2,558 matches
-
mai bună calitate, cum de altfel a demonstrat rezultatul celei mai mari bătălii de tancuri a campaniei, bătălia de la Hannut. Capacitatea de luptă a unităților terestre franceze varia foarte mult. În componența lor intrau niște unități formidabile, în special cele blindate și cele ale infanteriștilor profesioniști. Existau însă și divizii formate din soldați de rezervă, cu vârste de peste 30 de ani, slab echipați. O problemă majoră o reprezenta lipsa armamentului mobil antitanc, a artileriei antiaeriene și a lipsei unui sistem radio
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
cheltuielile militare din perioada 1923 - 1939 au fost făcute pe echipamente de comunicații, inclusiv radio. Amplasarea tactică a forțelor franceze și modul de folosire al unităților operaționale mobile au fost de asemenea inferioare celor germane. Din punct de vedere tactic, blindatele erau dispersate de-a lungul întregului front francez. Diviziile de infanterie franceză erau sprijinite de batalioane de tancuri (aproximativ 100). În acest fel, în ciuda numărului superior de blindate, tancurile franceze nu erau o forța operațională independentă de temut. Diferența față de
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
au fost de asemenea inferioare celor germane. Din punct de vedere tactic, blindatele erau dispersate de-a lungul întregului front francez. Diviziile de infanterie franceză erau sprijinite de batalioane de tancuri (aproximativ 100). În acest fel, în ciuda numărului superior de blindate, tancurile franceze nu erau o forța operațională independentă de temut. Diferența față de blindatele germane era adâncită și de faptul că doar puține tancuri franceze aveau montate aparate de emisie-recepție radio, iar acolo unde ele existau, erau de calitate slabă. Tancurile
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
erau dispersate de-a lungul întregului front francez. Diviziile de infanterie franceză erau sprijinite de batalioane de tancuri (aproximativ 100). În acest fel, în ciuda numărului superior de blindate, tancurile franceze nu erau o forța operațională independentă de temut. Diferența față de blindatele germane era adâncită și de faptul că doar puține tancuri franceze aveau montate aparate de emisie-recepție radio, iar acolo unde ele existau, erau de calitate slabă. Tancurile franceze erau depășite de cele germane și la capitolul viteză de deplasare. Tancurile
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
erau depășite de cele germane și la capitolul viteză de deplasare. Tancurile franceze fuseseră concepute ca mașini de luptă destinate sprijinirii infanteriei. Viteza superioară a tancurilor germane le-a permis acestora să depășească și să execute manevre de încercuire a blindatelor franceze. În 1940, planificatorii militari francezi continuau să considere tancurile drept o armă pentru sprijinirea infanteriei, și nu invers. Ca urmare, în toată campania din 1940 francezii nu au fost capabli să reacționeze la fel de rapid precum inamicii lor. Din punct
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
pare că francezii nu au conceput niciun rol ofensiv unităților de tancuri. În ciuda faptului că unii dintre comandanții tineri precum colonelul Charles de Gaulle au încercat în perioada interbelică să convingă Înaltul Comandament francez de necesitatea formării unor divizii de blindate sprijinite de aviație și infanterie, conservatorismul militar a împiedicat punerea în practică a acestor „noi idei”. Înaltul Comandament francez era convins că victoria ar putea fi asigurată de apărarea unei linii a frontului așa cum fusese cea din 1914-1918. Pregătirea trupelor
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
regiune se baza pe opinia Înaltului Comandament France conform căreia Ardenii sunt o barieră naturală extrem de greu de depășit. Aceste opinii nu s-au schimbat nici când serviciile de informații belgiene și franceze au raportat existența unor lungi coloane de blindate și autovehicule de transport care traversau regiunea și care, în unele momente, formau uriașe abuteiaje. Din punct de vedere al numărului de aparate de zbor, aliații erau inferiori germanilor. "Armée de l'Air" dispunea de 1.562 de avioane, iar
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
de oameni. Olandezii au evacuat prizonierii de război în Anglia. Eșecul acestei operațiuni a costat trupele aeropurtate 20% din efectivele de soldați și subofițeri și 42% din cele ofițerești. Armata 7 franceză nu a reușit să blocheze înaintarea 9. "Panzerdivision", blindatele germane ajungând la Rotterdam pe 13 mai. În aceeași zi, pe frontul din est, contraatacul olandez de la Grebbeberg a eșuat, iar forțele neerladeze au fost obligate să se retragă de pe Linia Grebbe până pe Noua Linie de Apă. Armata olandeză, cu
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
devreme decât se anticipase. Operațiunile aeropurtate germane împotriva unor poduri de la Maastricht au eșuat. Olandezii au avut timpul necesar să arunce în aer principalele poduri, cu excepția unui pod de cale ferată. Distrugerile podurilor olandeze a încetinit în mare măsură înaintarea blindatelor germane. Forța Expediționară Britanică și Armata I franceză nu reușiseră să își ocupe pozițiile fortificate, iar veștile despre înfrângerea belgienilor au venit pe neașteptate. Aliații erau convinși că belgienii erau capabili să reziste mai multe săptămâni, ceea ce le-ar fi
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
Armatei I, care ar fi avut timp suficient pentru săparea unor poziții întărite puternice. Bătălia de la Hannut de pe 12 - 13 mai a fost cea mai mare bătălie de tancuri de până atunci, în timpul luptelor fiind implicate aproximativ 1.500 de blindate. Francezii au reușit să distrugă 160 de tancuri germane, pierzând la rândul lor 91 de tancuri ușoare Hotchkiss H35 și 30 Somua S35, distruse sau capturate. Germanii au păstrat controlul asupra câmpului de luptă, după ce francezii și-au retras forțele
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
mecanizată ("Divisions Légères de Cavalerie"). Rezistența antigermană principală a venit din partea "1 Chasseurs Ardennais" belgieni și Divizia a 5-a franceză de cavalerie ușoară (DLC) . Aceste unități nu dispuneau de suficient armament antitanc pentru ca să blocheze numărul neașteptat de mare de blindate germane și din acest motiv au fost nevoite să se retragă peste râul Meuse. Pe de altă parte, înaintarea germană a fost îngreunată de efectivele foarte numeroase și numărul mare de vehicule care încercau să avanseze de-a lungul rețelei
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
germane. Deși Gamelin era bine informat cu privire la situația de pe front, aviația de vânătoare franceză era incapabilă să asigure protecția necesară bombardierelor în condițiile în care germanii își asiguraseră superioritatea aeriană în regiune. Francezii au încercat fără succes să operească înaintarea blindatelor germane în bătălia de la Maastricht, suferind pierderi grele. În doar două zile, efectivele bombardierelor franceze a fost redus de la 135 la doar 72 aparate de zbor. Pe 11 mai, Gamelin a ordonat diviziilor de rezervă să întărească forțele din sectorul
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
8 km, cel puțin până nu își consolida în mod corespunzător pozițiile. Pe 14 mai la 11:45, von Rundstedt a confirmat acest ordin, ceea ce presupunea ca echipele de tanchiști să înceapă săparea unor poziții fortificate, unde să își adăpostească blindatele. Guderian a reușit să îi forțeze mâna lui Ewald von Kleist să aprobe crearea unei „forțe de recunoaștere”, amenințându-l cu demisia și făcând presiuni prin intermediari. Această denumire vagă i-a permis lui Guderian să își continue atacul, ignorând
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
a atacului prevăzut în planul inițial. Cele două unități trebuiau să folosească singurul drum disponibil la sud prin podișul Stonne. Comandatul Armatei 2 franceze, generalul Charles Huntziger, a organizat la rândul lui un contraatac în aceeași regiune cu divizia de blindate "3e Division Cuirassée" (DCR) pentru eliminarea capetelor de pod germane. A rezultat o bătălie grea de blindate între 15 -17 mai, satul Stonne fiind ocupat pe rând de cele două armate. Huntzinger a considerat că oprirea înaintării germane la Stonne
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
fi stânjenit mult acțiunile. Satul Stonne a fost cucerit, pierdut și recucerit de 17 ori, iar pe 17 mai a căzut definitiv în mâinile germanilor. În tot acest timp, Guderian și-a redirecționat pe 14 mai celelalte două divizii de blindate, "1. Panzerdivision" și "2. Panzerdivision"]], spre vests. Aceste două divizii au început să înainteze rapid spre Canalul Mânecii. Pe 15 mai, după lupte grele, diviziile de infanterie motorizată germane au înfrânt și dispersat la vest de Sedan proaspăt formata Armată a
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
Ca urmare, Armata a 9-a franceză s-a dezintegrat, soldații săi predându-se în masă. Divizia 102 b franceză, rămasă fără niciun sprijin, a fost încercuită și distrusă pe 15 mai la capul de pod de la Monthermé de atacul blindatelor "6. Panzerdivision" și "8. Panzerdivision", care au acționat fără sprijin aerian. Armata a 2-a franceză a fost la rândul ei puternic lovită de atacurile germane și a fost incapabilă de orice acțiune ofensivă. Armata a 9-a franceză fost
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
echipajele suprasolicitate și lipsa stațiilor de emisie recepție radio au fost principalele handicapuri ale francezilor. Divizia 5 Panzer a intrat în luptă și, în ciuda pierderilor grele provocate de tirul francez, beneficiind de o viteză mai mare, a reușit să distrugă blindatele franceze în lupta de aproape. La această luptă a participat și elemente ale "1er Division Cuirassée", care era în refacere după ce își pierduseră majoritatea tancurilor (cu excepția a 16 blindate) în luptele din Belgia, fiind la rândul lor anihilate. Divizia franceză
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
pe cale să distrugem întreaga campanie.” În ciuda ordinelor de temperare sau chiar oprire a ofensivei ale lui Hitler și von Kleist, comandanții din teren au reușit ca prin interpretări diferite sau raportări false să evite oprirea înaintării spre Canalul Mânecii Diviziile de blindate germane au ajuns în momentul în care și-au încetinit înaintarea și s-au găsit în poziții vulnerabile. Liniile lor erau prea întinse, echipajele obosite, stocurile de combustibil pe sfârșite, iar multe tancuri fuseseră distruse sau avariate. Între diviziile de
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
metodelor ". Câteva dintre cele mai bune unități aliate din nord au participat la lupte limitate. Ele au fost ținute în rezervă pentru momentul în care s-ar fi declanșat contraofensiva decisivă. În ciuda faptului că dispuneau de superioritatea numerică în domeniul blindatelor, francezii nu au reușit să se folosească de acest avantaj și să contraatace în mod eficient. Germanii își creaseră o formații operaționale din mijloace mecanizate combinate, pe care le foloseau în punctele strategice. Blindatele franceze erau împrăștiate de-a lungul
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
dispuneau de superioritatea numerică în domeniul blindatelor, francezii nu au reușit să se folosească de acest avantaj și să contraatace în mod eficient. Germanii își creaseră o formații operaționale din mijloace mecanizate combinate, pe care le foloseau în punctele strategice. Blindatele franceze erau împrăștiate de-a lungul întregului front în formații puțin numeroase. În plus, o bună parte a efectivelor care formau diviziile de rezervă nu fuseseră încă mobilizate. Divizia I blindată a fost distrusă când a rămas fără combustibil. Divizia
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
mecanizate combinate, pe care le foloseau în punctele strategice. Blindatele franceze erau împrăștiate de-a lungul întregului front în formații puțin numeroase. În plus, o bună parte a efectivelor care formau diviziile de rezervă nu fuseseră încă mobilizate. Divizia I blindată a fost distrusă când a rămas fără combustibil. Divizia a III-a blindată a eșuat în încercarea de distrugere a capetelor de pod de la Sedan. Singura divizie blindată din rezervă, "2e Division Cuirassée", a trebuit să declanșeze un atac pe
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
de-a lungul întregului front în formații puțin numeroase. În plus, o bună parte a efectivelor care formau diviziile de rezervă nu fuseseră încă mobilizate. Divizia I blindată a fost distrusă când a rămas fără combustibil. Divizia a III-a blindată a eșuat în încercarea de distrugere a capetelor de pod de la Sedan. Singura divizie blindată din rezervă, "2e Division Cuirassée", a trebuit să declanșeze un atac pe 16 mai la Saint-Quentin, Aisne. Comandantul diviziei a reușit să ia legătura doar
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
distrusă de atacul "8. Panzerdivision" mai înainte ca să poată organiza atacul. Colonelul Charles de Gaulle, comandatul divizie create în grabă "4e Division cuirassée", a încercat să lanseze un atac de la sud de Montcornet unde se aflau cartierele generale ale corpurilor blindate ale lui Guderian și unde se aflau unitățile de servicii ale "1. Panzerdivision". În timpul bătăliei de la Montcornet, germanii au organizat în grabă liniile de apărare, în timp ce Guderian a dat ordin "10. Panzerdivision" să atace flancul francezilor. Amenințarea blindatelor germane și
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
ale corpurilor blindate ale lui Guderian și unde se aflau unitățile de servicii ale "1. Panzerdivision". În timpul bătăliei de la Montcornet, germanii au organizat în grabă liniile de apărare, în timp ce Guderian a dat ordin "10. Panzerdivision" să atace flancul francezilor. Amenințarea blindatelor germane și atacurile "VIII. Fliegerkorps" ale "Luftwaffe" au oprit în cele din urmă operațiunea franceză. Francezii au pierdut 32 de tancuri și vehicule blindate pe 17 mai, dar au reușit la rândul lor să provoace pierderi germanilor. Pe 19 mai
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
franceză. Francezii au pierdut 32 de tancuri și vehicule blindate pe 17 mai, dar au reușit la rândul lor să provoace pierderi germanilor. Pe 19 mai, după ce a primit întăriri, de Gaulle a mai încercat să efectueze un atac, dar blindatele franceze au fost respinse, pierzând 80 din cele 155 de vehicule. "VIII. Fliegerkorps" comandate de von Richthofen au fost cele care și-au adus contribuția hotărâtoare la înfrângerea francezilor prin identificarea mișcărilor acestora și atacarea lor în timpul operațiunii ofensive. S-
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]