1,790 matches
-
așteptam să ni se strige numele. Gardianul plimbă lanterna pe fețele noastre străvezii, paralizate. Maxim! Ieși afară! Emoționat și buimac am ieșit pe coridor fără bonetă și bocanci. L-am rugat pe gardian să-mi dea voie să-mi iau bocancii. De ce nu ți i-ai luat? Mișcă înainte! M-a scos în curtea din fața Zărcii. Zăpadă mare. Ningea de câteva zile. Fulgii îmi sărutau creștetul și obrazul ca într-o idilă tainică, fără să știe că sărutul lor de gheață
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Naidim. Iată proba celor ce v-am spus cu vreo doi ani în urmă! Ajungând la pârâu am căzut toți în apă de sete și oboseală, bând apa ca vitele din locul unde ne aflam. Mai toți ne-am descălțat bocancii scorojiți și înaintam cu greu pe asfaltul fierbinte. Aproape de Alba Iulia lumea ieșise pe câmp, încercând să adune ce mai era cu putință, înainte de a fi distrus sau prădat de sovietici. Mulți din cei de pe câmp au venit la marginea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în fața lui Dumnezeu Pentru a obține îmbrăcăminte călduroasă și încălțăminte pentru sezonul de iarnă, s-a făcut o notă cu cele necesare și 4-5 băieți am plecat cu o căruță, îmbrăcați în civil, la Alba Iulia să cumpărăm haine, cojoace, bocanci. Gardienii ne-au însoțit. Stan Marin și Vișan Nicolae au umplut traista cu milioane, fără să numere ban cu ban. La Alba Iulia am umplut căruța cu cumpărături, iar Stan Marin a mai adăugat două colete frumos ambalate, în care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nicolae au oferit gardienilor coletele frumos ambalate din partea noastră, în cinstea Crăciunului. Gardienii s au fâstâcit. Până la urmă au primit darurile. S-au dus în camera de gardă și le-au desfăcut. Primiseră câte un costum de haine, căciulă și bocanci, pentru soțiile lor rochii și pentru copii jucării și bomboane. I-au spus toată povestea inginerului Georgescu. Și de ce îmi spuneți toate acestea? Ca să știți că noi n-am cerut nimic și n-avem nici un amestec în mânuirea banilor. Nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
le remedieze la timp. Demostene sau Cicero erau exemple ale antichității, iar Sfântul Ioan Gură de Aur din evul creștin. Idealurile erau prea înalte, dar așa se văd bine văile adânci, când munții dimprejur sunt înalți. Se scria pe talpa bocancilor unși cu săpun și pudrați cu DDT (primeam DDT ca să nu ne umplem de purici și de păduchi, în felul acesta să fie feriți și milițienii). O așchie din scândura priciului servea de condei. Expedierea la Jilava Venea primăvara fără
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nimeni n-a mai zis un cuvânt. Noaptea Învierii la Jilava Tensiunea nervoasă creștea în cameră, ca în toată închisoarea. Zilnic, în special noaptea, percheziții inopinate, bătăi cu pumnii sub fălci, schingiuiri sau călcări în picioare, pentru o talpă de bocanc scrisă sau că nu ai stat drepți în fața milițianului. Programul de timorare era bine gândit pentru prăbușirea morală și lichidarea fizică a cât mai mulți dintre noi. Prin morse aflasem că și cei duși la tribunale pentru a fi judecați
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se apropia. În cameră uneori nu se mai putea respira din cauza aglomerației. Se ajungea la 70-80 de locatari, se dormea doar pe dungă, pe interval și pe sub prici, împănați cap-picioare, ca sardelele în cutie. Cel de la capătul priciului avea un bocanc în mână, când oboseau în poziția în care dormeau, se bătea în prici și lumea se întorcea pe cealaltă parte. Aerul era vâscos și puturos, ca de hazna desfundată. Devenise psihoză pentru cei ce treceau prin Jilava obiceiul să-și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cameră și cei șase pe care îi văzusem la sosirea noastră în Gherla: Livinski, Pușcașu, Mărtinuș, Stoian, Popa Țanu și Romanescu. Deodată au închis ferestrele și au tăbărât asupra noastră toți cei ce ne înconjurau; ne loveau cu bâte, cu bocancii, cu pumnii, strigând și urlând, ca o dezlănțuire a furiilor asupra noastră. Nu aveai timp să te aperi și nici nu puteai. Nu știu și nici nu pot să spun dacă ceea ce am văzut atunci era o realitate sau o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
având în jur de 50 de ani. Era tipul evreului din caricaturile ziarelor de scândal din anii ‘30. Așa cum era regulamentul atunci, avea, ca toți deținuții care intrau în cameră, un prosop sau batistă, o bucată de pătură, ciorapi și bocanci. După ce ușa s-a închis, s-a oprit în mijlocul camerei și, ca și cum ne-ar fi cunoscut pe toți de mult timp, se oprea cu privirea asupra fiecăruia, strigând: Da, te cunosc!, privind la Rozin. Și pe dumneata!, privind la Litman
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pui au căzut unul după altul în fața ursoaicei. Ursoaica s-a ridicat în două labe încercând să se prăbușească asupra lui. Glonțul a lovit-o drept în inimă. Fiara s-a prăbușit cu răcnet înfricoșător, ajungând cu ghearele până la vârful bocancilor lui nenea Socaciu. După câteva minute, revenindu-și din încordare, l-a apucat un tremur, nevenindu-i să creadă că mai este viu. Detunăturile au făcut să hăuie munții; de la stânile din vale, lătratul câinilor a ajuns până la el. În
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
până la el. În felul acesta prezența sa putea fi descoperită și a părăsit chiar atunci acele culmi rătăcind prin alte locuri. La arestarea lui, securiștii i-au arătat fotografiile cu cele trei victime alături cu cartușele goale și cu urmele bocancilor lui. În 1964 cei doi veri plecau acasă, slăbiți, nenea Teodor fiind bolnav de piept, dar amândoi plini de nădejde că Dumnezeu va lucra pentru binele neamului; ei, în încercarea de a-i veni în ajutor, plătiseră cu atâta suferință
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu zăvorul. Am bătut cu disperare timp de o oră în vizetă, în pereții dubei, în podea. Ne-am zbătut să spargem, să rupem sau să smulgem grila prinsă în dușumea, ca să astupăm ștuțul, dar nu aveam la îndemână decât bocancii și unghiile mâinilor. Vomam și tușeam cu sughițuri, iar câțiva erau sfârșiți. Cred că trecusem de Apahida, unde se bifurca șoseaua Clujului spre Gherla, când autoduba s-a oprit. Ofițerii au venit și ne-au amenințat că dacă nu încetăm
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în celule de 4/2 metri, câte 10-12 oameni; câteva sute au fost opriți totuși în Celulare. Regimul în Zarcă în ultimii doi ani, 1962-1964, a fost draconic. Iarna nu exista încălzire, îmbrăcămintea era sumară: izmană și cămașă, bonetă și bocanci rupți. Stofa uzată și transparentă a hainei și pantalonilor îți dădea iluzia că ești îmbrăcat. Pe coridor seara se arunca apă, ferestrele erau deschise ca să înghețe și să se facă curent, căci ferestrele celulelor erau oblonite fără să aibă geamuri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
compartiment gol. Aproape de Ciorani am ieșit pe culoar. Trenul nu era aglomerat, fiind Duminică. Cei care se pregăteau să coboare se uitau la mine, apoi unii la alții și-și făceau semne cu coatele. Eram tuns chilug, cu haine fistichii, bocanci mari, întorși de vârfuri, cu desagi și provocam interes, stârnind nedumerire, compătimire și haz totodată. Nimeni nu mai purta desagi. Oamenii aveau genți, rucsacuri sau serviete. O femeie între două vârste, subțirică, mă întreabă: Unde mergi dumneata? La Ciorani! La
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu ei și păream un gâscan care joacă tontoroiul într-o băltoacă. Mama mi-a prezentat copiii. Liviu m-a privit îndelung, vrând să-și întipărească imaginea despre care se vorbise atâtea în familie, dar trăgea cu coada ochiului la bocancii de pe prispă: Unchiule, nu te bat bocancii ăștia la picioare? Nu mă bat, măi Liviu, dar mă cam strâng la genunchi! Le ai, unchiule, râse cu poftă. Am avut mai multe, măi Liviu, dar le-am pierdut pe drum, am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
joacă tontoroiul într-o băltoacă. Mama mi-a prezentat copiii. Liviu m-a privit îndelung, vrând să-și întipărească imaginea despre care se vorbise atâtea în familie, dar trăgea cu coada ochiului la bocancii de pe prispă: Unchiule, nu te bat bocancii ăștia la picioare? Nu mă bat, măi Liviu, dar mă cam strâng la genunchi! Le ai, unchiule, râse cu poftă. Am avut mai multe, măi Liviu, dar le-am pierdut pe drum, am glumit în continuare. Apoi copiii și-au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au rugat: Domnule, te rog frumos, dacă ajungi acasă, să-mi trimeți... Și-am învățat pe dinafară adrese, nume, unde stau, toate astea și în momentul când am fost la izolare astea erau memorate... Înainte de a pleca, eu aveam niște bocanci nenorociți, în sfârșit, cămăși din astea de zeghi, de la pușcărie. Și erau unii: Măi, domnule, îți dau cămașă... Ia cămașa asta rea, că oricum o predai, și îți dau o cămașă bună. Dă-mi mie... Mi-a dat unul o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și îți dau o cămașă bună. Dă-mi mie... Mi-a dat unul o pereche de pantofi... N-am să uit asta, că pentru prima dată după atâția ani mi-am pus pantofii în picioare. I-am dat lu’ ăla bocancii și el mi-a dat pantofii... Și, în sfârșit, am plecat de acolo, cu o singură cămașă și cu un pantalon nenorocit... vai de capu’ meu... Care a fost data la care v-ați eliberat? La 1 august ’54, am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
punem la picioru’ pantei digului și puneam pământ peste ele, ca să nu rupă apa digu’... Era un viscol... Cum să zic? Ca de februarie... Venea ploaie-stropi și cu nisip, intra în obraz ca acele... Noi aveam încălțămintea luată de la armată: bocanci, cizme, dar intra apa pe-o parte, ieșea pe altă parte, mai cădeau tălpile... Mergeai cu picioru’ gol pe pământ. Gropile care le făcusem de luasem pământ pentru dig erau acum pline cu apă și nu mai știai... Cădeai în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
urme, și cu mirosul dezvoltat. Și când ne apropiam de ceva stână, el mirosea fumul de la distanță și avea dreptate, și când ridica frunzele știa ce animal a trecut p-acolo. Ei când au intrat, el a văzut urma de bocanc... Și noi înainte aveam bocanci, da’ a trebuit să îi lăsăm și să ne încălțăm cu opinci, pentru că nu lăsa’ urme. Și când au intrat ei în poiană a văzut ăsta urmele și o spus bătrânul: Cred că a fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și când ne apropiam de ceva stână, el mirosea fumul de la distanță și avea dreptate, și când ridica frunzele știa ce animal a trecut p-acolo. Ei când au intrat, el a văzut urma de bocanc... Și noi înainte aveam bocanci, da’ a trebuit să îi lăsăm și să ne încălțăm cu opinci, pentru că nu lăsa’ urme. Și când au intrat ei în poiană a văzut ăsta urmele și o spus bătrânul: Cred că a fost pădurarul. O’ mers mai departe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu dungi. Te duceai și-ți luai, și nu exista că-i bun, nu-i bun... Îți luai de-acolo, și pe-ormă te duceai în celulă și încercai pe tine dacă ți-e bun, dacă nu, schimbi cu altu’... Bocancii erau acolo vraiște, de-ăștia din armată, ce știu eu de pe când erau... No, io am prins o pereche: una avea vreo 44, celălalt avea vreo 48! Până n-am ajuns la cabinetul medical, eu așa am stat, și dom
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
condamnare. Săracu’, când l-am văzut... când l-o’ băgat în cameră: O, mamă dragă, de ce m-ai făcut? N-o fost în stare să-și deschidă degetele la picioare... Ca să bată desculț e mai bine decât încălțat, că are bocancul trepidații, și crapă între degete, se desfac degetele... Și mai era unu’ Savu Vasile de la Constanța, foarte bun mecanic. M-o învățat el mecanica pă sticlă. Pe el l-o’ băgat la politici c-ar fi pușcat niște ruși în timpul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu-o pălărie-n cap, aveam și o haină... cum am fost când m-o arestat în februarie. Și n-am mai vorbit cu nimeni până am ajuns în capătul Moftinului. Și acolo, la un pod, m-am descălțat de bocanci, că o fost tare uscați după atâția ani de zile la magazie. Dar înainte să plec, cineva, tot un deținut, mi-o dat o pereche de teniși. Și m-am încălțat cu ăia și-așa am venit acasă, pe jos
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fost? Ne-a dus cu vaporul și dăi bataie acolo... dăi la cules de porumb... Și n-aveam ce face, că te scotea zi di zi, nu conta cum era. Tăiai și cărai stuf, în apă, și te udai la bocanci... și seara trebuia să te usuci... Erau lanurile ca la colectiv, de un kilometru, toți căram ciocane la margine și de aici aveau oi, și mâncau oile cât mâncau, d’acolea dădea foc, ca să poata să are... Și toată ziua
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]