitonuri. Ostenit de analiză, eul se destinde în propria-i oglindire blînd fantastă: „rogu-ne ție / să ne dezbraci de orice clipă / și lasă-ne în schimb doar / îngeri de frunze" (35). Tendința generală e derealizarea. O derealizare dictată de incapacitatea lăuntrică a revenirii celor trăite, precum un soi de reflex de
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
acestei agenții de știri religioase, prelatul s-a simțit rău și a fost transferat la un spital din apropiere de Vatican, unde a decedat în urma unui infarct. Capitala italiană a primit peste un milion de persoane duminică, pe un soare blând dar o atmosferă apăsătoare după mai multe zile de ploaie. Potrivit presei italiene, numeroase persoane s-au simțit rău în timpul slujbei care a urmat după o zi de rugăciune la care au participat peste 200.000 de credincioși și care
Un cardinal a decedat la beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea () [Corola-journal/Journalistic/60712_a_62037]
-
vorbe „Aiasta nu se poate, Măria Ta!". Apoi, Răzvan Hoinaru prezintă impresiile de călătorie ale unor clerici scoțieni, Andrew A. Bonar și Robert McCheyne, prin zona Bărăganului la anul 1839 (și atunci aceste ținuturi erau atipice, ca să folosim un termen blând, în comparație cu standardele europene). Vasile Mărculeț scrie despre prima dinastie vlahă din istorie, Asăneștii. Andrei Alexandru Căpușan îl evocă pe regele de oțel al anglo-saxonilor, Alfred cel Mare, învingătorul vikingilor. Adrian Nicolescu trece în revistă greșelile de istorie politică la Shakespeare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6175_a_7500]
-
are un copil, îi spun mînioasă, Ghily are nevoie de el, ar trebui să treacă să-l vadă cît mai curînd, și el îmi răspunde, nu-ți face griji, am să mă ocup de asta, cu o voce surprinzător de blîndă, dar cînd mă uit la el, văd că ochii i se plimbă pe trupul meu, zîmbetul i se lărgește, întinzîndu-se pe toată fața lui pistruiată, privirea sa îmi e bine cunoscută, dar nu și mișcările care o însoțesc, pentru că mă
Zeruya Shalev - Thera by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/6189_a_7514]
-
Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins ani mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blînzi și mîngîietori. Cine trîntipoarta? - Credeam că s-a umflat vîntul... o, bată-vă norocul, cocoșeiimoșului!" (Bunicul). După ce Romantismul a rămas undeva în urmă, vagile lui sechele s-au topit într-o scriitură de epocă simbolistă, la care prozatorul pare a
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
congenerele lor o dinamitează. „Ceasul copilăriei colbăit în tăcere" (Palmares) e cel care sună, în cadențe minore, în aceste notații de-o vagă înduioșare, frumoase ca viața văzută de sus. Un soi de artă poetică e Plasa lui Pitagora, o blândă împăcare a meșteșugului cu natura. Se spune că, prinzând pescarii o plasă de pește și aflând de la Pitagora câte capete trage capcana lor, învățatul le-a cerut să-i numere, ca să-i confirme exactitatea spuselor, apoi să-i arunce, vii
Îndepărtări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6152_a_7477]
-
pușcărie. Atmosfera tensionată și plină de suspiciune era simțită și de noi, copiii. Pentru mine însă, casa părăsită a părintelui Voicescu era locul de refugiu, biblioteca mea în natură, paradis în destrămare luat în stăpânire de buruienile lacome. În toamna blândă și crispată a lui 1963 - era primul an, cred, când recoltele mergeau în magaziile colectivei - , curtea cu statuete și arboret exotic, cam excentrică pentru vatra unui sat de țărani, a părintelui a fost locul potrivit pentru lectură. Dispăream de la ore
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
înfricoșător. Leofold, aproape plângând, căzu în genunchi. Nu înțelegea ce se întâmplase cu el. Nu îi venea să creadă în ce se transformase. Fața lui cea chipeșă devenise atât de urâtă încât ar fi speriat până și un monstru. Mâinile blânde, care pe vremuri o mângâiau pe Ermira lui, se transformaseră acum în niște gheare ucigătoare. - În ce m-am transformat? Pentru numele lui Dumnezeu, în ce m-am transformat? Iritat de cuvintele auzite, Asherta rosti printre dinți: - Nu îi pomeni
Bariș Müstecaplioğlu (Turcia) Fricosul și bestia by Sheilla Iaia () [Corola-journal/Journalistic/6299_a_7624]
-
doar numele tău: „Avram? Avram, ești acolo?” „Avram, răspunde-mi!” Atît. Avram îngenunchează în fața ei. Capul îi este dintr-odată mult prea greu. Cățeaua, cu capul Orei culcat pe trupul ei, întoarce spre el o pereche de ochi întunecați și blînzi. - Apoi a mai fost un mesaj, în care spunea - Ora își înghite saliva, iar pe fața ei apare o expresie copilărească, aproape speriată - că are ceva important să-ți zică, după care... să vedem, da, ultimul mesaj era de alaltăieri
David Grossman - Pînă la capătul pămîntului by Ioana Petri () [Corola-journal/Journalistic/4828_a_6153]
-
Sorin Lavric E o greșeală să credem că un interviu e altceva decît un interogatoriu, oricît de blînde i-ar fi aparențele. Cineva îl descoase pe altcineva și, chiar dacă șueta are dulceață protocolară, deznodămîntul e același: ți se cere să vorbești despre tine lăsînd deoparte intenția camuflării. Din acest motiv, oricine e pus în fața unui șir de întrebări
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
culoare, l-au îmbrăcat pe Ilvala, iar acesta, abia mișcîndu-se în acel mic spațiu săpat în malul de pămînt, a început să caute-n stînga și-n dreapta bieți riși. Cînd i-a găsit, a căpătat de nicăieri o voce blîndă, mieroasă, invitînd pe oricine întîlnea în „umila lui casă” spre a-i oferi „hrană sfințită pentru duhurile strămoșilor”. Și cînd, în fine, un asemenea înțelept al vechilor timpuri indiene, un asemenea riș imaginar a acceptat invitația, Ilvala, după ce s-a
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
era mină - gîndul ăsta simplu îi revenise de cîteva ori, întărindu-l, de-a lungul întregului drum, iar anii de pedeapsă puteau trece acolo altfel, puteau fi scurtați de muncă. Acele prime zile cu soare din colonie, întrerupte de nopți blînde, le privise ca pe un semn menit a-i confirma speranțele. Un soi de Dumnezeu, de care n-avusese nevoie niciodată în Italia, pe care-l descoperise doar pentru puțină vreme în celula din Uranus, îndepărtîndu-l însă violent după ce văzuse
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
Constantin. Duceau un trai îmbelșugat, primind musafiri la zile mari. Ambițiile părintești nu au depășit veniturile bănești, așa încât fetele au învățat câțiva ani la pension, după care s-au măritat în București, Giurgiu și Constanța. Sultana, iubită de toți, era blândă și înțelegătoare. Intrase în familia Băcanilor cu zestre frumoasă și cu multă tinerețe. Singura fotografie care se păstrează înfățișează o femeie cu ovalul feței neted conturat, cu ochii negri sub o frunte stâncoasă. Părul negru, despărțit prin cărare. Nasul proeminent
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
de gheață. Iar Traian: - Genial! Zi-i, bătrâne! Și începe Cărtărescu: - A fost odată ca-n povești/ A fost ca niciodată/ Din rude mari, împărătești...” Și dă-i, și dă-i! Iar când ajunge la versurile « Cobori în jos, luceafăr blând», o dă cotită: - «Cobori din cer, luceafăr blând»; știi, m-am gândit, varianta cu «cobori în jos» nu sună bine. Surpriză totală. Puteai să tai musca-n zbor, cu cuțitul!” (pp. 74 - 75) O altă șarjă, de toată frumusețea, construiește
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
Și începe Cărtărescu: - A fost odată ca-n povești/ A fost ca niciodată/ Din rude mari, împărătești...” Și dă-i, și dă-i! Iar când ajunge la versurile « Cobori în jos, luceafăr blând», o dă cotită: - «Cobori din cer, luceafăr blând»; știi, m-am gândit, varianta cu «cobori în jos» nu sună bine. Surpriză totală. Puteai să tai musca-n zbor, cu cuțitul!” (pp. 74 - 75) O altă șarjă, de toată frumusețea, construiește Florin Iaru în Estetica și agentul termic (pp.
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
am observat din mașină un bar care se numea simplu, eficient - bar/ de zi. ca în orice acțiune poetică, fragil cum eram după o sesiune mai lungă/ de băut noaptea pe balcon și cântat (cum beat a ales să facă blândul meu prieten ciprian șiulea), m-am trezit apăsat de o nostalgie, o melancolie/ sudică și o mare stare de nervi. îmi aminteam de toate hotelurile prin care/ am fost cărat în copilărie și de omniprezența unei încăperi pe ușa căreia
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
o versiune masculină a Penelopei ce-și spune povestea. Stefan Merrill Block este la primul său roman, dar scrie ca și cum ar fi la al zecelea. L-a ajutat, poate, și faptul că scrie din experiență. Boala, într-o formă mai blândă decât variantă descrisă în carte, există și în familia lui, cum există și în familia mea, și în multe alte familii. De fapt, în viziunea autorului, toți bolnavii de Alzheimer formează o mare familie, sau, dacă vreți, un popor, isidorienii
O poveste de dragoste by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5423_a_6748]
-
cele mai somptuoase palate din București, colecționar de obiecte de lux și opere de artă, spadasin perfect, apărător al celor slabi. În viața lui de toate zilele, Bolintineanu voia probabil să fie Alexandru Elescu ducînd existența lui Manoil. Dincolo de asemenea blînde naivități, Bolintineanu a inovat, poate fără să-și dea seama, în însăși substanța romanului nostru de atunci. Manoil și Elena își pun personajele în mișcare pe un singur circuit - îndrăgostirea, mărturisirea iubirii, realizarea ei. Cine pe cine iubește, cine pe
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
stăruitor. La așa vocație suferindă, te-ai fi așteptat ca autorul, prins de elanul memoriei vindicative, să dea naștere unei bolgii resentimentare în care sechelele rămase să sugereze o atmosferă de răfuială retrospectivă. Cînd colo, cartea nu numai că e blîndă sub unghiul portretizării dușmanilor, dar păcătuiește prin grija de a-i menaja pe cei care s-ar putea considera incriminați. Din acest motiv, și aceasta e păcatul capital al cărții, Nicolae Radu nu folosește nume proprii și se mărginește la
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
Sorin Lavric Cu o sintaxă înaintînd în panglici culte și cu o mină blîndă de gingăș ie protocolară, C.D. Zeletin publică un nou volum de eseuri și evocări. Ce sare în ochi e atenția pe care autorul o acordă detaliilor mici: de limbă, peisaj, floră sau conduită. Atenția aceasta trădează un spirit avid de
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]