12,392 matches
-
ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea să nu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
frica de prejudecățile țării, Că doar cauta-vă a pune viețile în primejdii, Pentru faima lui, lipsită de orice sfinte nădejdii..? Vroind să-npace pe orișice bade ce-l urma, Orice nedreptate altoită pe acasă îi curma, Înlăturând și pe acei boieri răi ce cutezau Impunând, mișeii de numai un fir retezau... Că nici dijmele nu erau prea mari sau mici, Iar de când prin țară nu mai erau inamici, Brânza era miere, ori mierea era de aur, Ostenii țării având puteri ca
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
de centrul comunei, peste drum de unul din- tre marii apicultori din județ - Drăguț Nicolae. Acesta s-a bucurat de venirea tinerei fa- milii, pentru că le cunoștea părinții amândurora, dar și pe tânărul tractorist - Augustin. Drăguț era un fel de boier în zonă. Ca orice familie tânără, la început, nu dispunea de toate cele necesare la ușa casei, cum se zice, și Drăguț i-a ajutat foarte mult și cu de toate, dar și Sofica, cât Augustin era la lucru, sta
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
inferioritate” al românilor care și-au „mitizat” istoria, iar domnul Neagu Djuvara mi-a „demonstrat” că Basarab I, descălecătorul, a fost un CUMAN, fiul lui Thocomerius, care a venit la Câmpulung de peste munți, din Țara Făgărașului, împreună cu ceata lui de boieri cumani. Că acel cuman cu ceata lui a reușit să unească toate cnezatele și voievodatele din zona Olteniei și Munteniei, organizându-i pe vlahii găsiți aici, într-un stat numit...Țara Românească. Că, de fapt, în acest spațiu, trăiau pecenegi
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
care trebuia să fie în permanență sub vasalitatea unui stat puternic. După cum se observă, în timp, firul acestor domnii s-a întrerupt de mai multe ori, atât din cauza suzeranității față de Imperiul Otoman, cât, mai ales, din cauza intereselor „de partid” ale boierilor pământeni cu rol elector, în rândul cărora s-au infiltrat „stricătorii de țară” din lumea greco-levantină. Până la urmă, șirul domniilor pământene s-a terminat definitiv cu începerea domniilor fanariote, desființându-se și principiul ereditar-electiv dintre sarabii autohtoni, precum și principiul zalmoxian
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Și uite-așa domnul ales nu a fost și nu va fi niciodată un conducător adevărat și independent în conducerea țării, doar cu excepția câtorva cazuri de domni puternici, ajutați de conjuncturi norocoase și de forța lor de a tăia capetele boierilor potrivnici. În condițiile suzeranității maghiare, poloneze sau turcești (ulterior și rusească), domnii aleși de boieri cu „acceptul” puterii suzerane deveneau tot mai neputincioși și mai des schimbați, până au fost definitiv eliminați și înlocuiți cu domnii fanarioți. Iar după mizerabilele
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
adevărat și independent în conducerea țării, doar cu excepția câtorva cazuri de domni puternici, ajutați de conjuncturi norocoase și de forța lor de a tăia capetele boierilor potrivnici. În condițiile suzeranității maghiare, poloneze sau turcești (ulterior și rusească), domnii aleși de boieri cu „acceptul” puterii suzerane deveneau tot mai neputincioși și mai des schimbați, până au fost definitiv eliminați și înlocuiți cu domnii fanarioți. Iar după mizerabilele domnii fanariote, știm ce a urmat, tot din cauza boierilor care l-au schimbat pe Cuza
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
ulterior și rusească), domnii aleși de boieri cu „acceptul” puterii suzerane deveneau tot mai neputincioși și mai des schimbați, până au fost definitiv eliminați și înlocuiți cu domnii fanarioți. Iar după mizerabilele domnii fanariote, știm ce a urmat, tot din cauza boierilor care l-au schimbat pe Cuza cu un domn străin. Probabil că din cauza asta mulți se gândesc la revenirea monarhiei. Bineînțeles, tot un rege străin. Am avut. Cunoaștem avantajele și dezavantajele unui monarh străin. Știm cum a fost un Carol
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
de specimen în zilele lui, probabil că de aceea i-a rugat să rămână „în umbră sfântă”. Dar astăzi, mai mult ca niciodată, țara mea are nevoie de un Basarab viteaz, destoinic, înțelept și cu puteri depline, fără obligații față de boierii partidelor. Aceștia trebuie să-l asculte cu toții, fără crâcnire, dacă vor să ia deciziile istorice atât de necesare pentru viitorul patriei. Trebuie să ni-l alegem dintre sarabii zilelor noastre, acei boieri înțelepți, viteji și pricepuți, care „să îmbrace haina
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
înțelept și cu puteri depline, fără obligații față de boierii partidelor. Aceștia trebuie să-l asculte cu toții, fără crâcnire, dacă vor să ia deciziile istorice atât de necesare pentru viitorul patriei. Trebuie să ni-l alegem dintre sarabii zilelor noastre, acei boieri înțelepți, viteji și pricepuți, care „să îmbrace haina morții”, precum Tudor, Horia, Avram Iancu, Bălcescu sau Ion Antonescu și care să respecte principiul zalmoxian (dreptul națiunii înaintea tuturor). Dar, unde ne sunt sarabii zilelor noastre? Ei de ce nu candidează? Mai
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Radu mergea mult mai departe! Mihai va fi acela care îi va duce la îndeplinire mărețu-i vis! Fiul tău, Mihai, ne va însoți în cele două ținuturi rămase fără stăpân. Poporul trebuie să-și cunoască viitorul conducător, la fel și boierii care-l sprijină la tron. - Nu mă îndoiesc de înțelepciunea ta, cxăpitane! - Iar la întoarcere îi facem o vizită principelui din Dunărenilor și vom stabili data căsătoriei! - interveni căpitanul Vladimir. Dușmanul va afla că aceste principate nu mai sunt cârmuite
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
de plecare, inclusiv tânărul și viitorul principe este nerăbdător să-și ia în primire noile atribuții! A doua zi dimineața, Mihai primi binecuvântarea mamei sale și însoțit de căpitanii Preda, Vladimir, Miron și câțiva oșteni, luă drumul spre ținutul Gorjiilor. Boierii de acolo îl primiră cu brațele deschise: - Bine ai venit pe plaiurile noastre, Măria Ta! În sfârșit, Domnul s-a îndurat de noi și ne-a dăruit un conducător care să ne apere viețile și averile de năvălitori. - Îți vom
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac unde fericitul boier oferă cinstiților oaspeți ceea ce are mai bun. Într-una din seri Mihai își trase căpitanii deoparte și le zise: - Dragii mei căpitani, sunt mișcat și-n aceeași măsură uimit de primirea de care am avut parte pe parcursul călătoriei noastre. - Chiar
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
principelui Radu Valdescu. - interveni Preda. - Marea Valahă! - completă căpitanul Miron. Ajunși la porțile cetății, Preda decise: - Măria Ta, nu mai înnoptăm aici! Vă am în pază până la unificarea principatelor și înscăunarea voastră...Astăzi i-am deranjat destul pe împielițați. Un boier fidel unchiului tău ne va fi gazdă! Ajunseră la conac și cinară în liniște. După evenimentele petrecute în timpul zilei nimeni nu avea poftă de vorbă. Abia într-un târziu, când se pregăteau de culcare, căpitanul îi șopti principelui: - Măria Ta
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
pădure, iar după un timp ajunseră la lizieră, de unde zăriră conacul care-i găzduia. A doua zi, Mihai Valdescu trimise o solie către ținutul Dunărenilor, principelui Vlad. Peste câteva zile un mic alai format din căpitanii Preda, Vladimir, Miron, alături de boieri mai tineri ai sfatului domnesc și câțiva viteji de vază, porniră din ținutul munților spre colinele Marelui Râu. După două zile, sub dogoarea și arșița nemiloasă a soarelui, pătrunseră în principatul Dunărenilor. Nici nu puseră bine piciorul pe acel târâm
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
însoțească la cetatea de scaun. În curând cetele se întâlniră în chiote de bucurie, că locuitorii aceluiași neam vor lupta sub un singur steag, al tânărului domnitor, Mihai Valdescu! După două zile de goană și o singură înnoptare la un boier gras și pus pe șotii, dar cu suflet de bunic, ajunseră la porțile cetății. De îndată acestea au fost larg deschise sub uralele locuitorilor și muzica țiganilor. Însuși principele Vlad le ieși în întâmpinare îmbrățișându-l cu căldură pe viitorul
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
unde, nestingheriți, să se poată cunoaște mai bine și să-și spună șoapte de iubire! A urmat o nuntă ca-n povești. După căsătorie și liniștirea apelor învolburate ale amorului s-a făcut mare sfat domnesc la care au participat boieri de rang din cele patru ținuturi. Acolo se decise unirea principatelor sub domnia lui Mihai Valdescu. În anul următor se strânse mult aur și domnitorul, însoțit de cei mai viteji căpitani, plecă la turci să cumpere tronul domniei până la Marea
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
principatelor sub domnia lui Mihai Valdescu. În anul următor se strânse mult aur și domnitorul, însoțit de cei mai viteji căpitani, plecă la turci să cumpere tronul domniei până la Marea cea Mare. Vestea îi bucură pe localnici și chiar pe boierii cei mai avuți fiindcă vor scăpa de jugul otoman. Turcilor, la rândul lor le convenea situația, că în loc să alerge după biruri, preferau să plătească tribut noul voievod. Văzându-l tânăr, îl considerară fraged la minte, slugarnic, și-l acceptară ca
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
situația, că în loc să alerge după biruri, preferau să plătească tribut noul voievod. Văzându-l tânăr, îl considerară fraged la minte, slugarnic, și-l acceptară ca domnitor al întregii Valahii. Dar otomanii nu luară în considerare uneltirile viclenilor căpitani și forța boierilor care nu-i înghițeau, fiindcă sultanul le subția visteria proprie. La nici doi ani de la înscăunarea pe tronul Valahei a principelui Mihai Valdescu, turcii suferiră cea mai mare înfrângere pe care o avuseseră vreodată și acordară autonomie acestui ținut de la
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Ba...încă un pic de zăbavă, ca să constat și faptul că scriitorul Ionel Căpiță nu are mofturi de poet "corect politic", adică nu se "rușinează" deloc să scrie chiar și în prozodie populară. Căci Ionel Căpiță nu se consideră un "boier al minții", fudul cu "opincarii". El se revendică de la izvorul mamei poeziei, deci nu pretinde că poezia începe cu el: "Foaie verde iasomie,/ Mi-a venit poftă și mie/ Să dau anii înapoi/ Și să mă petrec cu voi." ("Hai
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului O ALTĂ SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, Bucureștiului și chiar ale străinătății. Camerele înalte și spațioase, pardosite cu scândură groasă, ferestrele largi, cu grădele de fier rotund, pentru a nu pătrunde haiducii locurilor; sobele din teracotă franțuzească
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
începe să arate ca o casă adevărată a moșilor și strămoșilor duși. Totul pare sinistru, dar încărcat de istorie și adevăr. După ce coboară din caleașca trasă de patru cai, obosit de drumul pietruit al domnilor Basarabi de la Domnești la Câmpulung, boierul caută puțină liniște în sufrageria răcoroasă și, după ce aruncă câțiva pumni de apă peste obraji, de la lavoarul din fier forjat, cu migală și artă împletit, se dezbracă, își trage cămașa largă de noapte, lucrată cu pui și arnici și se
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]