2,994 matches
-
în scaun și a strigat: — Uau! Miss are o fustă transparentă. Practic poți să-i vezi chiloții. Toată clasa a izbucnit în râs. — Miss, cum se face că nu purtați chiloți?... Haideți, Miss, arătați-ne țâțele... Miss, Miss, de unde aveți bluza asta? De la Oxfam 1? În acest moment Sheba chiar a început să plângă. — Vă rog, continua să țipe pe deasupra gălăgiei generale, vreți să nu mai fiți așa de groaznici, măcar un minut? La vremea respectivă, nu știam nimic exact despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
vezi deseori la desenele pe asfalt. Femeia avea ochii mari, fantomatici, și mâini lungi care se terminau cu niște palete ciudate, fără degete. Se uita în depărtare cu o expresie vag erotică, dată de ochii încrucișați. Din decolteul generos al bluzei se vedea bine despicătura impresionantă a sânilor. În colțul din dreapta jos al foii, autorul anonim scrisese cu litere mari, Foxy Lady. Sheba a înțeles, mai mult sau mai puțin direct, că ea era acea „foxy lady“ în discuție, că desenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
cu anii sau chiar devenise atât de la sine înțeleasă încât nici nu mai conta. Dar totuși, doar nu sugera că fusese lipsită de admiratori înainte de Connolly? Sheba, lipsită de admiratori? Cine îi înnebunise pe toți bărbații de la St George cu bluzele alea subțirele? Nu, insista ea. Asta era altceva. Totdeauna existaseră bărbați care îi făceau ochii dulci, bărbați care îi dădeau de înțeles destul de clar că o găseau atrăgătoare. Dar nici unul, până la Connolly, nu îi făcuse cu adevărat curte. Ea crezuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a scos pliculețul cu lingurița și a turnat niște lapte. Ce, ce bluză frumoasă ai pe tine, a zis Bangs. Și arătă, mai degrabă nepoliticos, înspre pieptul Shebei. — Poftim? Sheba părea mai degrabă încurcată. Apucase între degete un colț al bluzei, ca pentru a-și aminti ce avea pe ea și îl privea neîncrezătoare. — A, bine, mulțumesc. — Așadar e nouă, a zis Bangs repede. Nu, o am de ani de zile. Da? Zău? Pentru că nu pare deloc veche. E mortală. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
omidă. Îi dădea fiori Shebei. În timp ce scotocea în sertar după hârtie, i s-a părut că stătea deranjant de aproape de scaunul ei, dar doar când s-a ridicat i-a trecut prin minte că încerca să i se uite sub bluză. I-a dat un teanc de coli și i-a ordonat scurt să se întoarcă în bancă. — Bine, bine, a zis el batjocoritor și s-a târât înapoi. Vezi să nu-ți răsucești chiloții. Sheba s-a uita la Connolly
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
al primei lor îmbrățișări pare să-i fi scăpat întotdeauna Shebei. Dacă își dăduse seama totuși, n-a spus-o niciodată. În schimb vorbea despre căldura lui Connolly, despre mirosul lui de săpun, despre părul aspru de la ceafă, despre textura bluzei lui și o mulțime de alte detalii obositoare legate de această primă îmbrățișare. Dar nici o vorbă despre cât de stupidă trebuie să fi părut toată scena. După ce bicicleta a căzut la pământ, a fost un moment de confuzie și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
excesive. La ora 9.00, în ciuda promisiunilor solemne, deja îmi scosesem de două ori din cutie sandalele cele noi ca să văd dacă nu sunt prea rigide. Restul costumației, pe care mi-o scosesem cu o seară înainte, nu prezenta probleme. Bluza albă mi-o dădusem cu apret din spray, așa că era proaspătă ca zăpada cu o pojghiță de gheață, iar costumul gri de la BHS arăta aproape nou. (Nu-i scosesem ambalajul de la curățătorie de doi ani de când îl folosisem la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
farfuria ei că nu merg cu dieta pe care o ține. Marcia a lăudat lipsa de pretenții a Shebei pentru că folosește cedar de supermarket în loc de parmesan adevărat. Sheba l-a pocnit pe Ben pentru că s-a șters pe față cu bluza. Singura parte bună a fost că Polly n-a zis nimic. Apoi, grupul s-a împărțit la doi - un lot în mașina mea, altul în a lui Richard - și am plecat spre Primrose Hill. Așa cum am spus, nu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
amândouă prietene s-au întors în direcția respectivă. Mary stătea undeva, la periferia mulțimii. În mână avea un pahar cu suc de cireșe amare, în vreme ce toată lumea bea gin. Mary venise îmbrăcată în hainele de la serviciu: o fustă maro din lână, bluză albă, pantofi fără toc. Numai părul buclat dădea oarecari semne de rebeliune: câte șuvițe de un blond murdar izbucniseră eliberate din coc. Ai venit s-o susții ? a interpelat-o Irene suficient de sonor că să poată fi auzită peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de pin, a încercuit grupul de trei ori, după care s-a întins pe iarbă. Jina a deschis sticla cu Baileys Irish Cream. Danny și Charlie pândeau la liziera pădurii, fără să bage în seamă ploaia. Nu-și mai găsiseră bluzele sau, cel puțin, așa ziseseră. Jina a presupus că băieții își aruncaseră o parte din lucruri peste bord, pe ascuns, și că, în josul râului, aveau să găsească fața lui Tony Hawk prinsă printre crengi. Pantalonii scurți din denim ai celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
dus către capătul verandei. Pearl a pășit singură pe cărare. Era așa de vânjoasă, încât Jina ar fi fost în stare să jure că, sub mersul ei, pământul începuse să vibreze. Femeia era îmbrăcată cu o fustă înflorată și-o bluză imprimată cu albăstrele - haine frumoase, genul cu care te îmbraci la petreceri sau la un brunch de duminică. Jinei îi era greu să-și aducă aminte că nu făcuse nimic rău. S-a forțat să se ridice în picioare, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
că purta la gât un pix lung, de plastic, cu capac rotund și turtit ca o acadea, pictat în multe culori vii care mă făcea să privesc fără să vreau și la sânii ei mici care abia se ghiceau de sub bluza largă a sarafanului. Unde-ți fug ochii țugulane? mă întreba în glumă, la pix sau la formele mele? Îmi era groaznic de rușine și fiindcă nu știam ce să-i răspund, i-am smuls obiectul cu pricina din capac și
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
bune... medicamentul meu obișnuit. Iar am avut dureri de cap cumplite În ultima vreme. Fata intră cu spatele În salon, ridicînd mult draperia. Fusta ei strîmtă, cafenie, i se mula pe șolduri, iar ciorapii cu găurele sclipeau ca niște perle. Bluza avea guler croit ca la uniformele militare, iar la manșete aveau nasturi sidefii. În ochi i se citea un zîmbet răutăcios. Turnase cam multă cafea În ceșcuțe și era gata-gata se le verse. Se Întoarse pe tocurile pantofilor (care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
grup. În cutie, un chihlimbar care încălzea o bucată de argint brut, neprelucrat. Uneori cred că l-ai văzut. În clipele în care mi se face dor de starea de comuniune cu o ființă omenească, îmi pun chihlimbarul pe o bluză, pe coastele de sus, din stânga. Da, Mircea, mi-a fost dată și această față a Westului. Acea față căreia îi aud vocea la telefon aproape în fiecare duminică la ora 11 seara, care mi se uita în ochi pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că, în tranziție, ei s-au dezmembrat ca stat federativ (uneori au făcut-o absurd de violent), iar noi ne-am dezmembrat prin atomizare, păstrând statul bun părinte: fă-mă mare și cuminte! Kristina tocmai terminase de călcat rochii și bluze și s-a plâns că a făcut burtă într-o săptămână de Oxford. Eu abia am închis laptop-ul după discuția cu Jowida, textul începea să sune a reportaj de ziar, a interviu banal. Și Kristina m-a tras de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
grile înflorate în fier forjat și sculpturi în nuc de la intrare. Pașii ei mărunți se îndreptau spre fundul curții, în partea de clădire a doamnei și domnului Pavel. 22. Când mă întorsei în cameră, Keti se ivi lângă mine în bluza și fusta ei de elevă din primăvara anului 1941. „Bine-ai venit, Keti, bine-ai venit „. Fui vesel. Ea mă îmbrățișă și-mi sărută cu aprindere obrajii, eu îi sărutai umerii în bătaia luminii de iunie: eram, pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cuprinse iarăși, acoperindu-mi fața cu sărutări, pentru ca în momentul următor să mă aud rostind: - „Domnișoară Marga Popescu”. Apoi: E singura modalitate, îi spusei, în care vă pot vorbi, - și-i sărutai ca-ntr-o nebunie fața, îi descheiai nasturii bluzei pe care o purta, și dezvelindu-i umerii într-o mișcare ce nu întâmpină nici o rezistență, draperiile timpului căzură peste noi. 27. Eram acum singur. Trecuseră câteva luni; mă plimbam cu mâinile la spate în camera în care ferestrele - era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
aproape patru sute de metri de casa asta în care te afli acum. Întoarce-te repede, cât se mai poate, cât încă nu ești pierdut. Eu cred că nu te vei pierde niciodată”. În clipa aceea se apropie de mine: nasturii bluzei ei de școlărită străluceau în sidef, ne aflam în aerul primăvăratec, adiind ușor, ca o subtilă răcoare în frunzișul sfârșitului de mai. Mă privea cu ochii mari, lucind de spiritul ce o domina, fruntea aceea înaltă, fața de o paloare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
croitorii și magazii din apropiere; trecea printre pruncii nenumărați care umpleau ulițile; ieșea și intra între femeile care se purtau domol de colo-colo, vorbeau moale și trăgănat, se certau ori se tânguiau fără întrerupere. Plângea pentru o rochie, pentru o bluză, pentru o păreche de botine, se certa cu maică-sa Rifca și amândouă porneau tânguiri nesfârșite când Leiba Sanis intra în casă, tăcut, bocănind rar cu cizmele uriașe. La anul nou, la Hamăn, la sărbătorile de toamnă, se veselea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
totdeauna și aicea în Broscărie, de când se mutase, fata mai mult singură stătea acasă. Cosea o rochie pentru nevasta unui funcționar din când în când, făcea câte-o leacă de horbotă, și izbutea să-și cumpere o panglică nouă, o bluză, ori o pălărie de paie. Ion Rusu zicea: —Eu pe Tudorița mea o port modest... Nu-mi place luxul. Chiar să am avere, tot așa aș purta-o... Și el colinda pe drumurile lui, iar fata se năcăjea singură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-mi cetești și mie?... Ce să-ți cetesc? — Cărțile de care spui... Eu îți fac ce vrei... Vin să-ți arăt cum să te piepteni ca mine, cu valuri, ca să nu se mai strice pieptănătura, îți ajut la horbotă, la bluză... Dacă-i așa de frumos, tare te rog să-mi cetești și mie... Cetirea aceasta a început s-o facă Tudorița în zilele lui mai, când și la îngrămădirea aceea de case ajungeau miresmele pământului umed. Soarele avea o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de un vânt năprasnic. Și li se alăturau capete, și le lunecau ochii în aceeași parte... Într-o zi, Haia sosi gâfâind, gătită, cu părul luciu mirosind ușor a gaz, ca totdeauna. Era cu fundă roșie la gât și cu bluză nouă, trandafirie. Tudorița cosea la o bluză, cu luare-aminte, și își ridică domol ochii spre prietina ei. — De ce te-ai gătit așa? zise ea încet. —Așa, ca să fiu frumoasă... zise tare, râzând, Haia. Și se așeză pe pat, alăturea. —Hm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
alăturau capete, și le lunecau ochii în aceeași parte... Într-o zi, Haia sosi gâfâind, gătită, cu părul luciu mirosind ușor a gaz, ca totdeauna. Era cu fundă roșie la gât și cu bluză nouă, trandafirie. Tudorița cosea la o bluză, cu luare-aminte, și își ridică domol ochii spre prietina ei. — De ce te-ai gătit așa? zise ea încet. —Așa, ca să fiu frumoasă... zise tare, râzând, Haia. Și se așeză pe pat, alăturea. —Hm. Ți-i drag poate cineva... Fata lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
decât mă așteptasem și aveam nevoie de tot ajutorul pe care îl puteam primi. Dar, chiar și îndopată cu destule calmante încât ar fi doborât și un elefant, nu voiam să merg la culcare. Apoi, ca electrizată, i-am observat bluza de trening gri pe scaunul din dormitor, de parcă tocmai și-ar fi scos-o și ar fi aruncat-o acolo. Am luat-o cu grijă și am mirosit-o. Păstra îndeajuns de mult din mirosul lui încât să simt că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
a zis: Intră. M-am gândit că trebuie să fie Tessie O’Grady. Mai ales că ea ar fi avut acces în dormitorul lui Racey să facă pozele despuiate. Dar nu era ea. Era Detta! Cu pantaloni croiți pe comandă, bluză de mătase și un pistol! Hopa! A zis: Stai jos. A arătat spre un scaun. Mă rog, spre singurul scaun, de fapt. Unul stingher de lemn, așezat sub un bec neacoperit, cu o sârmă pătată de sânge încolăcită în jurul picioarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]